474 matches
-
carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nutriției care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Asio otus), ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre mamifere întâlnim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), muscari (Muscicapa striata), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), pițigoiul mare (Parus major), pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre mamifere întâlnim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar din categoria păsărilor mici: pițigoi, muscari, sturzi ș.a.; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Jynx torquilla). Mai ales la marginea pădurii sunt prezente: sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Oriolus oriolus), mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), brumărița de pădure (Prunella modularis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), silvii, muscari, sturzi, presuri, pițigoi. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere și monitorizare permanentă, organizarea unei campanii de presă pentru popularizarea rezervației, încurajarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fazanul (Phasianus colchicus), coțofana (Pica pica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), turturica (Streptopelia turtur), guguștiucul (Streptopelia decaocto), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), cocoșarul (Turdus pilaris), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). Unele specii precum Falco vespertinus si Milvus milvus apar în literatură, dar nu mai sunt observate în zonă. Mamiferele sunt reprezentate de specii de rozătoare precum: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), popândăul (Spermophylus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de baltă (Rallus aquaticus), pescărașul albastru (Alcedo atthis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). În vegetație (pe dunele de luncă) se găsesc multe specii de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), lăstunul de mal (Riparia riparia), țicleanul (Sitta europaea), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), huhurezul mic (Strix aluco), graurul (Sturnus vulgaris), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), mierla (Turdus merula), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), pupăza (Upupa epops). PRUTEȚUL BĂLĂTĂU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bălteni, comuna Probota; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pițigoiul mare (Parus major), vrabia de câmp (Passer montanus), codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulicea mică (Phylloscopus collybita), coțofana (Pica pica), ghionoaia sură (Picus canus), turturica (Streptopelia turtur), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), pupăza (Upupa epops). Mamifere: specii de lilieci (Myotis sp.), (Pipistrelus sp.), popândăul (Spermophylus citellus). Fauna fosilă În urma cercetărilor făcute de Grigore Cobâlcescu asupra speciilor prezente aici, marele geolog a scris prima lucrare de geologie în limba română
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Merops apiaster 25. Rândunică - Hirudo rustica 26. Sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio 27. Silvie de câmp - Sylvia communis 28. Silvie de zăvoi - Sylvia borin 29. Silvie mică - Sylvia curruca 30. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax 31. Stârc mic - Ixobrychus minutus 32. Sturz cântător - Turdus philomelos 33. Turturică - Streptopelia turtur 34. Vânturelul roșu - Falco tinunculus Din cele 102 specii de păsări identificate în Grădina Botanică Iași, un număr de 34 de specii sunt prioritare pentru conservare în România fiind rare, vulnerabile sau care
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cu domiciliul actual în Germania, 79410 Badenweiler, Luisenstr. 18-6, cu ultimul domiciliu din România, București str. Cuza Vodă nr. 144, bl. 35, sectorul 4. 531. Fazesch Mihaela, născută la 11 martie 1973 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiica lui Sturz Gheorghe și Zorita, cu domiciliul actual în Germania, 97215 Uffenheim, Uttenhofer Weg 53, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Agnita, str. Mihai Viteazu nr. 3, județul Sibiu. 532. Florescu Oana, născută la 25 septembrie 1966 în București, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activității de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Cariere Ilsom" - Ș.A. Năsăud, în calitate de concesionar, din perimetrele Măgura Ilvei, Tunel I-Magura Ilvei și Poiana Ilvei-Magura Sturzii, județul Bistrița-Năsăud, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activității de exploatare prevăzute la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al României
HOTĂRÂRE nr. 74 din 28 ianuarie 2000 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Cariere Ilsom" - S.A. Nasaud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126817_a_128146]
-
pe care-l foloseau la confecționarea armelor. Porfirul verde translucid, punctat cu negru, ca niște stropi de apă, era numit de maori tangiwai („lacrimi plânse”), și era utilizat pentru a ciopli figurine, talismane. Conform legendei, punctele de pe porfir sunt lacrimile sturzului, care l-a trădat pe eroul legendar Maui. Vânturile aprige și dese, ca și ploile dezlănțuite, conferă fiordului un aspect de basm, plin de cascade efemere, unele bătute de vânt cu atâta forță, Încât apa este Înălțată spre cer. Dintre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Cook, dar nu a putut intra În Milford Sound. Fiordul a fost botezat abia În anii 1820 de John Grono, un căpitan galez de corabie, În amintirea orașului său natal, Milford Haven din South Walles. Maorii numeau fiordul Piopio-tahi, adică „Sturzul Singuratic”, despre care tradiția spune că Însoția eroul legendar, Maui care ceruse Zeiței Morții nemurirea pentru ființele omenești, făcând dragoste cu ea În timp ce aceasta dormea. A doua zi, zeița s-a trezit la cântecul sturzului, și, Înfuriată, l-a strivit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Maorii numeau fiordul Piopio-tahi, adică „Sturzul Singuratic”, despre care tradiția spune că Însoția eroul legendar, Maui care ceruse Zeiței Morții nemurirea pentru ființele omenești, făcând dragoste cu ea În timp ce aceasta dormea. A doua zi, zeița s-a trezit la cântecul sturzului, și, Înfuriată, l-a strivit pe Maui, Între 491 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 260. 322 coapsele ei, ucigându-l. Cu inima frântă, sturzul a zburat până la Milford Sound, pentru a trăi acolo În căință și singurătate 492
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu ea În timp ce aceasta dormea. A doua zi, zeița s-a trezit la cântecul sturzului, și, Înfuriată, l-a strivit pe Maui, Între 491 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 260. 322 coapsele ei, ucigându-l. Cu inima frântă, sturzul a zburat până la Milford Sound, pentru a trăi acolo În căință și singurătate 492. Odată ajunși În Milford Sound, ne Îmbarcăm Într-un catamaran spre Fiordland, croazieră considerată cea mai mare atracție turistică a zonei. Pe parcursul a câtorva ore, străbatem
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pădure (Scolapax rusticola) 15 sept. - 15 apr. 500.000 1.000.000 46. Sitarul de mal (Limosa limosa) 15 aug. - 15 mart. 200.000 400.000 47. Stăncuța (Corvus monedula) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 48. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 49. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 50. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 51
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
Sitarul de mal (Limosa limosa) 15 aug. - 15 mart. 200.000 400.000 47. Stăncuța (Corvus monedula) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 48. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 49. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 50. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 51. Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 52
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
47. Stăncuța (Corvus monedula) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 48. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 49. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 50. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 51. Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 52. Stârcul cenușiu (Ardea cinerea) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 53
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
de vâsc (Turdus viscivorus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 49. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 50. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 51. Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 52. Stârcul cenușiu (Ardea cinerea) 1 aug. - 15 mart. 25.000 50.000 53. Turturica (Streptopelia țurțur) 1 aug. - 15 mart. 100.000 200.000 Anexă 2 MAMIFERE
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
1110 Viena, Kolgengasse 2/1/15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Giroc, str. Barzava nr. 45, județul Timiș. 269. Ursu Ioan, născut la 4 octombrie 1961 în localitatea Jamu Mare, județul Timiș, România, fiul lui Ursu Iosif și Sturz Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 4523 Neuzeug, Ringmacherweg 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Luminii nr. 28, bl. 49, ap. 3, județul Timiș. 270. Ursu Eugenia-Rodica, născută la 21 octombrie 1964 în localitatea Oradea, județul
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
pică (Coțofana) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătura) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone comix (Cioară griva) - Corvus corone sardonius (Cioară griva sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae ....... - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos (Sturzul cântător) - Turdus iliacus (Sturzul de vii) - Turdus pillaris (Cocoșar) AMFIBIENI ANURA Ranidae - Rană esculenta ( Broască verde de lac) - Rană ridibunda (Broască verde mare de lac) - Rană temporaria (Broască roșie de munte) PEȘTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Toate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]