811 matches
-
Absența dreptului din anumite domenii ale vieții sociale pe care ar fi trebuit în mod normal să le reglementeze, poartă denumirea de non-drept. Non-dreptul nu trebuie confundat nici cu anti-dreptul sau dreptul injust, nici cu subdreptul, adică dreptul aparținând unor subculturi sau grupuri sociale marginale. Principalele forme de manifestare a non-dreptului sunt autolimitarea dreptului, autoneutralizarea dreptului și rezistența faptului la drept. Autolimitarea dreptului, poate fi atât spațială, cât și temporală, în societate putând apărea locuri în care dreptul fie nu există
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și al normelor de conduită. Infractorii, argumentează ei, nu fac alegeri raționale, ci acționează în urma instabilității emoționale, din lipsa controlului de sine sau ca un rezultat al însușirii valorilor subculturii infracționale. Ei atrag atenția asupra pericolului generalizării și susțin că este necesar să facem deosebirea între diferitele tipuri de infracțiuni, cum ar fi crima sau conducerea sub influența băuturilor alcoolice. Infracțiunile variază extrem de mult în funcție de motivul infractorului și orice discuție
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Găsești de fapt o stradă situată la periferia orașului, cu praf, cămine de nefamiliști și muzică de fanfară. Ca multe alte orașe ale țării, Vasluiul găzduia mii de muncitori transplantați forțat din mediile sătești. O adunătură de modele În care subcultura trona la loc de cinste. Dar nu-ți pierzi curajul. Asta este important. Intri În școală cu emoție. Este locul tău de muncă. Poate pentru toată viața. Te Întreții cu cineva din conducere. Ești primit afabil, cu oarecare interes și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unor concepte fundamentale din cadrul antropologiei culturale sau sociologiei culturii, cum ar fi cele de: model cultural, ethos, scheme culturale, personalitate de bază etc. În continuare, autorul analizează componentele culturii: simbolul, limba, normele, valorile, tradițiile, continuând cu abordarea culturii populare, a subculturii, a contraculturii, respectiv a multiculturalității. Temele de discuții, dincolo de apartenența la problematica sociologiei generale, sunt tratate sub semnul actualității, iar modalitatea revelatoare de analiză apare ca o dezvăluire a realității sociale. Totuși, dat fiind faptul că publicul țintă al acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sau maximum două, acesta e Înregimentat dandysmului. Cu singurul argument că fenomenul e viu, că el se perpetuează metamorfozându-se În cele mai neașteptate feluri. De la „Înfometații de acțiune” ai perioadei interbelice, cu gesturile lor de o gratuitate perfectă, la subculturile postbelice există o continuitate de fond, susține Marylène Delbourg-Delphis, Între foarte puținii istorici ai dandysmului care se Încumetă, de altfel, să treacă granița lui 1920: „Născut În anii ’20, estetismul rătăcirii active bântuie toate deceniile. Ian Curtis sau Joy Division
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care trebuie să aibă ca bază fondul cultural asemănător. Angajamentul prezent la MacIntyre poate transcende locul. Pentru Charles Taylor, baza esențială, liantul comunității este dat de înțeles, de semnificație, subliniindu-se "rolul constitutiv al evenimentelor istorice, al mișcărilor culturale și subculturilor în instituționalizarea înțelesurilor care sunt, la rândul lor, constitutive identităților sociale și relațiilor noastre cu alții" (Frazer, 1999: 144). Michael Walzer vorbește și el despre micile comunități omogene care au stat la baza tradiției republicane folosind sintagma "republică de republici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și anume acela de unitate administrativ-teritorială. Chiar dacă va îngreuna formulările, vom folosi aici, în loc de comună, sintagma "forme comunale de asociere". Un exemplu este cel al grupurilor de hippie forme comunale de asociere a tinerilor ce se identificau cu o anumită subcultură. Așa cum arată Robert Houriet în Getting back Together, citat de Selznick (1992: 367): "Distanța fizică și emoțională este mai mare într-o comunitate decât într-o formă comunală de asociere". Aceasta însă nu este câtuși de puțin în favoarea celei din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ultimii ani, ci în ultimele decenii. Cauzele sunt multiple și, dacă ar fi să rezumăm considerațiile lui Huntington, autor reprezentativ în acest domeniu, ele sunt asociate cu afirmarea multiculturalismului, cu ascensiunea diverselor grupuri etnice și culturale, a diverselor culturi și subculturi care au erodat nucleul dur al protestantismului inițial, chiar dominantele spirituale ale națiunii. Dar și cu o scădere a importanței normei morale, atât de importantă în filozofia protestantă. Capitalismul american a consacrat o serie de standarde morale fundamentale pentru funcționarea
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
tendințe care amenință firma În curs de Îmbătrânire, japonezii recomandă punerea În rețea a informației, Întreprinderea-hipertext În cadrul căreia hârtia este respinsă, iar salariații nu mai au birouri fixe. Mobilitatea cotidiană internă favorizează Întâlnirile Între profiluri diferite, amestecă sectoare, departamente și subculturi care se recunosc și Învață unele de la altele, În loc să se Închisteze În rutine protectoare detașate de ansamblu. Renunțarea la hârtie favorizează socializarea cunoștinței tacite, integrează dimensiunea colectivă În spiritul fiecăruia, Întrucât informațiile sunt formatate pentru a fi accesibile și utilizabile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fiecare avea tendința să rămână Închis În „cutia” lui, În logica particulară și exclusivă a meseriei sau activităților lui, fapt ce afecta negativ mișcările și schimburile, ca și pregnanța interesului colectiv. Separarea fizică, etanșă a diferitelor sectoare și funcții crea subculturi, ele Însele generatoare de neînțelegeri chiar În interiorul Întreprinderii. În prezent, nimeni nu are birou personal, fiecare instalându-se acolo unde este loc În momentul În care sosește! La Început, a fost un pic dificil, dar acum toți recunosc faptul că
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
confort sau, mai rău, din cecitate intelectuală, ca referirile românești destul de confuze la „mentalități”. Cu argumente de ordin culturalist se poate explica orice, și mă refer mai ales la diferențe, care constituie interesul oricărui cercetător. Referirile la atitudini, la anumite subculturi pot legitima astfel anumite diferențe în privilegii materiale. De altfel, ar fi interesant de verificat cine uzează mai mult de argumente de natură culturalistă - cei care beneficiază mai mult de diferențele pe care încearcă să le facă inteligibile și pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de atenție din partea educatorilor pe care o incumbă clasarea lor într-o categorie inferioară. Evident, categoriile de performanță sunt puternic asociate cu diviziuni de clasă. Pe de altă parte, efectele stratificărilor asupra performanțelor sunt accentuate când categoriile contribuie la formarea subculturilor de elevi ce se opun etosului școlii. Copiii din categoriile etichetate prin sintagme de genul „eșec școlar” tind să respingă normele și valorile academice ale școlii care a produs respectiva clasificare. Această contracultură, care accentuează îndrăzneala și provocarea, este delincventogenă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
miturile despre oameni și evenimente; 4. riturile și ritualurile organizaționale; 5. designul spațiilor, fațadelor și clădirilor; 6. sistemele organizaționale și procedurile. Discutând explicit despre schimbarea organizațională, Schein arată că aceasta se poate face prin: • promovarea sistematică a persoanelor reprezentând anumite subculturi selectate; • dezvoltarea organizațională constând în crearea unor sisteme paralele de învățare; • seducție tehnologică; • infuzie de personal din afara organizației; • scandal și explodarea miturilor; • persuasiune coercitivă; • schimbarea direcției de acțiune; • reorganizare și recreere a organizației. Dar setul de mijloace ales din panoplia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
instruiți pe fugă în sistem „la distanță” la cele mai prestigioase universități de tip „căsuță poștală” se acreditează reciproc în calitate de dascăli infailibili ai națiunii. Aici nu mai contează râul de otravă spirituală care se revarsă din malaxorul gigantic (producător de subcultură, dar și de bani) la care sunt îndemnați cetățenii să se adape. Amăgiți de produsele acestei industrii perverse, „oamenii zilei” sunt conectați la promiscuitate spirituală și la vulg. Această conectare costă puțin, dar îi face bogați și puternici pe administratorii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mediului organizațional și a actorilor-cheie din organizație pentru p.s. În instituțiile unde predomină preocuparea pentru adecvarea la reguli și proceduri, obiectivele de termen lung sunt abandonate în favoarea celor de termen scurt, valorile generale ale organizației sunt subminate de existența unor subculturi organizaționale predominante, iar p.s. are șanse reduse de a urmări în mod coerent un plan strategic. Dezvoltarea unei culturi organizaționale în conflict cu misiunea instituției constituie un factor important de rezistență la schimbări de amploare, misiunea fiind definitorie în p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în rutină, folosirii unui stil managerial neadecvat. Trebuie întreprinse acțiuni pentru eliminarea birocrației, pentru descentralizarea deciziilor, eliminarea rutinei și inerției, motivarea reală, stimularea creativității (Olaru, 1995). Astfel de culturi sunt de natură să descurajeze potențialii investitori străini; se simte lipsa subculturii de marketing; un element ignorat fiind etica în afaceri. Culturile aflate în transformare, construind pe elementele culturale moștenite altele noi, potrivite noului mediu: conflicte între subculturi manageriale și non-managerială, între tineri și vârsnici, (cele 3 culturi care se suprapun. Culturi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Astfel de culturi sunt de natură să descurajeze potențialii investitori străini; se simte lipsa subculturii de marketing; un element ignorat fiind etica în afaceri. Culturile aflate în transformare, construind pe elementele culturale moștenite altele noi, potrivite noului mediu: conflicte între subculturi manageriale și non-managerială, între tineri și vârsnici, (cele 3 culturi care se suprapun. Culturi fluide, aflate în proces de cristalizare, corespunzătoare noilor firme apărute după 1989: De regulă acestea sunt firme mici orientate spre piață în care se schimbă motivația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ei ar fi fost în stare să exprime într-un mod atât de articulat argumentele aduse de propriile plete; oricum, în esență, ele asta exprimau. Cât despre mine, deși presupuneam încă de pe atunci că „sistemul lor semiotic” era produsul unei subculturi de protest care se opunea unei subculturi a puterii și că revoluția lor non-marxistă era suspectă, am continuat pentru o bucată de vreme să fiu de partea lor, încadrându-i cel puțin printre elementele anarhice ale ideologiei mele. Limbajul acelor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
exprime într-un mod atât de articulat argumentele aduse de propriile plete; oricum, în esență, ele asta exprimau. Cât despre mine, deși presupuneam încă de pe atunci că „sistemul lor semiotic” era produsul unei subculturi de protest care se opunea unei subculturi a puterii și că revoluția lor non-marxistă era suspectă, am continuat pentru o bucată de vreme să fiu de partea lor, încadrându-i cel puțin printre elementele anarhice ale ideologiei mele. Limbajul acelor plete, chiar dacă o făcea în mod inefabil
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și la acțiune, mai ales când o mitizează), și reprezentăm o mască perfectă nu doar din punct de vedere fizic - curgerea și unduirea noastră dezordonată tind să omologheze toate fețele -, ci și din punct de vedere cultural: într-adevăr, o subcultură de Dreapta poate fi confundată foarte bine cu o subcultură de Stânga”. Am înțeles așadar că limbajul părului lung nu mai exprima „lucruri” de Stânga, ci exprima ceva echivoc, Dreapta-Stânga, ce permitea prezența instigatorilor. Acum vreo zece ani, mă gândeam
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o mască perfectă nu doar din punct de vedere fizic - curgerea și unduirea noastră dezordonată tind să omologheze toate fețele -, ci și din punct de vedere cultural: într-adevăr, o subcultură de Dreapta poate fi confundată foarte bine cu o subcultură de Stânga”. Am înțeles așadar că limbajul părului lung nu mai exprima „lucruri” de Stânga, ci exprima ceva echivoc, Dreapta-Stânga, ce permitea prezența instigatorilor. Acum vreo zece ani, mă gândeam eu, printre noi, cei din generația anterioară, un instigator era
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ci exprima ceva echivoc, Dreapta-Stânga, ce permitea prezența instigatorilor. Acum vreo zece ani, mă gândeam eu, printre noi, cei din generația anterioară, un instigator era aproape de neconceput (poate doar, eventual, cu condiția să fi fost un actor desăvârșit): într-adevăr, subcultura lui s-ar fi deosebit, inclusiv fizic, de cultura noastră. L-am fi recunoscut după ochi, după nas, după păr! L-am fi demascat imediat și i-am fi dat lecția pe care o merita. Acum, asta nu mai este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
oameni îmbogățiți care lucrează în companii petroliere; cunoaștem Europa, am citit. Noi suntem burghezi: priviți aici părul nostru lung, care stă mărturie modernității noastre internaționale de privilegiați!”. Așadar, pletele acelea făceau aluzie la „chestiuni” de Dreapta. Ciclul s-a încheiat. Subcultura la putere a absorbit subcultura de opoziție și și-a însușit-o: cu o abilitate diabolică, a făcut cu răbdare din ea o modă care, dacă nu poate fi numită chiar fascistă în sensul clasic al cuvântului, este însă de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
companii petroliere; cunoaștem Europa, am citit. Noi suntem burghezi: priviți aici părul nostru lung, care stă mărturie modernității noastre internaționale de privilegiați!”. Așadar, pletele acelea făceau aluzie la „chestiuni” de Dreapta. Ciclul s-a încheiat. Subcultura la putere a absorbit subcultura de opoziție și și-a însușit-o: cu o abilitate diabolică, a făcut cu răbdare din ea o modă care, dacă nu poate fi numită chiar fascistă în sensul clasic al cuvântului, este însă de o reală „extremă dreaptă”. Închei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Toate astea sunt „mărunțișuri culturale”. Și asta pentru că nu sunt clerico-fasciste. Într-adevăr, când în Osservatore romano se scrie că un film este „de un enigmatic și reprobabil decadentism”, e indubitabil că sensul acestor cuvinte este același ca în cazul subculturii care ardea cărțile și tablourile „decadente” în numele unei „morale sănătoase”. Chiar și „scrisul coroziv” este o formă de stil tipică de acum treizeci de ani, deoarece instituie comparația cu o ipotetică sănătate și integritate ale culturii oficiale, întemeiate pe autoritate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]