355 matches
-
directorul Camerei Alex Stavrat, 1 inginer agronom Victor Burcinschi, 1 administrator agricol D-tru Călin Caster, 1 subșef birou contabil Virgil Goian, 3 impegați, 1 camerier, 1 administrator șef Gheorghe Dochița. Servciul agrcol avea 6 funcționari: 1 director N.P.Năstase, 1 subdirector Eftimie Coșciug, 1 controlor Gh.A.Botez, 1 arhivar Gh.Sabovici, impiegat Maria Cucu și V.Acatrinei. Serviciul sanitar veterinar județean cu 1 medic veterinar Gh.Tanea, 1 secretar Haret pălimaru, un medic primar Dorohoi Nădejde, și circumscripția veterinară Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comitetului de Lucru restrâns: arh. Duiliu Marcu; arh. G. M. Cantacuzino; ing. C. Sfințescu director general al Cadastrului și Sistematizării Municipiului București; arh. R. Bolomey director al serviciului Arhitecturii Municipiului; ing. T. Rădulescu directorul secției Cadastru Municipal; arh. I. Davidescu subdirectorul Arhitecturii Municipiului. Termenul de predare al PDS a fost stabilit la sfârșitul anului 1934 (Gazeta municipală 25 febr. 1934)4 2 iulie 1927 - noiembrie 1928. 3 Autorii aduc mulțumiri arh. Traian Popescu și ing. Gh. VÎrtosu. 4 „Numireaunui Comitet de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Rădulescu cu „lunga pregătire În domeniu și intense cunoștințe În urbanism, format la școli occidentale, coordonează și pune la punct toate lucrările, conducând și biroul tehnic al cadastrului ca director, are cel mai greu rol al acestui comitet―, este urbanist, subdirector al Direcției Cadastru la data numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
și devotament față de această armă specială, jandarmeria, pe care a slujit-o permanent. Fiind un adevărat pedagog în adevăratul sens al cuvântului, Vasile Zorzor a îndeplinit și funcția de inspector al școlilor de jandarmi. A lucrat, din 1941 și ca subdirector General Tehnic al Siguranței Statului, când avea gradul de colonel. A luptat și pe front, în cadrul Armatei a -III -a, dar va fi apoi demobilizat și scos din cadrul armatei de către Ion Antonescu, șeful Guvernului în 1943. A devenit general de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1990ă. Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944ă, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933ă, apoi director (1941ă al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944ă. După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946ă, apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat o vreme ca
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
după încheierea păcii și până în jurul anului 1960, a străjuit Mormântul Soldatului Necunoscut din Parcul Carol din București. În 1919 Tancred Constantinescu, ajuns secretar general al Ministerului Industriei și Comerțului, a propus și a obținut numirea lui Mihail Manoilescu ca subdirector al Refacerii Industriale. În anul următor, i-a încredințat conducerea direcției, apoi director general al Industriei în cadrul aceluiași minister, în timpul guvernului Alexandru Averescu, în care calitate a organizat Expoziția Industrială inaugurată în septembrie 1921. La sfârșitul anului 1921, pe când guvernul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Virgil Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei 'reeducări' și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii (presați de ofițerul politic, probabil), iar ședințele au fost suspendate. Dat fiind faptul că întâlnirile aveau loc în vara lui 1948, când închisoarea încă nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din urmă era poreclit de elevi 'moș Cozonac', pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: 'Tlăiască paltidu comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!'. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: 'Trăiască! Trăiască! Trăiască!', întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1948, Maxim a fost invitat și el să țină o prelegere, alegând să vorbească despre datoria de a se supune autorității, însă s-a declarat împotriva unei 'reeducări' și a schimbării convingerilor. Reacția sa a fost condamnată de directorul și subdirectorul închisorii, iar ședințele s-au suspendat. Dacă în primele luni regimul era destul de permisiv, deținuții având dreptul la pachet și la vorbitor lunar, încet-încet, acestea au fost permise numai celor care erau de acord cu 'reeducarea'. În iarna lui 1948-1949
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nostru, ieșim prin fața școlii și ca să nu ne întâlnim cu cineva cunoscut, trecem pe trotuarul opus școlii, pe lângă spital, și cineva, recunoscându-mă, a început să strige cu voce ridicată și să tragă de bagaj întorcându-ne spre școală. Era subdirectorul Școlii Normale, profesorul de istorie, Constantin Iacomi. Suntem aduși cu toate bagajele în școală. Mi se reproșează că nu i-am cerut sprijinul să mă favorizeze pe motiv că eram cel mai bun elev la istorie. Cum să îndrăznesc? A
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nostru, ieșim prin fața școlii și ca să nu ne întâlnim cu cineva cunoscut, trecem pe trotuarul opus școlii, pe lângă spital, și cineva, recunoscându-mă, a început să strige cu voce ridicată și să tragă de bagaj întorcându-ne spre școală. Era subdirectorul Școlii Normale, profesorul de istorie Constantin Iacomi. Suntem aduși cu toate bagajele în școală. Mi se reproșează că nu i-am cerut sprijinul să mă favorizeze pe motiv că eram cel mai bun elev la istorie. Cum să îndrăznesc? A
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
clase de liceu. A fost premiant la Cernăuți. Este trimis la Viena unde își susține bacalaureatul, urmând facultatea de filosofie (secția matematică). În 1890 vine în țară și îndeplinește funcția de subprefect în 1891, între 1893-1895 activează în poliție, este subdirector general al penitenciarelor; în 1918 este deputat de Bacău (în Parlament); a fost consilier județean. În timpul războiului 1916-1918 a fost administratorul celor 13 spitale aflate în Bacău.” Vasilică Rosetti, cel care a făcut studii de matematică la Viena (a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de noi la Moscova, la 21 decembrie 1916, noi, subsemnații, delegați ai Ministerului de Finanțe, Vasil Iacovlevici Kovalnițki, consilier de stat, administrator al sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, N. V. Veniaminov, director al sus-zisei sucursale, și V. I. Iacovlev, subdirector al Băncii de Stat, pe de o parte, și delegați ai Băncii Naționale a României, Th. Capitanovici, director la Băncii Naționale a României, A. Saligny, censor și M. Z. Demetrescu, casier principal al numitei bănci, pe de altă parte, primii acționând conform dispozițiilor Ministerului de Finanțe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-i-se onorariul cuvenit. La 20 decembrie 1916 ora 4 p.m., am sosit la Moscova, gara Nicolaevsca, unde am fost întâmpinați de dl. regent al Băncii statului din Moscova, V. I. Kowalnitzky, domnul general A. C. Tscescko, directorul Casei, N. V. Weniaminoff, subdirectorul V. I. Iacovleff și alți funcționari, împreună cu dl. ministru Cantacuzino, consulul general P. Guérin, delegați de ministerul nostru de Externe pentru a înlesni delegației Băncii noastre relațiile cu autoritățile din Moscova, cum și de dl. colonel Iagovsky Piotra Stakiewici, trimis
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
stabilească modalitățile de îndeplinire relativ la inventarierea și verificarea conținutului lădițelor cu aur, cum și redactarea protocolului. Această comisie se compunea din Delegația Ministerului Imperial de Finanțe, dl. V. I. Kowalnitzky, regent al Băncii Statului din Moscova, dl. V. I. Iacovleff, subdirector, și dl. N. V. Weniaminoff, directorul Casieriei; din partea Guvernului românesc, dl. Cantacuzino, ministru consilier al Legației din Petrograd și dl. P. Guérin, consulul general al țării la Moscova; din partea Băncii Naționale, dl. T. Capitanovici, director, Anghel Saligny, censor și M. Z
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova în ziua de 20 decembrie ora 1 p.m. În gara Nicolaevska. Aci am fost întâmpinați de delegația Ministerului de Finanțe rus, compusă din d-nii V. I. Kowalnitzky, girantul băncii Statului din Moscova; N. V. Weniaminoff, directorul Casei; V. I. Iacovleff, subdirectorul acestei bănci și colonelul Iagovsky Piotra Stakiewici trimis /.../ din Petrograd. Însoțiți de domnii N. Cantacuzino, ministru plenipotențiar, delegat de Ministerul nostru de Externe, și P. Guérin, consul general al țării în acest oraș. Îndată, împreună cu toți acești domni, am mers
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
către Guvernatorul Băncii Naționale Domnule Guvernator, În ziua de marți, 23 mai, orele 11 a.m., întovărășind pe dl. director T. Capitanovici, am fost la Kremlin unde, de față fiind domnii Kowalnitzki, gerantul Băncii Statului la Moscova, Weniaminoff, directorul Succ., Iacovleff, subdirector, și Mandrowsky, secretar, am inspectat Tezaurul Băncii Naționale, unde am găsit în ființă cele 1.738 casete cu diferite monezi aur, precum și 2 lăzi P.R. În total 1.740 casete, care formează întreg Tezaurul Băncii Naționale depozitat. Primiți, vă rog
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
valori ale Băncii Naționale (al doilea transport) 5/18 august 1917 PROCES-VERBAL Moscova, la 5/18 august 1917, noi, subsemnații, domnii V. Kowalnițki, administratorul sucursalei din Moscova a Băncii de Stat, N. Weniaminoff, director al aceleiași sucursale, și V. Iakovlev, subdirector al Băncii de Stat, pe de o parte, și domnii T. Capitanovici, directorul Băncii Naționale a României, C. Nacu, senator, și general N. C. Constantinescu, censori ai numitei bănci, pe de altă parte, aceștia din urmă acționând în calitate de delegați ai Băncii Naționale a României, conform Protocolului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Iași, încheiate cu o licență în filosofie (1931). Funcționează ca profesor la Liceul Militar și la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1933-1940) și obține un doctorat în psihologie-pedagogie. Scurtă vreme este profesor la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1940-1941), apoi subdirector în Ministerul Culturii Naționale (1941), director al Casei Școalelor și a Culturii Poporului (1945). Revenit ca profesor la o școală din Buftea, va activa din 1949 la diverse școli generale din București, până în 1968, când se pensionează. E prezent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
este să recheme în țară tot personalul acestei școli”. înțelegând pericolul, personalul școlilor își va căuta loc de refugiu în străinătate. Dar iată principalii actori ai acestor întâmplări: în Italia - Școala Română de la Roma: Scarlat Lambrino (director 1941-1947), Sever Pop (subdirector), Dinu Adameșteanu (membru 1940-1942 și bibliotecar 1943-1946); Emil Panaitescu (director 1929-1940; profesor Universitatea din Roma 1940-1958), Dimitrie I. Găzdaru (director 1940; profesor de limbi și literaturi romanice la Iași; fost legionar, din 1940 în străinătate), Petre Vălimareanu (istoria Bisericii - Vatican
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nandriș (slavist, lector la Institutul de Limbi Orientale din Paris începând din 1947), Emil Turdeanu (slavist, din 1947 rămâne la Paris, fiind „maâtre des recherches” la CNRS), Alexandru Ciorănescu (filolog, doctor la Sorbona, cercetător la CNRS din 1948), Bazil Munteanu (subdirector; profesor de limba și literatura franceză), Nicoară Beldiceanu (turcolog, din 1948 se stabilește în Franța unde publică și lucrează la CNRS și EPHE), George Barbul (memorii despre Ion Antonescu); în Portugalia și Spania: Alexandru Busuioceanu (profesor de istoria artelor la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apoi Liceul Central din Craiova. După ce termină Facultatea de Drept a Universității din București, începe să studieze medicina la Paris, dar se întoarce în țară și se dedică activității teatrale. A fost director de scenă al Teatrului Național din Iași, subdirector general și inspector general al teatrelor, regizor și chiar interpret în câteva din propriile piese; ca actor, a folosit pseudonimul Sybil. În 1891 L. debutează cu o poezie în „Revista nouă” a lui B.P. Hasdeu. A colaborat la „Flacăra”, „Flamuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
Cade prizonier la Turtucaia (1916) și se va întoarce din captivitate la începutul anului 1918, în urma intervenției lui C. Stere, director al „Vieții românești” și persoană influentă pe lângă autoritățile germane din capitala ocupată. Revenit la Iași, este numit în 1919 subdirector al Teatrului Național, fiind în același timp, împreună cu Mihail Sadoveanu, redactor al revistei „Însemnări literare”. Prim-redactor al „Vieții românești” în 1920, redactor al revistei „Lumea”, alături de Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos ș.a. (1924-1926), director al Teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
a Mexicului, într-o zonă afectată în prezent de intemperii, au anunțat autoritățile locale. Știm că aveau combustibil pentru două ore de zbor, însă am pierdut contactul cu avionul și nu avem nicio știre din partea lor", a declarat Eduardo Avalos, subdirector al transporturilor din statul California Inferioară unde este situat Loreto, potrivit Mediafax. El a precizat că avionul a decolat la ora locală 09:01 (18:01, ora României) de la Loreto cu destinația Ciudad Constitucion, din același stat, unde trebuie să
Un avion a dispărut după decolare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55255_a_56580]
-
ar mai fi fost deloc ușoară. Pusă la dispoziția acestui sociolog posedat de trecut, hiperinteligent, care nu a apucat, el, fiind prea mic, să...; și care era fiu de părinți marxiști-marxiști, cum nu prea se găseau în România, cu tată subdirector de editură de partid, cred, și o mamă excepțională care citea La condition humaine, în premieră, încă netradusă românește, dar care făcea vâlvă în Europa; oameni de litere deștepți, intelectuali văzuți de mine, cum îl observasem eu de la distanță pe
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]