3,225 matches
-
dacă au bun simț, dar am văzut că și oameni total lipsiți de bun simț, pot ajunge și mai departe. De asemenea nu pot să mă caracterizez, deoarece nu sunt încă mulțumit cu mine însumi și aș suferi de mare subiectivitate și ar fi un mare risc să prezint un individ care nu sunt, în fond, eu, ci un altul, la care aspir sau unul pe care sunt mândru să-l expun în vitrină. Nici nu pot să găsesc cuvinte potrivite
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. N-am dori să naștem, Doamne ferește, zâzanii, prin citările selective ale frânturilor de poeme ori de scrieri în proza, cernute prin subiectivitatea noastră (inerentă!) - dar nici nu se face să prezinți o carte, fără ... ceea ce conține cartea, măcar că “întărâtare”/chemare/îndemn la lectură. Și la admirație a orfismului valah, “de oriunde ar fi el iscat și venit”! Așa că, asumându-ne, conștient, inconvenientele
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_o_antologie_ca_adrian_botez_1374848118.html [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
două ipostaze: analistul și moralistul. În demersul de analiză, Jean Băileșteanu descompune tabloul echivoc al lumii și se oprește asupra sufletului oamenilor (în special țărani), asupra elementelor caracteriale esențiale și asupra stilului existențial al acestora. Totodată, scrutează proprietățile calitative ale subiectivității fenomenale a românului actual. Astfel detectează ca derivată de moment a orgoliului excesiv al românului un mod de a fi fudul și a trăi în aparențe: existența de paradă. Moralistul Jean Băileșteanu recurge la clasificări morale și psihologice și, în cadrul
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-jurnal-de-caractere-si-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
în prim-plan cinismul și dureroasa luciditate. În acest context, volens nolens, râsul amar al eroului bacovian provine din starea de lucidă dedublare psihologică, pe de o parte plăcerea care pasează, pe de altă parte simptomul unei slăbiciuni în fața neantului. Subiectivitatea pură a fericirii ce-i exprimă hedonismul nu-l împiedică pe poet să exclame de plăcere: "Hau!... Hau!.. depărtat sub stele-nghețate.../ În noaptea grozavă la cine voi bate?..." ("Plumb de iarnă"). Deoarece Bacovia era un idealist pentru care literatura
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
la nivelul eului receptor), fiind condiționat și definit de organele de simț. Spațiul psihologic este sesizat prin intermediul sensibilității și al experienței, putând fi descris cu ajutorul legilor percepției vizuale și caracterizat prin eterogenitate și discontinuitate, el fiind anizotrop și variabil, supus subiectivității umane individuale și colective. Dintre toate simțurile, percepția spațiului este un dat pronunțat al simțului vizual**, presupunând capacități de detectare, de delimitare și de identificare a lucrurilor din mediul înconjurător, cu sesizarea caracteristicilor fizice ale acestora (formă, culoare, materialitate și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
lămuri, a face înțeleasă emoția, a dovedi într-un cuvânt că opera în sine există ca obiect artistic, ca fenomen emoțional.Istoria literară nu trebuie disociată de istoria generală cum procedează criticii noștri, amintiți mai sus.Condiția lor comună este subiectivitatea. Dincolo de precizia datelor și a documentelor autentice nelipsite în acumularea faptelor, conceptul obiectivității în istorie este lipsit de logică: în istorie, dar mai ales în istoria literară nu există structuri obiective, ci numai păreri și puncte de vedere.Istoria literară
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
că toate istoriile literare de la noi sunt subiective. Și George Călinescu a recunoscut această evidență. Critica literară sau abordarea psihologică a literaturii este fondată, ca și istoria literară, pe un paradox ce definește mai întâi literature însuși. Este vorba de subiectivitatea institualizată. În acest context Barthes spunea: “literatura este acel ansamblu de obiecte și de reguli și de reguli, de tehnici și de opera a căror funcție în economia generală a societății noastre este tocmai de a instituționaliza subiectivitatea “. A instituționaliza
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
vorba de subiectivitatea institualizată. În acest context Barthes spunea: “literatura este acel ansamblu de obiecte și de reguli și de reguli, de tehnici și de opera a căror funcție în economia generală a societății noastre este tocmai de a instituționaliza subiectivitatea “. A instituționaliza subiectivitatea nu înseamnă a o absolutiza, înseamnă numai a-i recunoaște dreptul la existență într-un domeni elective, a-i acorda un statut sigur, adică bine conturat din punct de vedere theoretic. Obiectivitatea e limitată mai întâi prin
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
institualizată. În acest context Barthes spunea: “literatura este acel ansamblu de obiecte și de reguli și de reguli, de tehnici și de opera a căror funcție în economia generală a societății noastre este tocmai de a instituționaliza subiectivitatea “. A instituționaliza subiectivitatea nu înseamnă a o absolutiza, înseamnă numai a-i recunoaște dreptul la existență într-un domeni elective, a-i acorda un statut sigur, adică bine conturat din punct de vedere theoretic. Obiectivitatea e limitată mai întâi prin factorul ideologic, prezent
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
de drept de exterioritate? Limitarea prin ideologie e sinonimă cu limitarea prin istorie.Nu există un sens canonic al operei, opera deține în același timp mai multe sensuri, prin însăși structura sa, nu prin infirmitatea celor ce o citesc. Legitimitatea subiectivității în abordarea literaturii o explic atât prin calitatea receptorului cât și prin calitatea receptatului. Trebuie să înțelegem fenomenul: critica este un expozeu asupra altui expozeu. Dar un limbaj nu este viabil sau fals, el e valid sau nu, valid cu
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi_0.html [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
reflectat invers. Autorul "Nopților"raporta universul la sine și nu pe sine la univers (ca la Eminescu), aceasta este, de fapt antropologică, Bacon o trecea printre acele eronate idola tribus menite a deforma imaginea realității conform unui contestabil coeficient de subiectivitate. Chiar dacă nu există multe elemente comune la cei doi poeți, acela care există se evidențiază în limitele unei complementarități a fenomenului "oglinzilor paralele"pe care suntem datori să-l amplificăm în folosul celor doi, și al nostru. Condiție sine qua
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
Doubrovski, deoarece critica nu este descifrarea unei opere pentru a deveni contrariu acesteia. Critica de poezie este(dincolo de înțelegerea profundă, vibratoare a semnelor) o afirmare a valorii. Trebuie să înțelegem că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Criticul-parazit al scriitorului, pot spune, este veriga intermediară, a treia, între scriitor și cititor, el este parazitul arogant care de multe ori, de-a lungul istoriei literare, s-a înșelat, dar și a canalizat, uneori bine, alte ori rău
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Destine_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
Viorel Savin) Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu prieten cu acest scriitor - era să scriu „mare”- dar m-am temut să nu par apologetic, deși ar fi cazul. I se cuvine! Am norocul să
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
Viorel Savin)Poetul, prozatorul și dramaturgul Viorel Savin, continuă să fie un vibrant și luminos animator cultural în orașul meu - și-al lui -, care este Bacăul. Dar, în loc să vă vorbesc foarte doct și competent, prefer să însoțesc aceste rânduri cu subiectivitatea mea, întotdeauna admirativă în fața valorii reale, în fața oamenilor de bine. Am norocul să fiu prieten cu acest scriitor - era să scriu „mare”- dar m-am temut să nu par apologetic, deși ar fi cazul. I se cuvine! Am norocul să
RONI CĂCIULARU by http://confluente.ro/articole/roni_c%C4%83ciularu/canal [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul citat. 4 puncte 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte 9. Comentează, în șase-zece rânduri (60-100 de cuvinte), prima
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
poet. Un poet-traducător. Ca dovadă a înzestrării sale în privința creativității, include la final și două poezii proprii, altfel, destul de onorabile. I se pot reproșa, desigur, unele omisiuni, ca și unele opțiuni (obiecții obișnuite în cazul aproape tuturor antologiilor), o anumită subiectivitate (obiecție curentă, de asemenea, chiar și la adresa criticilor antologatori), dar nu i se poate contesta acestei cărți unitatea. În privința limbii engleze, nu știu, propriu-zis, cine e mai în măsură să se pronunțe. Atât cât mă pricep, mi se pare însă
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_voinescu_1447983827.html [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
fenomen ne amintește de combinațiile chimice dintr-un laborator, când dintr-o combinație de două substanțe ia naștere una nouă cu caracteristici diferite, dar având elemente comune. Expresivitatea este prin latura ei ce ține de semnificat ca produs elaborat al subiectivității artistului, funcția ei evidențiindu-se prin adecvarea uneltelor lingvistice la substanța semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată o reprezentare trăită, autentică și emoțională a lumii. Acest fenomen este posibil dacă
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
împreună cu Duhul, de Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . Intersubiectivitatea divină Părintele Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fircărui Subiect treimic îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită a Persoanelor Sfintei Treimi. Caracterul pur al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitate a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
al Subiectelor divine presupune o deplină intersubiectivitate a lor. Fiecare Persoană dumnezeiască împărtășește în mod distinct întreaga ființă divină. Tatăl Îl naște pe Fiul, însă aceasta nu presupune oarecum că Fiul este un obiect al Tatălui. Fiecare își trăiește propria subiectivitate într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
ca Tată toată subectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară de cum îi este interioară unui tată pământesc subiectivitatea filială a fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
fiului său, sau de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
de cum îi este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]