445 matches
-
invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de legitimare își are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente de inadaptare la noul ce ar trebui configurat în economie sau politică. În virtutea unei astfel de abordări, individul este suspendat, dar fără ca această suspendare să împiedice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totală de imaginație socială în ceea ce privește proiectarea de soluții complexe. Programele educaționale în școli, dezbaterile mediatizate, mai puțin costisitoare, intervenția sindicatelor lipsesc cu desăvârșire. Educația este un factor adesea neglijat iar insuficiența studiilor în acest domeniu reprezintă un element determinant în subdezvoltarea abordărilor comunitare ale violenței față de femeie. În afară de aceasta, politica socială în domeniu s-a fundat pe presupoziția contraproductivă, dovedită pură naivitate, că dezvoltarea organizațiilor nonguvernamentale ar putea oferi soluții „magice”. În realitate, insuficienta dezvoltare a politicilor publice în acest domeniu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a drepturilor femeii s-ar putea dovedi contraproductivă dincolo de un anumit punct al profesionalismului în domeniu. O protecție juridică a drepturilor femeii poate fi eficientă numai dacă este completată printr-un complex de programe politice, guvernamentale, educaționale, culturale și civice. ● Subdezvoltarea serviciilor de asistență socială reprezintă un factor cu impact negativ asupra protecției femeii în situații de dificultate. Nici măcar legea nu poate fi aplicată eficient în absența unor astfel de servicii. Din nefericire, în această privință nu există încă nici la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței este următoarea: „Folosirea intenționată a forței fizice, în fapt sau ca amenințare, împotriva cuiva sau împotriva unui grup sau a unei comunități, ce are ca rezultat sau poate foarte probabil să producă răniri ale persoanei, moartea acesteia, sechele psihologice, subdezvoltare sau deprivare”. Violența este prezentată de OMS pe patru categorii: fizică, sexuală, psihologică și deprivare și neglijare. Cu toate acestea, raportul vorbește doar de numărul de răniri sau morți prin aplicarea forței fizice (și sexuale, în oarecare măsură). Pe baza
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a susține una sau alta dintre domnii. Să precizăm că, atunci când activitatea comercială le-a fost interzisă, evreilor le rămăseseră numai operațiunile de credit, denunțate și ele ca fiind „nemiloase”. Istoricul Andrei Pippidi susține că „dobânda e direct proporțională cu subdezvoltarea regiunii respective”. Nu mai puțin adevărat este că ea apare și ca o consecință a îngrădirii drepturilor. În general, resentimentul față de activitatea economico-financiară a evreilor se traduce prin exagerarea implicării lor în aceste domenii. La Veneția sau la Ragusa lucrurile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sistem de protecție socială au generat o acoperire minimală și doar a unor grupuri sociale, în timp ce altele au fost complet neglijate. • Subfinanțarea protecției sociale este responsabilă în mare măsură de explozia sărăciei; putem spune însă că mai gravă a fost subdezvoltarea serviciilor de suport social, responsabilă de insuficienta prevenire/absorbție a proceselor sociale dezagregante. Este cunoscut faptul că prevenția e mult mai eficace pentru incluziune socială/integrare normală și mai puțin costisitoare decât recuperarea/terapia. Or, de-abia după apariția Legii-cadru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este aceea de a implica femeile în deciziile comunitare sociale, economice, „apolitice”, pentru ca ulterior să se implice și în viața politică. Zonele sever subdezvoltate - surse de excluziune socială În condițiile României actuale, mediul rural prezintă caracteristici severe și multiple de subdezvoltare. Lipsa de oportunități ocupaționale în mediul rural a dus la o severă excluziune de pe piața muncii a locuitorilor din rural. Accesul la locuri de muncă salariate este foarte mic, iar oportunitățile de a obține resursele necesare unui trai decent sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
l-au dat acestei politici. Dacă România, la vremea respectivă, a avut curajul să respingă subordonarea țării, intereselor lagărului socialist și să nu renunțe la suveranitatea sa națională, dacă s-a opus "diviziunii socialiste" prin care România era condamnată la subdezvoltare (planul Valev în baza căruia România trebuia să cultive nutrețul pentru vacile cehilor) ori cât se poate de hotărât, nu a acceptat propunerea insistentă de inspirație militară sovietică, de a încheia un tratat referitor la regimul trupelor Tratatului de la Varșovia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din cauza inabilităților noastre, iar dacă este pozitiv faptul că avem acest statut, locul pe care România îl ocupă în U.E. nu ne avantajează în mod automat, prin el însuși și nu numai că nu ne scoate în mod sigur din subdezvoltare, dar nici nu lasă prea mult loc speranțelor. Este important să ne integrăm în Europa, dar nu în poziție periferică de neglijat, o colonie a statelor U.E., prin tratarea românilor ca cetățeni de rangul doi (un fel de capite deminutio
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în România era o societate profund agrară. Eliberarea țării a pus capăt unor lungi perioade de dominație în cursul cărora țara a suferit pierderi grele de resurse. Guvernul nu a precupețit niciun efort pentru a scoate țara din starea de subdezvoltare, fiind realizate progrese substanțiale. În prezent, țara dispune de un puternic sector industrial și un sector agricol dezvoltat. Numeroase proiecte de dezvoltare importante sunt în curs sau au fost recent terminate. Citează unele exemple, astfel : în ultimii 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la podea, iar Sally ridică păpușa gonflabilă și o apăsă deasupra bărbatului. în bucătărie, Eva terminase de pregătit salata de fructe și acum făcea cafea. Era o petrecere încântătoare. Domnul Osewa îi povestise totul despre munca lui de responsabil cu subdezvoltarea la Departamentul de Cultură din cadrul UNESCO și despre satisfacțiile oferite de ea. Fusese sărutată pe ceafă de două ori, în trecere, de dr. Scheimacher, iar bărbatul îmbrăcat în prosopul cu reclame la brânza irlandeză se împinsese în ea cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
devin tot mai îndreptățite?“ Și după o vreme, iarăși: „Da, da, mă ocup de psihologia claustrării. Asta e obsesia mea, da“. Și iarăși, cândva: „Izolarea și neputința în care suntem ținuți are și avantaje, credeți? Nu cumva are și avantaje subdezvoltarea, apatia? Toate tabieturile, gândiți-vă! Siesta, relațiile de familie, lecturile, mâncarea gătită acasă, ordinea, politețea copiilor, prieteniile... Pentru toate astea nu mai e timp în lumea modernă, nu-iașa? Pe când noi, ostatecii...“. Dar pleacă deja doctorul Marga. Se ridică, la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rezultate 37 Căderea economiei 37 Eșecurile structurale ale reformei economice 39 Criza economiei de stat 39 Slaba eficiență a privatizării: relansarea versus distrugerea întreprinderilor privatizate 42 Pierderea pariului cu agricultura 45 Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare 46 Standardul de viață: explozia sărăcirii pe fondul creșterii rapide a inegalităților 47 Dezagregarea socială 51 Capitolul 3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publice 52 Criza morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o sursă de autocapitalizare. O asemenea agricultură, lipsită de șanse de dezvoltare, a reprezentat însă un factor de menținere a sărăciei. Strategia financiară: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltaretc "Strategia financiară\: un echilibru financiar plătit cu menținerea în subdezvoltare" Politica financiară a devenit de la început dependentă de strategia impusă de FMI. Obiectivul în sine sănătos - promovarea echilibrului financiar -, decuplat însă de o strategie globală de relansare economică, a generat un mecanism defensiv, care, pe lângă meritul de a fi evitat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de FMI. Obiectivul în sine sănătos - promovarea echilibrului financiar -, decuplat însă de o strategie globală de relansare economică, a generat un mecanism defensiv, care, pe lângă meritul de a fi evitat dezechilibre grave, a devenit el însuși o sursă a menținerii subdezvoltării. Este adevărat că, în situația de confuzie economică și de risc ridicat al utilizării împrumuturilor într-un mod slab productiv sau chiar risipitor, o asemenea abordare prudentă avea justificarea sa. Dar ea a devenit totodată o sursă a inacțiunii. Politica
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Școala sociologică de la București, a dezvoltat o paradigmă distinctă, centrată pe programul reformei sociale, substanțial diferită de sociologia occidentală. Cadrul de referință al sociologiei acestor societăți era exemplaritatea societății occidentale. În raport cu acesta, sunt identificate „rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care să lichideze subdezvoltarea: suportul pentru reforma instituțiilor, valorilor, mentalităților, asimilarea instituțiilor/științei/tehnologiei occidentale. Este interesant de notat o particularitate a programului de reforme de atunci, net diferit de cel al reformelor din societățile actuale în tranziție. Programele de reforme din acea perioadă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al țărilor „rămase în urmă”. Nu exista vreun program de dezvoltare a acestor țări inițiat de către statele dezvoltate. Sociologia în societățile subdezvoltatetc "Sociologia în societățile subdezvoltate" Situația țărilor sărace, sever subdezvoltate în raport cu Occidentul, cu puține șanse de a ieși din subdezvoltare este radical deosebită de cea a statelor care prezintă doar „rămâneri în urmă” și cu atât mai mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de crizele structurale cronice, de o instabilitate continuă a sistemului instituțional
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mult de a țărilor actuale aflate în „tranziție”. Societățile subdezvoltate sunt dominate de crizele structurale cronice, de o instabilitate continuă a sistemului instituțional, dar și de dificultatea de a elabora programe articulate de dezvoltare. Caracteristice sunt efortul de lichidare a subdezvoltării, dar și eșecurile devenite endemice. Și aici găsim obiective de dezvoltare, dar strategiile de acțiune sunt slab eficiente. În consecință, eforturile de schimbare social-economică au un caracter oscilatoriu, întrerupt de crize/abandonuri/noi căutări. Realitatea socială a acestor țări este
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
programe de tip fundamentalist, centrate pe tradițiile cultural-religioase proprii, mai frecvente în ultimele două decenii; în fine, începuturi de programe de reformă „pas cu pas”. O caracteristică a sociologiei din aceste societăți este orientarea critică față de aranjamentele internaționale care mențin subdezvoltarea. Tendințele de cristalizare a sociologiei în aceste societăți sunt puternic frânate nu de lipsa resurselor intelectuale, ci mai degrabă de paralizia șanselor de dezvoltare socială. Sociologia în societățile în tranzițietc " Sociologia în societățile în tranziție" Societățile foste comuniste aflate în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și prin poziții de marginalitate în sistemul economic mondial, de slăbiciune în relațiile cu grupurile economice și politice externe și interne, prezintă un risc ridicat de a nu funcționa eficient, de a nu putea intra pe o cale de dezvoltare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să-și dezvolte interesul activ pentru opțiunile strategice ale dezvoltării, în locul poziției de spectator la „meciul” dintre actorii politici. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Bădescu, Ilie et al., 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bădescu, Ilie, 2004, „Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției”, Sociologia Românească, nr. 3. Belli, Nicolae, 2001, Tranziția mai grea decât un război. România 1990-2000, Editura Expert, București. Berevoiescu, Ionica et. al., 1999, Fețele schimbării. Românii și provocările tranziției, Editura Nemira, București. Burzănescu, Ștefan, 2000
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sănătate, morală, trebuie să-și modifice unele aspecte ale comportamentului, dar trebuie lăsate să-și mențină religia, limba și alte elemente cheie ale identității lor. Nerealizarea integrării poate însă duce la ghetoizare, suspiciuni mutuale și la condamnarea unui grup la subdezvoltare. Aceasta poate avea efecte grave, inclusiv pentru securitatea internă și internațională, mai ales în statele în care există numeroase grupuri minoritare, creând surse de conflict. Credem că Europa are încă multe de făcut în acest domeniu, mai ales în legătură cu noile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt predominant voluntare. Revenirea la normalitate este așteptată de majoritatea covârșitoare a populației. O examinare atentă a ceea ce s-a întâmplat în raportul dintre intenții și fapte evidențiază că tranziția postsocialistă a României s-a făcut, deocamdată, mai mult spre subdezvoltare, spre destructurare, iar construcția împlinită a fost mai mult la limita unei societăți de supraviețuire<footnote Vladimir Pasti, M. Miroiu și Constantin Codiță, România - Starea de fapt, Volumul I, Editura Nemira, București, 1997. footnote>. Comunismul, în faza sa incipientă, este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]