255 matches
-
aroganța, rânjetul și disprețul poartă în spate întâietăți cu mult mai palpabile și carnale, nonșalanțe de un infantilism atroce, injurios, tribal: sunt din ce în ce mai mulți, mai solidari, o pepinieră gigantică de miraculoase instincte și complexe, inedite, sofisticate, operă a unei strategii subconștiente cu infinite nuanțe, toate pretinzându-și „drepturile“ și mobilizându-se în cea mai „democratică“ academie a prostiei, a proștilor. Faptul e cert: au pus mâna pe capitalul de resemnare și de resentimente mărturisite cu exasperare de umaniști; îl rumegă în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
un caz se spune despre păcate că sunt iertate, iar penitentul părăsește confesionalul cu mintea ușurată și intenția de-a o lua de la Început; În celălalt se consideră că simpla declarare a viciilor pacientului și scoaterea la lumină a motivelor subconștiente pentru care le practică Îndepărtează puterea lor de atracție. Pacientul pleacă de la psihanalist cu capacitatea - dar și cu dorința - de-a o lua de la Început. Ușa de la culoar se deschise și În compartiment intră un bărbat. — Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tău, în interiorul tău.” Iar el a și găsit explicația: dorința instinctivă de refacere a unității primordiale a ființei umane - androginul din mituri. Profesorul conchide că, de fapt, și dorința sa de „posesiune totală” este cam la fel, are aceeași finalitate subconștientă. Contemplând-o în momentele de dăruire, urmărindu-i destinderea feței, roșul buzelor întredeschise, pigmentarea în roz a obrajilor în preajma și în timpul orgasmului, el, bărbatul trecut demult de prima tinerețe, își dă seama că este oarecum indiscret, dar își găsește scuze
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Înțeles, că În tribunale nu se poate interveni, pentru că nu poate fi tulburată ideea absolută de justiție (concepție uitată de mult la vremea aceea, dar care, teoretic mai constituia totuși coloana ei vertebrală, păstrată doar de judecători Între ei, forma subconștientă de probitate, ultim zid de apărare, lecție nerostită, bună doar pentru liniștea lor Înșelătoare, Împotriva puterii care-și Începuse Încă de mult opera de erodare cu o perfidă știință a disoluției.) - Și totuși, domnule judecător... Mă interesai direct, și bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
realitate, cât timp nu le văd. Mă concentrez și refac mental inventarul camerei; acolo trebuie să fie masa, acolo scaunul, acolo oglinda; dar toate acestea nu sunt decât abstracțiuni. Ce este masa? Ce este scaunul? Ce este oglinda? Iată Întrebări subconștiente, pe care nu le pot rezolva fără percepția vizuală nemijlocită. Senzația de plutire pe care mi-o dă pojghița de beznă a somnului mă aduce la o stare de liniște totală; Întârzii totdeauna la hotarul dintre existența mea nocturnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o ating. Poltergeist oferă, așadar, o imagine cuprinzătoare a simbolurilor prezente în coșmarurile Americii contemporane. Forța peliculei constă în faptul că speculează angoase reale, pe care însă le prezintă într-o formă simbolică ce permite publicului să-și trăiască anxietățile subconștiente în siguranța oferită de mediul cinematografic, prin intermediul unei ideologii care le potolește și le liniștește temerile, arătînd familia Freeling învingînd dificultățile. Poltergeist prezintă imaginea conștiinței contemporane cu mai multă forță decît basmul E.T.; contururile conștiinței în epoca lui Reagan sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei tensiuni emoționale, unei nevoi de descărcare, stare explicată: uneori prin reaua intenție a altcuiva ,,alteori prin propriile incompetențe, sau alteori este nedetermintă, subiectul frustrat neputând-o lega de o cauză precisă (nu o poate conștientiza, pe moment, datorită originii subconștiente a cauzei, sau datorită, unei stări pasagere de confuzie mentală). În acest ultim caz, de trăire nedeterminată, a stării de frustrație, cel aflat în starea, de tensiune caută, o „pricină”, fiind gata să descarce, chiar și în mod neadecvat, starea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
agenți frustranți. Vor predomina, prin urmare, la aceste ultime două niveluri, motivațiile superioare, de ordin social, și o mare varietate de conflicte de tip intra și inter personal, dintre care menționăm câteva: a) conflictul între motivația lucidă, conștinetă, și motivația subconștientă (conflict mult dezvoltat de „psihanaliză”, care vedea în el sursa actelor delictuale și a nervozelor - produse, bineînțeles, în grade diferite, în funcție de persistența și complexitatea conflictului); b) conflictul intre normele sociale și aspirațiile individului, între „statut” și „rol” (când persoana, aflându
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
posibilă acolo unde nu există granițe clare și unde, încă și mai grav, există eventualitatea unei permutații între cultură și civilizație. De aceea, voi permite vocabularului meu să se miște liber în zonele cu contururi imprecise și, în funcție de presiunile conotative subconștiente, voi folosi cînd un termen, cînd pe celălalt pentru a mă referi la producțiile/produșii gîndirii europene, precum Umanismul, Rațiunea, Știința. Dimpotrivă, voi păstra termenul de cultură pentru a desemna ceea ce aparține exclusiv etniilor, provinciilor, națiunilor. Aceasta ne va ajuta
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sînt interpretate psihologic, ca realități ce "condensează conflictele în legea armoniei supraconștiente (Dumnezeul unic) și în legea dizarmoniei subconștiente (Satan)".6 Dumnezeu însuși ar fi, în opinia lui Paul Diel, un simbol al unei realități psihice: armonia supraconștientă, iar figura negativă a lui Satan ar semnifica dizarmonia sub-conștientă. Incontestabil, Paul Diel ilustrează în știința religiilor teza psihologistă, cea conform
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la Hades, în joc ar fi acel motiv al "coincidenței contrariilor" despre care a scris pagini admirabile Mircea Eliade. Numai că Paul Diel îl interpretează cu totul diferit. Mai exact, unitatea solar-nocturn ar simboliza "legea supraconștientă a armoniei și legea subconștientă a dizarmoniei"8 împreună, prin jocul lor neprevăzut, cele două fac cu putință funcționalitatea principiului etic. Revenind la creștinism, observăm că Paul Diel operează cu o interpretare specială a unor date de bază ale creștinismului. Astfel, "Dumnezeu-Tatăl" îi pare psihoterapeutului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a da o explicație psihologică diferă de speculația filosofică prin faptul că ele sînt bazate sau ar trebuie să fie pe teoriile psihologice fondate pe elementul biologic. Psihologia ființei umane este legată de psihologia animală, deci de biologie, iar deformarea subconștientă nu constituie decît o tentativă morbidă de regresie a funcționării conștiente și umane spre funcționarea inconștientă și animală. Prin urmare, psihologia trebuie să reconstituie biogeneza tecutului. Dar cum ar putea ea face acest lucru fără să ajungă să se prelungească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît speculație, dacă ambiția teoretică nu ar corespunde unui fapt psihic, o nouă instanță în curs de formare și căreia îi revine sarcina realizării viitorului evolutiv. Această nouă instanță nu poate fi nici conștientă (adică intelectuală), nici inconștientă (instinctuală), nici subconștientă (patologică); ea va fi supraconștientă, adică mai mult decît conștientă. Ea este caracteristică ființei umane și o distinge cel mai decisiv de animal, în ea sălăȘIuiește țelul evolutiv al speciei umane. Ea este atît realitate, cît și ideal. Ea determină
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deduce consecințele legal previzibile ale acestora, adică este clarvăzătoare. Ceea ce posedă supraconștientul în comun cu inconștientul instinctiv al animalului este siguranța. Dar siguranța aceasta nu este automată, ci intuitivă, tinzînd să devină certitudinea spiritului. Ceea ce are ea comun cu instanța subconștientă este posibilitatea de a se deforma patologic. Posibilitatea aceasta este foarte mare din cauza fragilității unei funcții în curs de formare evolutivă, care este în fiecare ființă umană mai curînd un obiectiv care trebuie atins, decît o etapă în general parcursă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trăsăturile comune pe care le are cu celelalte instanțe, ea este prea ușor confundată cu una sau cu alta dintre ele. Psihologia a confundat-o încă de la începuturile ei cu instanța conștientă, behaviorismul cu instanța inconștientă, iar psihanaliza cu instanța subconștientă. Aceste frecvente confuzii scot cu atît mai mult în evidență importanța constatării că distincția aceasta netă între cele patru instanțe poate fi găsită, absolut independent de lucrarea de față, în studiul lui M. Pradines: Tratat de psihologie generală. După ce definește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
culpa esențială a naturii umane este vanitatea (incapacitatea de a-și mărturisi greșelile), în cadrul vanității culpabile sînt concentrate toate formele multiple pe care falsa motivație este susceptibilă să le îmbrace; vanitatea aceasta constituie cauza comună și legală a tuturor deformărilor subconștiente. Pentru a învinge aceste deformări de caracter (care nu sînt neapărat simptome patologice, ci pot fi simple semne de iritare, surescitări, enervări), trebuie să avem curajul de a ne privi drept în ochi, de a vedea cine sîntem în realitate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cunoscută conștient, compromisă din punct de vedere științific și tradusă în limbaj conceptual. Din cunoașterea falsei motivații decurge în mod necesar cunoașterea motivației juste Prima este contrariul perfect al celeilalte. Subconștientul și supraconștientul se află într-o legătură antitetică. Sentimentele subconștiente constituie motivele deformării, iar cele supraconștiente motivele formării. Dacă nu ne temem de o terminologie morală, putem spune că primele sînt opuse celorlalte așa cum răul este opusul binelui. De altfel, această terminologie morală nu își dobîndește sensul justificabil decît în virtutea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sever pentru a mări libidoul: energia vitală, elanul vital, presupuse a fi exclusiv de origine sexuală. Toate aceste definiții freudiene sînt consecința confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea sa moralizantă datorîndu-se obsesiei subconștiente și pseudo-spirituale a unei ipocrizii, care, conform lui Freud, ar viza exclusiv sexualitatea. Neavînd la dispoziție nimic altceva în afară de marea și geniala sa descoperire a subconștientului și a expresiilor simbolice ale acestuia, Freud le utilizează în analiza făcută de el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spiritului, sînt simbolizate de monștrii și demonii cu care eroii (simboluri ale omului esențial combativ) ar trebui să lupte. Cea mai mare parte a eroilor mitici, insuficient ajutați de divinități (insuficient înarmați de forțele supraconștiente), pier în lupta împotriva tentațiilor subconștiente, ceea ce reprezintă simbolic veridicitatea situației reale a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice. În loc să analizeze simbolul lui "Dumnezeu"(ceea ce ar fi imposibil pornind de la simbolismul pansexual), Freud își îndreaptă întreaga critică împotriva credinței în existența unui dumnezeu real, credință
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
clarificării introspective care a existat din-totdeauna sub forma "bunului-simț" (ce nu trebuie luat în sensul său obișnuit) constă în faptul că, pentru a fi lucidă, introspecția trebuie să fie în concordanță cu supraconștiința pentru a putea chiar opune falselor valorificări subconștiente valorile pozitive, îmbucurătoare și armonioase ale supracon-științei etice (este cea ce preștiința mitică reprezintă prin luptele simbolic purtate "cu ajutorul divinităților împotriva monștrilor și a demonilor"). Orice om practică involuntar cînd introspecția morbidă, cînd pacea clarificatoare. E greu să le distingem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și zilnic, introspecția lucidă anulează amestecul de culpabilități semiconștiente și reușește să facă să dispară chiar și psihopatiile manifeste, lipsindu-le treptat de sursa lor de alimentare: exaltarea imaginitivă a dorințelor și angoaselor prin intermediul reveriilor divine, prima fază a vieții subconștiente (vezi pentru mai multe detalii Psihologia motivației). Toate motivele sînt susceptibile să devină conștiente. Dar funcționarea psihicului, relația energetică dintre instanțe, nu poate fi elucidat decît dacă se ține cont de faptul că efortul de a face conștiente motivele nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
altceva decît incapacitatea de a-ți recunoaște vinile. Toate motivele refulate variază între acești doi poli opuși: culpabilitate-vanitate; variabilitatea lor formală rămîne din cauza aceasta concordantă în mod legal și ordonată armonios prin analogie cu contrastul, în ciuda multiformității lor variabile, motivele subconștiente constituie o conexiune pseudo-armonioasă și legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă, iar toate aceste angoase multiple sfîrșesc prin a constitui simptomele psihopatice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă, iar toate aceste angoase multiple sfîrșesc prin a constitui simptomele psihopatice. Datorită faptului că toate afecțiunile subconștiente sînt legate în mod legal prin vanitatea lor culpabilă comună, la rîndul lui, subconștientul rămîne în totalitatea sa legal și dinamic legat de ansamblul motivațiilor supraconștiente, cele două instanțe extraconștiente constituind, una principiul formării sănătoase, iar cealaltă principiul deformării maladive
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
formării sănătoase, iar cealaltă principiul deformării maladive. Pentru a o distinge net de legăturile ambivalențe ale subconștientului, putem considera ca fiind "antitetică" această legătură dinamică și legală dintre supraconștientul etic și subconștient. Antiteza supraconștientă se referă la diferența dintre spaima subconștientă față de adevăr și față de bucuria supraconștientă a cunoașterii de sine, problemă esențială a vieții. Subconștientul nu este altceva decît orbirea vanitoasă a supraconștiinței. Termenii de "supraconștient" și "subconștient" nu diferă decît prin prefixele lor, primul însemnînd "mai mult decît conștient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cunoașterii de sine, problemă esențială a vieții. Subconștientul nu este altceva decît orbirea vanitoasă a supraconștiinței. Termenii de "supraconștient" și "subconștient" nu diferă decît prin prefixele lor, primul însemnînd "mai mult decît conștient", iar celălalt "mai puțin decît conștient". Legea subconștientă a dizarmoniei trăită afectiv în angoasă este un caz special al armoniei supraconștiente și al bucuriei acesteia. Legătura legală dintre cele două instanțe extraconștiente și cea conștientă constă în dinamismul caracterului transformabil al perversului în sublim și al sublimului în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]