429 matches
-
pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
iar la 32 de zile pot zbura. Are un zbor planat foarte rapid. Vânează ziua, prin păduri, liziere, parcuri și grădini din zonele apropiate orașelor, lovind pe neașteptate păsări mici. Se hrănește îndeosebi cu păsări mici: vrăbii, presuri, ciocârlii, grauri, sturzi, mierle etc.; femela, care este mai mare, prinde și porumbei, stăncuțe, sitari, gaițe etc. Se hrănește mai rar cu șoareci, broaște, insecte mari. În România și Republica Moldova este o specie rară ca pasăre clocitoare, răspândită în păduri de deal și
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
dulce cu gust de mohor, decembrie plumburiu, părăsit În țărâna iubirii. Lumini și umbre, În sihăstrie-mi fuge inima... Iarna n-o mistuie lupii și nici Cuvântul nu va hiberna! Lumina cerului negru În Socotra să plece, nu Îngădui ca sturzul să cânte pe casa mea! Poezia nu e o insulă a fericirii, din vedica limbă a mai căzut o stea! E-atâta vis nevisat, e atâta speranță În lucruri Încât incendiul privirii nu poate veni decât de sus, de pe creste
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare, mai ales în străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiți inegal, comuna Berca fiind cea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
vultur codalb ("Haliateus albicilla"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), acvilă țopătoare mică ("Aquila pomarina"), muscar ("Ficedula parva") sau cristel de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), becațină mare ("Gallinago media"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau sturz ("Turdus iliacus"). • reptile, amfibieni, pești sau insecte.
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
Passer hispaniolensis"), pițigoi de livadă ("Parus lugubris"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de livadă ("Parus lugubris"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
mare ("Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Floră este una diversă și are în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Floră este una diversă și are în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Floră este una diversă și are în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
clădirile fiind separate de spații cu iarbă și arbori. Pe teritoriul orașului sunt inventariați peste 1.100.000 arbori. Arborii caracteristici orașului sunt mesteacanul, arțarul, pinul, molidul și bradul. Dintre păsări și animale, cele mai frecvent întâlnite sunt: vrăbii, porumbei, sturzi, codobaturi, sticleți, coțofene, rațe sălbatice, veverițe și iepuri de câmp. Iarna, în împrejurimi sau chiar pe teritoriul orașului, pot apărea sporadic și animale mari : elani, lupi, urși. Tampere este cea mai nordică localitate cu peste 200.000 locuitori din lume
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Nicăieri. În "Peter Pan în Grădina Kensington" o proto-versiune a Țarii Nicăieri, numită Insula Păsării, este situată în Serpentina din Grădina Kensington și Peter, ca bebeluș, poate ajunge acolo în zbor, cu barca de hârtie, sau printr-un cuib de sturz. În "Peter Pan în stacojiu" (care nu a fost scrisă de Barrie), copiii ajung în Țară Nicăieri în zbor pe un drum numit la Autostrada, iar insula este situată într-o mare cunoscută sub numele de Marea cu O Mie
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
bere din Dârste (Brașov) deținută de magnatul berii Friederich Czell si Fii (proprietarul exploatării miniere Concordia), ulterior la diferiți beneficiari din țară. Prima haldă de steril a fost amplasată între colonia de sus și cea de jos, purtând denumirea de Sturz. Următoarea haldă s-a amplasat la nivelul incintei spre separație. Odată cu extinderea lucrărilor de deschidere au fost necesare și alte halde (germ. Halde) de steril, motiv pentru care s-a săpat tunelul de legătură între incintă și Valea Lată acestea
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]