208 matches
-
operatori interiori și semi-interiori pe mulțimi parțial ordonate. De asemenea, investighează functorul indus de o relație binara din AxB de la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui A, la categoria sistemelor interioare pe laticea completă a tuturor submulțimilor lui B. În [2], pornind de la produsul direct al unei familii oarecare de module ștăngi peste un inel, definește noțiunea de relatie liniară ca fiind un submodul R al acestui produs direct. Această noțiune, care extinde noțiunea de relatie aditiva
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de trăsături puse la dispoziție de gramatica universală o submulțime de trăsături pe care să le lexicalizeze prin material morfolexical, rămâne de stabilit în cercetări viitoare printr-o comparație transparadigmatică a verbului românesc (pusă în acord cu rezultatele din gramatica structurală, v. Guțu Romalo 1968) tipologia trăsăturilor lexicalizate de română
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Fie . Determinați mulțimile: = = = 10. Fie ; . Scrieți elementele care: a) sunt comune celor două mulțimi : b) aparțin mulțimii A și nu aparțin mulțimii B : c) nu aparțin mulțimii A și aparțin mulțimii B : 11. Relația între două mulțimi (relația de incluziune); submulțime. DE REȚINUT: * Două mulțimi A și B sunt egale dacă au aceleași elemente și se notează , iar dacă nu sunt egale se notează . * Fie A și B două mulțimi; A este inclusă în B dacă orice element al mulțimii A
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
mulțimi; A este inclusă în B dacă orice element al mulțimii A este și element al mulțimii B și se notează . Se mai spune că B include pe A și se scrie . În acest caz se spune că A este submulțime a lui B. Dacă A nu este inclus în B, adică A nu este submulțime a lui B, se notează . * Se consideră că mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
al mulțimii B și se notează . Se mai spune că B include pe A și se scrie . În acest caz se spune că A este submulțime a lui B. Dacă A nu este inclus în B, adică A nu este submulțime a lui B, se notează . * Se consideră că mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
pe A și se scrie . În acest caz se spune că A este submulțime a lui B. Dacă A nu este inclus în B, adică A nu este submulțime a lui B, se notează . * Se consideră că mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate submulțimile mulțimii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
inclus în B, adică A nu este submulțime a lui B, se notează . * Se consideră că mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate submulțimile mulțimii . 3. Scrieți două submulțimi ale mulțimii numerelor naturale. 4. Fie mulțimile ; ; . Specificați relația dintre cele trei mulțimi. 5. Fie . a) card
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
este submulțime a oricărei mulțimi. * Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate submulțimile mulțimii . 3. Scrieți două submulțimi ale mulțimii numerelor naturale. 4. Fie mulțimile ; ; . Specificați relația dintre cele trei mulțimi. 5. Fie . a) card A = b) Scrieți 5 submulțimi ale mulțimii A formate din câte 8 elemente. 6. Fie și . Scrieți elementele
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
Orice mulțime este inclusă în ea însăși. * Două mulțimi sunt egale dacă fiecare din ele este o submulțime a celeilalte mulțimi. Exerciții și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate submulțimile mulțimii . 3. Scrieți două submulțimi ale mulțimii numerelor naturale. 4. Fie mulțimile ; ; . Specificați relația dintre cele trei mulțimi. 5. Fie . a) card A = b) Scrieți 5 submulțimi ale mulțimii A formate din câte 8 elemente. 6. Fie și . Scrieți elementele următoarelor mulțimi = = Ce observați? 12
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
și probleme 1. Aflați x știind că și , unde . x = 2. Scrieți toate submulțimile mulțimii . 3. Scrieți două submulțimi ale mulțimii numerelor naturale. 4. Fie mulțimile ; ; . Specificați relația dintre cele trei mulțimi. 5. Fie . a) card A = b) Scrieți 5 submulțimi ale mulțimii A formate din câte 8 elemente. 6. Fie și . Scrieți elementele următoarelor mulțimi = = Ce observați? 12. Mulțimile N și N*. Exemple de mulțimi finite; exemple de mulțimi infinite. DE REȚINUT: * Mulțimea care are ca elemente toate numerele naturale
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
declarați, cîți or fi, este definită și ea de o funcție, numită caracteristică, care atașează tuturor oamenilor existenți o etichetă: nu sau da, fals sau adevărat, păgîn sau creștin, rău sau bun, zero sau unu, premodern sau modern. Corespondența dintre submulțimea creștinilor și funcția ei caracteristică poate fi descrisă perfect de diagrama numită Ťpullbackť" (p. 34). Permanenta gimnastică temporalo-spațială a autorului nu este nici ea în măsură să facă cititorului viața ușoară. Șansa acestuia este aceea de citi fiecare fragment în
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
neutrosofică“ (în „Dictionary of Computing“ de Denis Howe numită și „Logica Smarandache“). În mod similar a generalizat mulțimea fuzzy la „mulțime neutrosofică“. A propus extinderea probabilităților clasice și imprecise la „probabilitate neutrosofică“, ca un vector tridimensional ale cărui componente sunt submulțimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[. Din anul 2002, împreună cu dr. Jean Dezert de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris, se ocupă de fuziunea informației, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie de fuzionare a informației plauzibile și paradoxiste
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
întreprinderii, COSO ERM, care a adăugat trei componente suplimentare la cele cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că noul cadru aduce adăugiri cu privire la controlul intern, oferind o orientare mult mai robustă și mai extinsă asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
subiective și informații obiective. Anterior a operat o altă clasificare: informații „operaționale” și informații „științifice”. Unii chiar au menționat un al treilea tip de informații clasificate de guverne - informații „tehnice” -, însă în multe materiale, informațiile tehnice și cele științifice sunt submulțimi ale informațiilor obiective. 2.3.1. Informații subiectivetc "2.3.1. Informații subiective" Informațiile subiective au mai fost caracterizate și ca „secrete adevărate”, iar alți autori le-au numit informații „operaționale” sau secrete operaționale. Cel mai potrivit nume este, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-și crea propriul său sistem de criptare, cunoscut sub numele de cifrul lui Cezar. Se pare că el a fost printre primii comandanți ai imperiilor care și-a inițiat generalii în taina transmiterii mesajelor criptate. Cifrul lui Cezar este o submulțime a cifrului polialfabetic al lui Vigenère. În cifrul lui Cezar, caracterele mesajului și numărul de repetiții ale cheii sunt însumate laolaltă, modulo 26. În adunarea modulo 26, literelor alfabetului latin, de la A la Z, li se dau valori de la 0
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subpopulații după proprietățile elementelor care o compun și după relațiile dintre ele se numește populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea aleasă se numește eșantion, iar numărul elementelor alese se numește volum al sondajului. Sondajul poate fi făcut după una sau mai multe caracteristici, vorbind despre sondaje unidimensionale sau multidimensionale, iar acestea pot să fie cantitative, calitative sau mixte. Definiția independenței
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
economie, finanțe etc. Observație. Dacă este necesar studiului biodiversității, dar nu numai acestuia, atunci, pe baza indicilor de abundență relativă (5.1), se poate alcătui un clasament preferențial după gradul de abundență cantitativă (absolută sau relativă) crescătoare sau descrescătoare al submulțimilor (subsistemelor ecosistemului sau speciilor) mulțimii M, stabilind o relație de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
interpretare a notelor și prin prisma relației de dominanță (5.2) în cazul în care o analiză statistică de acest fel prezintă interes în acest context sau în alte situații asemănătoare sau diferite. Observații. Indicele de diversitate Berger-Parker arată că submulțimea kM (depinzând de semnificația acesteia) este partea cea mai abundentă a mulțimii M cu structura (3.1). Uneori, abundența relativă a unui subsistem (subecosistem) al unui sistem (ecosistem) dat poate avea semnificații decizionale deosebite ecologice, economice, culturale, sociale sau de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu se poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime a mulțimii atributelor relației R1. Relația T obținută prin operația de diviziune are ca atribute toate atributele diferenței celor două mulțimi de atribute (adică acele atribute care aparțin relației R1 și nu aparțin relației R2) și conține acele înregistrări t
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
bunuri comune (CPR) - non-excludabile, dar divizibile; - bunuri de club - excludabile și non-divizibile; - bunuri private - excludabile și divizibile. În continuare, voi expune caracteristicile specifice celor patru clase de bunuri. Fie S mulțimea indivizilor i dintr-o societate și fie C1,..., Cn submulțimi de indivizi. De asemenea, vom face abstracție pentru moment de agenții ce furnizează bunurile, luând În considerare indivizii doar ca beneficiari ai acelor bunuri. Astfel: - un bun b este public dacă orice i care aparține lui S are acces la
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de către un individ a bunului b se diminuează pentru utilizările ulterioare. Proprietatea de excludabilitate a unui bun b este relativă la potențialii beneficiari ai acelui bun. Astfel, pentru orice bun b și o mulțime S de indivizi, putem construi două submulțimi C1 și C2 disjuncte și complementare ale lui S, indivizii din mulțimea C1 având acces la bunul b, iar cei din C2 neavând acces la acesta. Un bun complet neexcludabil ar avea C1=S și C2=Æ, putând fi utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale lui Sen (1970a) și Austeen-Smith și Banks (2000). footnote> [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.1.x.1*]: Există o mulțime finită a alternativelor X și o submulțime ( χ ) a tuturor mulțimilor nevide ale lui X. Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote Ceea ce arată că tranzitivitatea este suficientă pentru a avea o mulțime de alegere nevidă atunci când R este, de asemenea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]