286 matches
-
merge împotriva realului, urmărind scopuri proprii. Criticii au semnalat echilibrul între continuitate și ruptură - în orizontul prozei românești moderne -, realizat aici în special prin turnura parodică: afișarea ascendenței, cu scopul expres al despărțirii de ea. Nu întâmplător compunerea fictivă se subintitulează, antiproustian, Roman împotriva memoriei. Reacțiile comentatorilor au fost în schimb reticente și împărțite în marginea celui de-al doilea roman. Tratament fabulatoriu pare mai curând o etapă de tranziție, rod al încercării prozatorului de a se rupe de o formulă
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
biografiei și operei scriitorului cu aplicația și minuția unui orfevru, transformă monografia într-un adevărat dosar, o mină impresionantă de date și documente puse la dispoziția viitorilor cercetători, singurii chemați, spune O., să formuleze judecăți axiologice. De altfel, criticul își subintitulează studiul, reluat și îmbogățit în ediții succesive, Dosar al vieții și al operei. Analiza operei istratiene se constituie într-un demers critic circular, care, pornind de la comentariul de sorginte structuralistă - concretizat în identificarea de „structuri textuale” și „extratextuale” - și ajungând
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
sunt analizele comparatiste privind ipostazele dedublării la Ady Endre și Esenin, definirea poeticilor romanului la Bulgakov și Pasternak, iar trei studii mai recente au în vedere prozele lui Soljenițân, Vasili Grossman și Cinghiz Aitmatov. Volumul Dostoievski: Quo vadis homo? (2000), subintitulat Sensul existenței și criza civilizației, vine în prelungirea studiilor și cursurilor universitare ale autorului. O secțiune importantă este ocupată de descrierea sistemului axiologic al lui Dostoievski: valorile ontologice ale iubirii active și ale nevoii de ideal (probleme legate de existența
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
familiar-vulgară, când inflamată de sarcasm, de un retorism patetic, mai degrabă specific gazetăriei decât genului epic. Tot cu substrat autobiografic, Ziduri între vii (1996) ,o „poveste care nu e roman” sau un „roman care nu e o poveste”, cum își subintitulează autorul scrierea, conține tribulațiile unui student la Paris, tânărul consumându-se febril între aventurile sentimentale și aspirațiile spirituale, cuprins de stări aproape extatice, umbrite însă din ce în ce mai intens de senzația unei singurități fără ieșire. Fragmentarismul narațiunii, vizibil aici, caracterizează și Serile
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. Tonitza, G. Călinescu ș.a.), care s-au aflat de partea celor prigoniți. Atracția pentru senzațional sau pentru întâmplări care pot deveni subiecte de senzație se va manifesta într-un volum precum Trimis special (1974), subintitulat Din amintirile unui ziarist, alcătuit din „relatări” care de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată Târgul Moșilor, Ghicitoarea Mafalda, Acarul Păun, Banditul Coroi, Petrache Lupu - omul care a vorbit cu Dumnezeu. Partea a doua a
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
a născut dau relief câtorva dintre „chipurile săcelene” („moșu Vasile”, „părintele Radu”, „Călțuna”), asigurând textului și o deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har, având în centru câteva figuri politice de rang înalt (lordul Palmerston ș.a.) ori istorici și publiciști străini - Scotus Viator (Setton Watson), Wickham Steed - atașați cauzei românilor. SCRIERI: Legăturile noastre cu Anglia, Cluj, 1923
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
public foarte variat, Patapievici și-a păstrat o remarcabilă popularitate pe piața cărții. Faptul a fost confirmat și la apariția ultimului său volum despre Omul recent. Este vorba despre o carte-manifest cum puține s-au scris la noi după 1980. Subintitulată ambițios O critică a modernității, volumul traversează multiple frontiere ale cercetării umaniste, trădând nu doar patos și inteligență, ci și o vizionară - mai precis: meticuloasă - perspectivă asupra lumii de astăzi. Nelipsită de accente dramatice, argumentația lui H.-R. Patapievici navighează
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
„CETITOR DEPARAZITEAZĂ-ȚI CREIERUL!”, publicație apărută la Craiova în martie 1990 (un număr). Editat de Facultatea de Filologie, periodicul, subintitulat „Revistă bilunară nouăzecistă”, este coordonat de un comitet alcătuit din Ion Buzerea, Sabin Gherman și Marin Alexandru Ioan. Pentru redactori, „cultura este o urgență”; ei declară că vor „puțină intelectocrație după atâta paradă de prostocrație” și se întreabă retoric: „Caragiale
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
1909 și 1910, semnând mai întâi N. Budu, traduceri din Paul Verlaine, Théophile Gautier, dar și câteva poezii care, asemenea celor apărute tot atunci în „Junimea” din Râmnicu Vâlcea, nu vor fi selectate în unicul lui volum, Poema navelor plecate, subintitulat Crepusculare - Poema toamnei (1912). Poate invitat, poate recomandat de prietenul Tudor Vianu, ia contact cu cenaclul lui Al. Macedonski, mult mai semnificativă vădindu-se apropierea de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
, publicație care a apărut la Cernăuți, între 1930 și 1940, Piatra Neamț, între 1941 și 1942, și Râmnicu-Vâlcea, între 1943 și 1944. Buletinul, subintitulat „Lămuriri pentru viața și opera lui Eminescu”, este redactat de Leca Morariu (director al publicației) cu concursul lui Gh. Bogdan-Duică (1930-1934) și G. Ibrăileanu (1930-1932); secretar de redacție: Octavia Lupu-Morariu (1939-1944). Revista își propune să fie „un centru al explicărilor
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
și autorul a trei volume de memorialistică de călătorie, În întâmpinarea soarelui (1962), Din Ardeni la Marea Nordului (1975) și Orientul Occident (1983). Sunt însemnări din călătoriile întreprinse în Mongolia, Belgia, Luxemburg, Maroc, concepute asemeni unor „fotografii interioare” (cum se și subintitulează una dintre cărți), pendulând între reportajul exotic și cultural și jurnalul intim, între expozeul documentar și eseu. Ampla lucrare Din istoria vieții bisericești din Basarabia (1996), onorată cu un cuvânt înainte de mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, impresionează prin bogăția și rigoarea
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Rampa”, „Cosinzeana”, „România”, „Literatorul” „Sburătorul” ș.a. O culegere de schițe satirice, Urmașii Romei (1904), este urmată de alte cărți de versuri și proză: Din lumea gândurilor (1905), Ca fulgu la vânt... (1906), Farmec (1913), Spre zări albastre (1915), Dorina (1916), subintitulată „Însemnările unei fete sincere”, „poemul fantastic” Traista lui Adonis (1916), Patimi (1918), romanul Finci (1920), Ce-a zis Saàdi (1922), romanul Într-un mirador (1922), Nevroză (1924) și „stihurile vesele” din Ca să-ți treacă de urât (1912, tipărite sub semnătura
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
erau general Dumitru Marțian și colonel Ion S. Dumitrescu; redactor-șef: Mihai Uță; secretar de redacție - D. Popovici. De la numărul 2 din 1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet format din Ion Ionescu Bujor, N. Pandelea, P. Marinescu, M. Moldovan. Urmărind programatic să facă din școală „un factor de cultură cu o rază de acțiune mai cuprinzătoare”, A. acordă o
ATHENEUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
nude ale unui F. Brunea-Fox. Din această viziune gigantescă și animistă, dar și în intenția detașării de zbaterile întunecate ale omenirii în preajma războiului (Inscripție), a întoarcerii la natura esențelor, B. creează capodopera sa, carte unică în literatura noastră - Cartea Oltului, subintitulată la ediția din 1976 „Statuia unui râu”. Amintind oarecum de cartea civilizației Nilului scrisă de Emil Ludwig, Cartea Oltului este însă mai puțin monografia unui râu, cât mai ales evocarea simbolică a unor momente istorice și descrierea geografică a unei
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
BRAZDE FĂGĂRĂȘENE, revistă apărută la Făgăraș, săptămânal, între ianuarie 1946 și decembrie 1947, având inițial subtitlul „Cultură, cooperație, politică”; de la numărul 6 pe 1947, publicația este subintitulată „Săptămânal de cultură, cooperație și politică plugărească”. Redactori: Ioan Pica și Emanoil Florens. Pornit la drum cu gândul generos al întrajutorării susținătorilor cooperației, după transformarea din 1947, B. f. devine organ de luptă împotriva „agenților reacțiunii”. Rubrica „Duh și slovă
BRAZDE FAGARASENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
Vladimir Cavarnali, Iacob Slavov, Robert Cahuleanu (cum semnează Andrei Ciurunga), O. Sargețiu, Boris Baidan, Lotis Dolenga, I. Sulacov, Ana Bulgăre. Mai participă Bogdan Istru, G. Meniuc, C. Aldea, G. Tutoveanu, G. Voevidca, Gh. Bujoreanu ș.a. Din septembrie 1936, publicația este subintitulată „Revistă literară-culturală”, iar în perioada bucureșteană se numește „Bugeacul literar, cultural și național”. În decembrie 1936, în urma unor disensiuni între T. Nencev și Dragomir Petrescu, conducerea redacției este preluată de poetul și criticul literar Iacob Slavov. Sunt inaugurate rubrici noi
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
apărut la București, bilunar, de la 20 octombrie 1932 până la 25 decembrie 1933. Redactori sunt Mihail Polihroniade și Ioan Victor Vojen. De la numărul 5, subtitlul „Publicație bilunară de artă, literatură, politică” devine „Publicație bilunară, politică, artistică, literară”. O a doua serie, subintitulată „Ziar de luptă politică, doctrină legionară, informație și reportaj”, apare la București, cotidian, în 1940-1941, sub direcția lui Pavel Costin Deleanu, prim-redactor fiind Crișu Axente. În primul număr din seria întâi este deja precizată ferm orientarea ideologică a publicației
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
în comitetul de redacție, „Democrația socială”, unde e de asemenea redactor, „Lumea nouă” ș.a. Împreună cu I. L. Caragiale, întemeiază revista umoristică și literară „Moftul român” (1893). Din 1893 până în 1895 e director al „Adevărului literar”. În anul 1895 scoate „Moș Teacă”, subintitulat „jurnal țivil și cazon”. Cu o fantezie neastâmpărată, și-a născocit o sumedenie de pseudonime, care de care mai năstrușnice (ca, de pildă, Kinderfus, Calyope Fourreau, Abayados de Calatrava y Rigolo Năbădayos). Copil teribil al presei socialiste, iubitor de farse
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 2 aprilie și 12 august 1916. Director: Ion Th. Florescu. Acoperind o arie largă de preocupări, C., subintitulată „Politică. Literară”, obține colaborarea unor scriitori de prestigiu. Redacția se orientează spre literatura originală, înregistrând și comentând volumele recent editate, varietatea cărții franceze, tendințele înnoitoare manifestate în limbajul publicistic etc. Articolul de fond, de obicei politic, este semnat, cu rare
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
al discursului intelectual, în toate aspectele sale (ideologic, retoric, moral, tematic sau formal), dublată de o înclinare spre categorial în sfera sintezei. Observație valabilă pentru volumele apărute fie în țară, fie peste ocean. Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, subintitulat Semnificații și direcții ale etosului eminescian, propune o tipologie creatoare situată aparent pe linia eminescologiei anterioare (cu precădere D. Popovici).Totuși, ductusul investigației diferă sensibil de cel al predecesorilor. C. semnalează existența unui Eminescu bifrons, a cărui efigie de Ianus
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate variantele ei, desigur. [...] Andrei Oișteanu a vrut să scrie proză (așa își subintitulează cartea) și a forțat ficțiunea. în loc să-și lase libere, în Comisionarul, meditațiile pe tema sinuciderii, a liberului arbitru, a dreptului la independență, a închisorii și să scrie un excelent eseu, el creează două personaje, un fost fotograf, Carol, și un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sunt stranii, oamenii pe care-i întâlnește sunt stranii, istoriile lor bizare. Toți și toate încap într-o replică ionesciană, " Ce ciudat, ce bizar, ce coincidență!", cu toate variantele ei, desigur. [...] Andrei Oișteanu a vrut să scrie proză (așa își subintitulează cartea) și a forțat ficțiunea. în loc să-și lase libere, în Comisionarul, meditațiile pe tema sinuciderii, a liberului arbitru, a dreptului la independență, a închisorii și să scrie un excelent eseu, el creează două personaje, un fost fotograf, Carol, și un
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de cuvinte / Ca de glasuri un altar. Ticu Leontescu: Se poartă negru Cu un motto din Rondelul ajungerii la cer al lui Alexandru Macedonski - În cer s-ajunge dintr-un salt / Sau nu s-ajunge-n veci de veci -, volumul de versuri, subintitulat Poeme, al lui Ticu Leontescu, Se poartă negru (Editura Eurostampa, Timișoara, 2012) sugerează, de la început, alternativa care i se oferă omului în relația cu Transcendentul: să creadă necondiționat, fără ezitări /tatonări sau să nu creadă. Scrise, în cea mai mare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Brauner și Corneliu Mihăilescu — executa „decoruri interioare, mobilă, covoare, ceramică, decoruri și costume teatrale, construcții scenice, afișe teatrale și cinematice” (cf. nr. 1). În numărul 9 al aceleiași reviste este anunțată și prezentată expoziția Academiei Artelor Decorative din Str. Cîmpineanu, subintitulată „Salon permanent de artă decorativă pentru interiorul modern”. Alături de o listă a „cursurilor permanente” ale Academiei, intrate deja în al treilea an de existență, sînt amintite lucrările („schițele”) expuse de A. Vespremie (obiecte în metal, cărți legate, lămpi, lucrări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]