590 matches
-
doilea război mondial, presează și el pentru destrămarea unității occidentului - creată prin aplicarea Planului Marshall - în mai multe regiuni de dezvoltare. În Statele Unite, cele două mari zone de dezvoltare - Coasta de Est și Coasta de Vest - se orientează spre regiuni subdezvoltate alternative. În timp ce capitalismul est-american construiește proiectul politico-economic cunoscut sub numele de NAFTA, capitalismul în plină expansiune de pe coasta americană a Pacificului este orientat spre „colonizarea” Americii Latine și a coastei Pacifice a Asiei. În această zonă, reformele comuniștilor chinezi creează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ar fi, de exemplu, politicile în domeniul migrației, al forței de muncă, al protecției sociale, al sănătății și educației etc. -, iar pe de altă parte, sunt politici de accelerare a integrării selective, prin introducerea de restricții destinate celor două civilizații subdezvoltate românești. Am spus deja - și repet acest lucru - că integrarea elitelor este subvenționată de neintegrarea civilizațiilor subdezvoltării. Elita europenizată românească poate supraviețui în interiorul civilizației europene dezvoltate - adică își poate asigura veniturile necesare educației, atingerii și menținerii standardelor clasei de mijloc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
are loc pe două căi: prin intermediul statului, care se străduie, prin politicile fiscale și salariale, să redistribuie veniturile societății în favoarea acestei clase europenizate, și prin intermediul „foarfecelor” prețurilor pe piața liberă, care asigură venituri scăzute pentru activitățile și producția specifice civilizațiilor subdezvoltate și venituri ridicate pentru cele europenizate. În consecință, costurile integrării europene a elitei urbane restrânse sunt plătite de restul populației, prin absorbția de resurse de jos în sus. Acest proces împiedică însă modernizarea celor două civilizații subdezvoltate. Oricum, ele nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producția specifice civilizațiilor subdezvoltate și venituri ridicate pentru cele europenizate. În consecință, costurile integrării europene a elitei urbane restrânse sunt plătite de restul populației, prin absorbția de resurse de jos în sus. Acest proces împiedică însă modernizarea celor două civilizații subdezvoltate. Oricum, ele nu sunt capabile să-și producă modernizarea prin forțe proprii. În condițiile în care mai trebuie să finanțeze și integrarea elitei, șansele ca acestea să se dezvolte în timp, recuperând decalajul față de elita deja integrată, sunt nule. Speranța
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
redistribuirii propriilor venituri către arii mai largi de activitate și de viață decât cele proprii nu se confirmă. Circuitele financiare și de consum ale elitei sunt minim orientate către acea parte a piețelor care ar putea absorbi bani pentru civilizațiile subdezvoltate. Elita își face cumpărăturile în supermarket-uri sau buticuri care promovează produsele de import și mai puțin pe cele locale. Însăși modelele ei culturale, simbolurile de statut și „regulile” modului său de viață o îndeamnă să se izoleze cât mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Isărescu și Postolache (2000). Un „semnal” în această privință este declarația BNR cu privire la costurile „sterilizării” pieței monetare autohtone tocmai într-o perioadă de creștere economică. Cf. Dăianu Daniel (2005). Până în 2005. „Moldova de dincoace de Prut este la fel de săracă și subdezvoltată ca și Moldova de dincolo de Prut [Republica Moldova, - n.m.], dar mai puțin interesantă politic” afirma, în 2005, unul dintre reprezentanții comunității locale de afaceri (președintele CCI Vaslui) din Moldova românească. Atragerea de capital de pe piața reglementată de capital - Bursa și Rasdaq
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
posibilitățile de integrare - În acest spațiu - a științelor economice și a dreptului etc. E. Înscrierea Într-o lume internațională multipolara. Dincolo de diferențele naționale și regionale, acest spațiu este structurat pe axe internaționale precum cele care disting polii economici dezvoltați și subdezvoltați (Nord și Sud) sau entitățile politice transnaționale (Europa unificată, America de Nord, Rusia...). Alegerea limbilor de comunicare poate fi revelatoare pentru multiple probleme: includerea sau nu a unui spațiu cultural Într-un centru de cercetări (rusă la CMB, de pildă); participarea inegala
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România au dominat preocupări consistente de identificare a strategiilor de lichidare a decalajului de dezvoltare. Este exemplul de excepție al reformei promovate de Școala sociologică de la București (vezi capitolul 2). O cu totul altă situație este cea a țărilor subdezvoltate cronic - lumea a treia -, lipsite de oportunități și de resurse interne de angajare într-un proces de dezvoltare. Preocupările de dezvoltare internațională au apărut imediat după al doilea război mondial, în contextul decolonializării și al ajutorului internațional pentru dezvoltarea noilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este cauzată și de lipsa forțelor interne suficient de organizate pentru a elabora și a promova strategii/programe de dezvoltare. În acest caz, țările dezvolte au încercat să imagineze programe de dezvoltare socială pe care să le ofere țărilor cronic subdezvoltate și să asiste implementarea acestor programe. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt instituții internaționale constituite și patronate de cele mai prospere țări occidentale, care au avut de la început ca obiectiv susținerea țărilor în criză de subdezvoltare. Motivarea cea mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi susținute comunitățile locale să dezvolte procese de autoorganizare pentru a rezolva problemele lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective, demoralizări. Este explicabil de ce multe programe ale Occcidentului adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în scopul de a se dezvolta prin mobilizarea resurselor interne. Această strategie conține tacit un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sens. Tipurile problemelor sociale Fără a face o listă completă a tipurilor problemelor sociale, putem identifica mai frecvent următoarele: - Deficit de dezvoltare - în societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. Există în toate societățile zone tradițional subdezvoltate; - Grupuri/societăți/zone aflate în criză/dificultate, din nou, populația de romi, familiile cu mulți copii, care prezintă un deficit grav de resurse financiare, zone lovite de crize economice (zone miniere: Valea Jiului, de exemplu); - Condiții naturale/sociale care afectează advers
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale. Faza a patra: dezvoltarea unor strategii de acțiune. Soluțiile simple par tot mai mult să fie insatisfăcătoare pentru abordarea unor probleme de mare complexitate. Încep să se pună tot mai des probleme de genul: cum să relansezi o economie subdezvoltată, cum să minimizezi corupția, și sărăcia etc. Aici nu există soluții simple, ci „direcții de acțiune”. S-a conturat un nou concept-direcție de dezvoltare a construcției sociale: strategia. Strategia este o direcție globală de acțiune - de exemplu, disputa dintre neoliberalism
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și industrializarea anterioară a acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus la inflații, probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi și mai feudale sunt cele ce-au avut cele mai strânse legături cu metropola în trecut” (So, 1990, p. 96); Să reținem, în fine, prin mijlocirea lui Dos Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după sine prestigiu și este atractivă pentru intelectualii cei mai buni ai epocii. Suportul economiei centrale este furnizat de poziția sa în „sistemul mondial”, care este una de dominație asupra periferiei. Periferia, la rândul ei, constă în ariile „coloniale” sau „subdezvoltate”, al căror rol este de a furniza materii prime și produse primare ariilor centrale în termeni avantajoși. Statele cu o poziție intermediară între cele două arii - centrală și periferică - alcătuiesc „semiperiferiile”. Poziția celor trei arii poate fi caracterizată sub multiple
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a aflat că vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de asta. Este adevărat, tot ce am reușit să facem până acum este un capitalism subdezvoltat, chiar mai puțin dezvoltat decât socialismul pe care l-am părăsit cu un deceniu și jumătate în urmă. Dar este capitalism, iar el a apărut și s-a format în societatea românească prin aportul altor categorii sociale, ceva mai „revoluționare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul rând, ca solidaritate financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin „Agenda 2000”, politica de dezvoltare regională a fost reformată, în sensul reducerii priorităților (de la șase obiective
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste impune revizuirea conceptului de solidaritate economică prin crearea fondurilor de preaderare pentru viitoarele state membre, în condițiile în care includerea noilor state va schimba balanța regiunior subdezvoltate (regiuni al căror PIB se află sub 75% din media PIB european) în favoarea noilor state membre. De exemplu, întregul teritoriu al României ar fi eligibil pentru obiectivul 1. Astfel, politica regională e corelată și cu politica de extindere a Uniunii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte ridicat sau că întreaga țară poate fi considerată subdezvoltată comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare a UE. Formarea celor opt regiuni, compatibile acum cu sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor de dezvoltare la nivel regional pot duce la nesesizarea discrepanțelor de dezvoltare la nivelul NUTS III (județ) sau chiar NUTS
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca un răspuns temporar, punctual la efectele și costurile sociale negative ale crizei economice și procesele consecutive de ajustare structurală ce o însoțeau. Ulterior, Banca Mondială a lansat un masiv program de creare și sprijinire a fondurilor sociale în țările subdezvoltate și în curs de dezvoltare (America Latină, Africa, Asia de Sud-Est, Europa Centrală și de Sud, spațiul ex-sovietic), astfel că, în momentul actual, sunt create cu sprijinul BM 108 asemenea fonduri în 57 de țări, pentru anul fiscal 2005 fiind mobilizate fonduri în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt aproape total ignorate. În sistemul sanitar (direcții sanitare județene, spitale, maternități, instituții medico-sociale), neangajarea asistenților sociali face ca acea componentă socială extem de importantă pentru sănătatea individului și a comunității (așa cum apare în toate țările occidentale) să rămână sever subdezvoltată. Rămâne complet nesoluționată nevoia unei asistențe medico-sociale în familie și în comunitate centrate mai ales pe prevenție, dar și pe recuperare. Medicii de familie sunt supraîncărcați și nu sunt sprijiniți de asistenți sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reinserție socială rapidă; 6. Mix confuz public/privat - deși în strategia de dezvoltare a sistemului național de servicii în asistență socială s-a pus, de la început, ca opțiune fundamentală principiul complementarității public/privat, în fapt, sistemul public a rămas mereu subdezvoltat, speranța axându-se pe o explozie spontană și neorientată de vreo prioritate a serviciilor de asistență socială oferite de organizațiile nonguvernamentale. În mod special, guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
complet. De-abia în 2003 a avut loc un proces de regândire a funcțiilor acestor servicii și de dezvoltare sistematică a lor după apariția Ordonanței nr. 68 privind serviciile sociale; • capacitatea de asistență socială a autorităților publice a rămas sever subdezvoltată, marea masă a fondurilor din programele cu finanțare externă mergând preferențial spre organizații nonguvernamentale; • o deschidere promițătoare a factorilor de decizie politică spre construcția instituțională în sfera serviciilor de asistență socială s-a realizat de-abia după 2000, în mod
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]