2,123 matches
-
scălda. Urca apoi din nou pe cer și raza-i magic împletită În ramurile salciei, aplecată peste ape încunună Cu măreție împărătească noaptea clară. Răsplătită Gingașa clipă de aur aleargă cu valurile împreună. Îți văd și undele zvelte lovindu-se suav de maluri Aud și geamătul înăbușit al apelor, binecunoscut Când vântul modelator furios preface unda-n valuri Semn că eu cu tine, Fluviule, m-am înfrățit demult. Asemeni ție, viața mea a fost și este fluviu Traversează câmpii de răcoare
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
Îmi trec mâna prin părul tău... E ca mătasea... Îți mângâi fruntea și tâmplele, privindu-ți ochii adânciți în azurul depărtării... Obrajii-ți sunt ca doi bujori din grădina bunicii... (mi-e dor de ea și de copilărie!...) Un cântec suav se-aude lângă noi... E trilul păsării din poiana-mbibată de flori... Și gura ta... Ah!... buzele... mă-ndeamnă să-ți sorb cuvintele din suflet... Să-ți fac din ele o cunună de fiori... Și brațe mă cuprind ca într-un
LEAGĂN... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380280_a_381609]
-
Acasă > Strofe > Atașament > PRIZONIERUL DRAGOSTEI SUBLIME Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Sunt prizonierul dragostei sublime Ascuns de-a ta suavă-mbratisare În temnița iubirii-n adâncime Iar cheile-s demult zvârlite-n mare. Atingerile tale-s diafane, Magnifice plăceri și dragi torturi, Iar gură ta ce-mi da de dor frisoane Cătușe buzelor mi-a pus cu un sărut. Să
PRIZONIERUL DRAGOSTEI SUBLIME de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378261_a_379590]
-
o stradă de rând, sub o umbră de pin: Te iubesc princiar, doamna mea. Zvârcolit te iubesc, te respir fumegând Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta Te iubesc în genunchi și în albul de nea Nelumesc și suav, draga mea. Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploi Cu o mână de flori , neputând să mă cert Ca lipsindu-mi prea mult, nu mai știu să mă iert Și trăiesc, respirând lumea ta. Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
desenându-te finPe o stradă de rând, sub o umbră de pin:Te iubesc princiar, doamna mea.Zvârcolit te iubesc, te respir fumegândCând îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea țaȚe iubesc în genunchi și în albul de neaNelumesc și suav, draga mea.Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploiCu o mână de flori , neputând să mă certCă lipsindu-mi prea mult, nu mai știu să mă iertși trăiesc, respirând lumea ta.Ce aripi mi-ai cusut pe sub coasta de rândși otrăvuri mi-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
2016 Toate Articolele Autorului TE IUBESC Iubite, inutil mă mint, Suntem pierduți în labirint Și căutăm în contratimp Ieșirea viselor uitate, În deznădejdile acumulate, Din goana clipelor furate, Noi căutăm lumina-n sine, Scursa din mine înspre ține, Ca o suava senzație de bine, În jurul nostru sunt pereți de piatră, Sunt gândurile care nu ne iartă, Și timpul care nu ne-asteapta Și glasu-i mut și suntem uzi, În labirintul oamenilor surzi, Nu te aud, nu ma auzi, Pământu-i transparent că
TE IUBESC de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378296_a_379625]
-
cu pliscul sonor pe nume inventate,/ ale căror triluri chemau veșnicia/ și viața fără de moarte/ poemul delirului și plânsului apoteotic/ al slavei și al deznădejdii fără hotare/al nefericiților în iubire pentru care lumea absolută/ e o carte cu peisaje suave, amăgitoare/ cu întrebări și răspunsuri ale ființei’’ -, pentru ca finalul să cadă ca un zăvor care, închizând numai aparent ființa stenică a poemului, deschide mareea de taine: ,,aura lumii acesteia o ating doar poeții lunatici/ și toți îndrăgostiții Pământului acesta răsturnat
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
în viață, Cu siguranță, tu acolo-ai fost de față. Bunica mea, ca ziua luminată, Când mă vedeai, de fiecare dată, La ușa blocului, chiar sus pe scară, Cu brațele deschise, la început de vară. Bunica mea, cu vocea ta suavă, Strigai la noi, ținând în mână-o tavă, Eclere, cornulețe și ceva plăcinte, De ne lăsai pe toți, fără cuvinte. Bunica mea, cu mersul tău domol, Eu am simțit în mine-așa un gol, Nici n-am știut, că sufletul
BUNICA de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377135_a_378464]
-
în viață, Cu siguranta, tu acolo-ai fost de față. Bunica mea, ca ziua luminată, Când mă vedeai, de fiecare dată, La ușă blocului, chiar sus pe scară, Cu brațele deschise, la început de vară. Bunica mea, cu vocea ta suava, Strigai la noi, ținând în mână-o tavă, Eclere, cornulețe și ceva plăcinte, De ne lașai pe toți, fără cuvinte. Bunica mea, cu mersul tău domol, Eu am simțit în mine-așa un gol, Nici n-am știut, că sufletul
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
în viață,Cu siguranta, tu acolo-ai fost de față.Bunica mea, ca ziua luminată,Când mă vedeai, de fiecare dată,La ușă blocului, chiar sus pe scară,Cu brațele deschise, la început de vară.Bunica mea, cu vocea ta suava,Strigai la noi, ținând în mână-o tavă,Eclere, cornulețe și ceva plăcinte,De ne lașai pe toți, fără cuvinte.Bunica mea, cu mersul tău domol,Eu am simțit în mine-așa un gol,Nici n-am știut, că sufletul
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
a întâmplat? După o vreme, după ce fiecare și-a făcut plinul, vedeta s-a retras discret și... s-a apropiat de mine. Vă rog să mă credeți, s-a apropiat tocmai de mine și mi s-a adresat cu glas suav, profund și tulburător: - O, dacă ai știi cât mă obosesc toate aceste scene de admirație, potopul de complimente, milionul de întrebări steriotipe...Te-am observat, ești singurul care nu te-ai inbulzit, singurul care nu mi-ai dat nici o atenție
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
2016 Bat ramuri Bat ramuri în fereastră, Udate de reci ploi... Și parcă ar vrea să știe, Ce s-a-ntâmplat cu noi. Frunze salută vântul, Ce-aleargă iar grăbit, Ducând în brațe gândul, De dor împodobit. Cu șoapta lor suavă, Și zorii înlăcrimați, De-a ploilor zăbavă S-au așezat la sfat. În sunet de chitare, Iar vine să ne cânte, Iubirea serenade, Ca să ne mai încânte... Și să ne-aducă aminte, De noi și de iubire. Să nu uităm
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
Acasă > Versuri > Visare > SUNTEM Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem iubire , Lumina și candoare , Un strop Din raza lunii , Parfum suav De floare . Suntem cristal Din ploaie , Cuprins în palmă Verii , Un gând purtat Pe umeri , De vânt și curcubee . Suntem seninul Vremii , O lacrima de roua , Un zbor în zori de ziua , Un cânt , O adiere . Referință Bibliografica: Suntem / Florina
SUNTEM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382260_a_383589]
-
visului blând de fluturi, timidul soare a-ndrăznit să îmblânzească gerul, să-mbie chipurile albe de flori, din așternuturi, să iasă la lumină și să privească cerul. Era pe când din cioburile vieții speranțele au prins să zboare încântate și-au împletit suave mărțișoare tinereții simțind că iarna sufletelor e acum departe. Cu clocotul năvalnic în venele-nghețate, cu soarele în iriși și vântul cald cântând, îmbrățișasem pomii cu trupuri parfumate, simțind cum primăvara mi se strecoară-n gând! Referință Bibliografică: GÂND DE
GÂND DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382328_a_383657]
-
au o cadență aleasă, a cuvintelor, precum a unor valuri interioare. Nu poate fi evitată o oarecare monotonie în strădanie, dar sunt numeroase și momentele de spontaneitate tinerească. Transcriu aici un sonet intitulat chiar Cântarea sonetului, spre a arăta fibra suavă și fragedă a talentului dvs., dar și a sublinia, într-un singur loc, e drept, cum se poate prăvăli, fie și numai în acel loc splendoarea, doar pentru că având nevoie de o singură silabă, n-o găsiți pe cea mai
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
geniului mort în adolecență" (!) Știu, desigur, că între "eul social" și "eul creator" există arareori legături. Am sugerat acest lucru atunci când am pomenit de discrepanța gigantică între scrisul și comportamentul unor autori contemporani. N-am să înțeleg niciodată cum un suav "lyricist" contemporan, un veritabil filozof al gingășiilor naturii, e în viața de zi cu zi un satir respingător, ce lasă în urmă pârâuri de bale rău mirositoare, trădând o lipsă de caracter de-a dreptul monumentală. Și totuși. O biografie
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
cel care se găsește la originea istorică a trudei mele de a inventaria aceste mici obsesii artistice de pe marginea marilor obsesii erotice, mie, pudicul scrib Pavel Șușară, admirator onest al amplelor ceremonialuri imaginare și slujitor perpetuu la poarta măruntelor și suavelor misterii, nu-mi mai rămîne să spun decît atît: Lenin, sau, poate, Marx, avea perfectă dreptate, între albină și arhitect există o deosebire colosală. În vreme ce albina... etc.etc.etc.
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
amară mâncare. Esop aduce de fiecare dată din piață și prepară limbi, dând de înțeles că limba (graiul) poate deopotrivă să rostească elogiul ("Ea mângâie,/ Farmec dă și mulțumire, proslăvește și tămâie") sau să formuleze cel mai amar blestem ("și suavă,/ Nu se pomenește-n lume mai a dracului otravă"). Adevărul fabulei, adică al limbajului esopic, e întotdeauna cu două tăișuri: "E țesut în frumusețea graiului, cu meșteșug./ Poate fi când poezie, când surâs, când pișcătură,/ După cum se-ntoarce acul și
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
atâta să îi renovăm una dintre porți. Epigoni nedemni ai vremurilor nobile și apuse, ce căutăm noi rătăciți în această lume? ș...ț Și atunci apăru, în asfințit, o siluetă familiară, care se apropie de noi și spuse, cu glasul suav al unei pitulice: - Crailor, sper că nu ați uitat, la noapte ne îndreptăm către Londra!". Epilogul acestui fragment dezumflă toți colacii de salvare pe care, de bine-de rău, i-am mai fi putut găsi aici: Se îngrămădesc puțin, dar e
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
său necunoscut și sublim, Russo presimțea că peisajul este pînă la urmă, ca și la Amiel, doar un état d^âme. "Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, cîmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un caracter de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ce primitiv în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Iat-o pe Carmen Sylva, care trăia în excesul darurilor sale, împingîndu-și bunătatea în milostenie nesăbuită, încrederea în credulitate oarbă, entuziasmul în-tr-o rupere de natura lucrurilor, temperată doar de regele Carol I, care, lăsînd-o stăpînă peste "țara visurilor", o oprea "suav" a se amesteca în treburile politice: "Regina-poetă era lipsită de simțul realului, al măsurii și al vieții practice. Exaltarea îi era temperamentală, nu-și urca vulcanul din puterea regală, care numai cît i-o modula ori i-o îndrepta către
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
similar unei code sintetizează principalele leit-motive dramaturgice, ierarhizate acum într-o miraculoasă ordonare carmică pozitivă fapt ce-i permite autorului să sesizeze, fără ecranări, muzica sferelor. „În această pace aud cum încep să răsune undeva în înalt, acordurile îndepărtate, misterioase, suave, ale muzicii sferelor. E o cântare imnică? O dulce neliniște? O revelație? O stare extatică ? Sau doar nevoia mea de a visa cu ochii deschiși?... Niciodată nu voi fi în stare să spun cât de frumoasă este cântarea aceasta ! Cât
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
azi, în România, (deși, iată, în nomenclatorul de profesii suntem înscriși cu două meserii: "scriitor" și "poet"), iar părerea despre scriitori nu e deloc favorabilă. Cu toate acestea, în grădina scriitoricească mulți dau năvală: de la sobri politicieni care devin grațioși, suavi poeți, până la foști instructori culturali de pe la fostele județene de partid care, pe baza activității de atunci, vor acum să devină membri ai Uniunii Scriitorilor. Gripa asiatică a scrisului a făcut ravagii, în ultima vreme, mai ales în rândul vedetelor. De ce
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
desăvârșire. În jur, doar oameni normali, obișnuiți să-și vadă de meserie. E o masă calmă și relaxată, ce nu trădează în nici un fel că între noi s-ar afla o ființă excepțională. Îi privesc doar luminița din ochi, zâmbetul suav, prietenos, și compar vocea care mi se adresează - adâncă, vibrantă, melodioasă - cu aceea de pe discuri: e identică! Mi se confirmă vechea bănuială că, de fapt, Leonard Cohen nu cântă, ci rostește versurile cântecelor! La un moment dat, apare fiica sa
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
doamna că-i o poamă, Iar eu, că-i sunt cu-naintașii leat? Iubirea din credință își ia hrană; Batrânii-și fug de ani, ca de-un păcat. și uite-așa, cu dulcile brașoave, Ni-s nopțile mai lungi și mai suave!
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]