468 matches
-
realitate atât de diversă, încât nu mai este operantă. Țară în curs de dezvoltare este și China, și Burkina Fasso. De aceea, în ceea ce am numit nivelul trei am avut în vedere țările care nu s-au smuls din chingile subdezvoltării și pe care procesul de globalizare le poate afunda și mai rău. 381 Edward Tse, The China Strategy: Harnessing the Power of the World's Fastest Growing Economy, Basic Books, New York, 2010, p. 5. 382 Barry Eichengreen, Yung Chul Park
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
totul alți termeni. Iar diferența este suficient de mare pentru a crea, în favoarea României, ceea ce s-ar putea numi „un grad de libertate suplimentar”, concretizat în posibilitatea de a evita acea tranziție spontană care produce noi forme ale dependenței și subdezvoltării și care a caracterizat modernizările Americii Latine sau ale unor țări asiatice. Se poate pune întrebarea dacă, chiar și în aceste condiții, achiziționarea de către România a unei civilizații de tip occidental este posibilă și dacă acel „grad de libertate suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
curs de dezvoltare într-o formă funcțională mai degrabă în raport cu dezvoltarea lumii occidentale decât cu dezvoltarea lumii mai puțin dezvoltate. Iar până acum, o astfel de formă a însemnat - într-un număr semnificativ de cazuri - fie menținerea unor caracteristici ale subdezvoltării, fie crearea altora noi, în interiorul societăților care se modernizează. Dar nu există decât motive ideologice pentru a considera că factorul extern este singurul responsabil de eșecurile modernizărilor. Studiile întreprinse dovedesc că până și influența factorului extern în direcția creării de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care se modernizează. Dar nu există decât motive ideologice pentru a considera că factorul extern este singurul responsabil de eșecurile modernizărilor. Studiile întreprinse dovedesc că până și influența factorului extern în direcția creării de dependențe sau de noi componente ale subdezvoltării depinde de existența unor vectori interni, de la cei politici la cei economici, sociali, religioși sau culturali. Privite din perspectivă internă, eșecurile tranzițiilor românești pot fi la fel de bine explicate ca rezultat al voinței actorilor sociali și politici românești de a construi
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
construiască relația justă dintre cele două componente astfel încât își pot produce propria prosperitate. În ciuda importanței lor, mecanismele sociale, economice și politice care leagă prosperitatea populației de dezvoltare sunt insuficient studiate. În mai mare măsură au fost studiate mecanismele care produc subdezvoltare, anulând eforturile de modernizare economică și socială. Dar putem bănui că măcar o parte a caracteristicilor acestei relații sunt incluse în chiar trăsăturile prosperității de tip occidental. O dimensiune a prosperității unei societăți comună tuturor abordărilor este bogăția acelei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a celor mai bogați 20% a crescut de la 34,8% la 36,8%. Câtă vreme România și celelalte societăți postcomuniste nu își modifică aceste tendințe, ele nu vor fi înlocuit tranziția de tip postcomunist, cu latura sa de producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și educației etc. -, iar pe de altă parte, sunt politici de accelerare a integrării selective, prin introducerea de restricții destinate celor două civilizații subdezvoltate românești. Am spus deja - și repet acest lucru - că integrarea elitelor este subvenționată de neintegrarea civilizațiilor subdezvoltării. Elita europenizată românească poate supraviețui în interiorul civilizației europene dezvoltate - adică își poate asigura veniturile necesare educației, atingerii și menținerii standardelor clasei de mijloc specifice unui mod de trai de tip occidental - doar în măsura în care este subvenționată de celelalte două civilizații. Subvenționarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mediul rural ajunge la aproximativ 270.000 de persoane între 1821-1830 )în Anglia n.m.). Din păcate și acel exod aduce cu sine și o nouă față a sărăciei, ca apendice al dezvoltării și nu așa cum se afirma, ca rezultat al subdezvoltării. Progresul economic nu diminuează sărăcia, dimpotrivă o accentuează (...) Zilele de muncă prelungite, subalimentația, promiscuitatea, exploatarea muncii copiilor, bolile profesionale și nu numai, accidentele de muncă foarte numeroase, absența oricăror drepturi sociale, însoțesc industrializarea capitalistă din Franța sau din Marea Britanie în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rezultate 37 Căderea economiei 37 Eșecurile structurale ale reformei economice 39 Criza economiei de stat 39 Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate 42 Pierderea pariului cu agricultura 45 Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare 46 Standardul de viață: explozia sărăcirii pe fondul creșterii rapide a inegalităților 47 Dezagregarea socială 51 Capitolul 3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publice 52 Criza morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o sursă de autocapitalizare. O asemenea agricultură, lipsită de șanse de dezvoltare, a reprezentat însă un factor de menținere a sărăciei. Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltaretc "Strategia financiară\: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare" Politica financiară a devenit de la început dependentă de strategia impusă de FMI. Obiectivul în sine sănătos - promovarea echilibrului financiar -, decuplat însă de o strategie globală de relansare economică, a generat un mecanism defensiv, care, pe lângă meritul de a fi evitat
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de FMI. Obiectivul în sine sănătos - promovarea echilibrului financiar -, decuplat însă de o strategie globală de relansare economică, a generat un mecanism defensiv, care, pe lângă meritul de a fi evitat dezechilibre grave, a devenit el însuși o sursă a menținerii subdezvoltării. Este adevărat că, în situația de confuzie economică și de risc ridicat al utilizării împrumuturilor într-un mod slab productiv sau chiar risipitor, o asemenea abordare prudentă avea justificarea sa. Dar ea a devenit totodată o sursă a inacțiunii. Politica
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Școala sociologică de la București, a dezvoltat o paradigmă distinctă, centrată pe programul reformei sociale, substanțial diferită de sociologia occidentală. Cadrul de referință al sociologiei acestor societăți era exemplaritatea societății occidentale. În raport cu acesta, sunt identificate „rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care să lichideze subdezvoltarea: suportul pentru reforma instituțiilor, valorilor, mentalităților, asimilarea instituțiilor/științei/tehnologiei occidentale. Este interesant de notat o particularitate a programului de reforme de atunci, net diferit de cel al reformelor din societățile actuale în tranziție. Programele de reforme din acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al țărilor „rămase în urmă”. Nu exista vreun program de dezvoltare a acestor țări inițiat de către statele dezvoltate. Sociologia în societățile subdezvoltatetc "Sociologia în societățile subdezvoltate" Situația țărilor sărace, sever subdezvoltate în raport cu Occidentul, cu puține șanse de a ieși din subdezvoltare este radical deosebită de cea a statelor care prezintă doar „rămâneri în urmă” și cu atât mai mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de crizele structurale cronice, de o instabilitate continuă a sistemului instituțional
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de crizele structurale cronice, de o instabilitate continuă a sistemului instituțional, dar și de dificultatea de a elabora programe articulate de dezvoltare. Caracteristice sunt efortul de lichidare a subdezvoltării, dar și eșecurile devenite endemice. Și aici găsim obiective de dezvoltare, dar strategiile de acțiune sunt slab eficiente. În consecință, eforturile de schimbare social-economică au un caracter oscilatoriu, întrerupt de crize/abandonuri/noi căutări. Realitatea socială a acestor țări este
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
programe de tip fundamentalist, centrate pe tradițiile cultural-religioase proprii, mai frecvente în ultimele două decenii; în fine, începuturi de programe de reformă „pas cu pas”. O caracteristică a sociologiei din aceste societăți este orientarea critică față de aranjamentele internaționale care mențin subdezvoltarea. Tendințele de cristalizare a sociologiei în aceste societăți sunt puternic frânate nu de lipsa resurselor intelectuale, ci mai degrabă de paralizia șanselor de dezvoltare socială. Sociologia în societățile în tranzițietc " Sociologia în societățile în tranziție" Societățile foste comuniste aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și prin poziții de marginalitate în sistemul economic mondial, de slăbiciune în relațiile cu grupurile economice și politice externe și interne, prezintă un risc ridicat de a nu funcționa eficient, de a nu putea intra pe o cale de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să-și dezvolte interesul activ pentru opțiunile strategice ale dezvoltării, în locul poziției de spectator la „meciul” dintre actorii politici. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Bădescu, Ilie et al., 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bădescu, Ilie, 2004, „Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției”, Sociologia Românească, nr. 3. Belli, Nicolae, 2001, Tranziția mai grea decât un război. România 1990-2000, Editura Expert, București. Berevoiescu, Ionica et. al., 1999, Fețele schimbării. Românii și provocările tranziției, Editura Nemira, București. Burzănescu, Ștefan, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Am vorbit mai sus despre copiii nesupravegheați cărora porcii le-au mâncat degetele, însă putem da exemple pentru fiecare tip de deficiență (handicap) pentru care modelul deficitar și/sau indiferența aparținătorilor a reprezentat cauza. Am amintit și de oligofrenia datorată subdezvoltării culturale a familiei; am pomenit despre vorbirea oligolalică, având aceleași cauze; iată, am pomenit despre cazul recent al unei tinere care a fost lăsată în întuneric pentru câțiva bănuți... În asemenea situații, două sunt primele măsuri care trebuie luate imediat
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bine dezvoltate la elevii „supradotați”, sunt obiect legitim de interes pentru cadrele didactice, factorii de decizie la nivelul sistemului de învățământ, utilizatorii de personal sau agențiile guvernamentale; neglijarea sistematică a aptitudinilor puțin evidențiate, cu consecința rămânerii acestora în situația de „subdezvoltare”. Dacă adoptăm însă poziția că aptitudinile constituie unul dintre tipurile de componente ale capitalului uman, se impun atenției o serie de activități prin care sistemele sociale pot asigura dezvoltarea și valorificarea acestei categorii de „resurse”: a) identificare: această activitate se
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Heghemonia politică în raport cu dezvoltarea economică a statelor (1916). Observator și analist al realităților interne, cu precădere al clasei politice (el însuși a fost deputat conservator în Parlament), P. încearcă, în special în Regenerarea neamului românesc (1937), o radiografiere a cauzelor subdezvoltării și sărăciei, criticând violent pe conducătorii de oricând ai țării, considerați principalii vinovați, propunând soluții de ameliorare, într-un demers continuat și în Proporția etnică și primatul muncii românești (1938). Formal, ține să precizeze că propunerile lui nu au nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
a 1.100 de delegați din 57 de țări, să poarte pe frontispiciul său titulatura: Obligațiile managementului față de ziua de mâine. Și poate același fapt l‑a determinat pe Iván Lansberg Henríquez, care a închis lucrările congresului, să afirme că „subdezvoltarea din orice parte a lumii este un simptom de subconducere în întreaga lume” (Lansberg Henríquez, 1975, p. 420). Aceste cuvinte rostite cu atât de mulți ani în urmă sunt perfect valabile și astăzi. Conducerea este, fără îndoială, un aspect vital
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip de structură socială comunitară, el a fost capabil să explice incapacitatea unor colectivități rurale din sudul Italiei de a ieși dintr-o anumită stare de subdezvoltare economică. Apariția și persistența mafiei în sudul Italiei, dar și a altor grupuri criminale, cum este Cartelul de la Medellin, se pot explica prin astfel de structuri de rețea la nivelul comunității, care blochează relațiile deschise dintre indivizi, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt predominant voluntare. Revenirea la normalitate este așteptată de majoritatea covârșitoare a populației. O examinare atentă a ceea ce s-a întâmplat în raportul dintre intenții și fapte evidențiază că tranziția postsocialistă a României s-a făcut, deocamdată, mai mult spre subdezvoltare, spre destructurare, iar construcția împlinită a fost mai mult la limita unei societăți de supraviețuire<footnote Vladimir Pasti, M. Miroiu și Constantin Codiță, România - Starea de fapt, Volumul I, Editura Nemira, București, 1997. footnote>. Comunismul, în faza sa incipientă, este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dorința statului de a controla dezvoltarea sectoarelor considerate de importanță strategică; înclinația spre convingerea că structura proprietății nu are nicio influență asupra performanțelor întreprinderilor. Expansiunea sectoarelor publice s-a dovedit însă ineficientă și insuficientă, contribuind în mică măsură la eradicarea subdezvoltării economice, și aceasta datorită dezavantajelor pe care le prezintă întreprinderile publice, dintre care amintim: intervenții masive ale statului atât în strategie și planificare, cât și în probleme curente; neracordarea activităților la cerințele pieței interne și externe; ineficiența fluxurilor informaționale; absența
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]