271 matches
-
în fața ferestrelor; o grămadă de perne dădeau moliciune fotoliului țeapăn; mai erau în odaie două etajere și o masă, împodobite de asemenea cu mătăsuri vechi, țesute cu flori, descoperite în fundul unui dulap 140. 3.2. Analizați relația dintre "tema-titlu" și "subteme", precum și folosirea "timpurilor". Din ce punct de vedere diferă această descriere de descrierea precedentă din Zola, în ceea ce privește "naturalizarea" și focalizarea? În capătul acela, cel mai liniștit al pieței, tânărul lucrător recunoscu casa despre care i se vorbise: o fațadă de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
etaj ferestre balcoane / persiene / ornamente în formă de trandafir. În partea de sus: acoperiș lucarne/una dintre părțile cele mai înalte ale zidului giruetă vânător/iepure. În partea de jos: Vom remarca efortul pentru a reduce rigiditatea traseului ierarhic al subtemelor; astfel, parterul și primul etaj care, în ierarhia referențială, se situează în fața ferestrelor cu balcoane sunt plasate după, în text. La fel, lucarnele de mansardă figurează înaintea acoperișului acoperit cu ardezie, în realitate fiind, de fapt, incluse în acest acoperiș
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în text. La fel, lucarnele de mansardă figurează înaintea acoperișului acoperit cu ardezie, în realitate fiind, de fapt, incluse în acest acoperiș. Fiecare parte se termină totuși printr-un detaliu, adică un element situat pe o poziție inferioară în ierarhia subtemelor: persienele cenușii (prima parte), iepurele giruetei (în a doua parte), găurile portițelor răsuflătorilor (în a treia parte). Lăsarea detaliilor la sfârșit constitue un fel de semnal textual de sfârșit de sub-parte. Descrierea este realizată de o privire care, după ce ar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica grupului de elevi); • definirea personalității elevilor pe baza parametrilor bio-psiho-sociali
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic și estetic, trebuie să fie executată din același material cu care lucrează elevii, iar dimensiunile pot fi mai mari, daca este necesar (pentru vizibilitate). b. Completarea procesului tehnologic Procesul tehnologic cuprinde: tema, subtema, subiectul, materialele și ustensilele necesare și operațiile de lucru. c. Confecționarea materialului demonstrativ Ca material demonstrativ putem folosi: - Planșa cu etapele de lucru; - Lucrări oprite în diferite faze ale execuției; - Schița modului de lucru. Cerințele unei plânse corecte sunt: - Trebuie
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
scopului și definirea obiectivelor; - Analiza resurselor, condițiile materiale; - Stabilirea sarcinilor de învățare; - Alegerea metodelor; - Realizarea materialului didactic necesar. PROIECTE DIDACTICE I.Lucrări din hârtie a. Confecționarea lucrării model; b. Procesul tehnologic Subiectul: Livadă cu pomi înfloriți Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din hârtie Materiale: Hârtie colorată, coală de desen, lipici Ustensile: Șablon, creion, foarfece Operații de lucru: Etapă I: conturarea după șablon a pomilor Etapă a ÎI- a: plierea hârtiei Etapă a III-a: decuparea după liniile de contur Etapă
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
III-a: decuparea după liniile de contur Etapă a IV-a: lipirea pomilor și florilor c. Livadă cu pomi înfloriți d. Proiectul didactic Aria curriculara: Tehnologii Disciplină: Abilități practice Unitatea de învățare: „Sărbătorile primăverii” Tema lecției: Activități cu materiale sintetice Subtema lecției: Lucrări din hârtie Subiectul: „Livadă cu pomi înfloriți” Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi Scopul: formarea priceperilor și deprinderilor de realizare a unei lucrări din hârtie glace prin decupare și lipire Obiective operaționale: O1: - să respecte ordinea etapelor
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
Media Tech Iași. Mircea I., 2000, Cartea abilităților parctice vol. I, E.D.P.,București. ÎI. Materiale recuperabile a. Confecționarea lucrării model „BUCHET DE FLORI PENTRU MAMA - GHIOCEI” b. Procesul tehnologic Subiectul: Buchet de flori pentru mama - ghiocei Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale recuperabile Materiale: Sticle de plastic, hârtie colorată, cablu de culoare verde, vaza; Ustensile: marker , foarfece Operații de lucru: Etapă I: conturarea după contur a ghiocelului Etapă a ÎI- a: introducerea cablului în capacul sticlei Etapă a III
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
anotimpurilor, antologie de ghiozdan pentru clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de ață Etapă a ÎI- a: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
ceea ce e frumos și rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea și ghiocelul, prima floare care apare primăvară. IV. Lucrări cu materiale din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze și flori presate,soluție de lipit, hârtie colorată; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: Desenarea peisajului Etapă a ÎI- a: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit Etapă a III-a: Realizarea
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
Educație (educație, cercetare, știință, cultură etc.) 5. Sănătate 6. Fapt divers (monden, VIP-uri, filme etc.) 7. Informație practică (spectacole, vreme, trafic etc.) 8. Promovare programe proprii 9. Altele A9. Încadrare 1. Național 2. Uniunea Europeană 3. Internațional (în afara UE) A10. Subteme UE (se codează doar știrile cu "Încadrare UE" dacă A9 = 2) 1. Criza Europeană în general 2. Criza din zona euro (special) 3. Spațiul Schengen 4. Summitul de primvară 5. Lărgirea Uniunii Europene 6. Politici europene 7. Monede naționale 8
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
doar știrile cu "Încadrare UE" dacă A9 = 2) 1. Criza Europeană în general 2. Criza din zona euro (special) 3. Spațiul Schengen 4. Summitul de primvară 5. Lărgirea Uniunii Europene 6. Politici europene 7. Monede naționale 8. Altele. Care? A11. Subteme economice (se codează doar știrile economice dacă A8 = 2) 1. Șomaj 2. Inflație 3. Prețuri 4. Credite/Împrumuturi/Datorii 5. Salarii 6. Piața muncii 7. Deficit bugetar 8. Activități bănci 9. Altele. Care? A12. Atitudinea față de Uniunea Europeană (se codează doar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Lumea și viața omului"; E. "Simțul proporțiilor"; F. "Concepte etice"; G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării cuvintele-temă sau sfera de activitate pe care o vizează proverbul, studiile tematologice neglijează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
școlar, trimestrul/ semestrul școlar și ora școlară. Proiectarea unei discipline pentru un an sau trimestru/semestru școlar constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, a predării materiei respective, în conformitate cu programa școlară, unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară, concretizându-se, de la caz la caz, în proiecte de lecție, scenarii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și de a-i orienta spre ceea ce concordă cu interesele și aspirațiile lor. Începând de la vârsta de 10-12 ani, copiii sunt în măsură să-și culeagă informațiile necesare pregătirii lor, după care vor proceda la clasificarea acestora pe teme și subteme pentru a se obișnui cu ordonarea și sistematizarea materialului informațional obținut prin activitatea proprie. Ordonarea logică a acestor informații, formularea de ipoteze, completarea eventualelor lipsuri vor avea menirea să ofere răspunsuri acelor probleme rămase neelucidate. În acest demers de culegere-stocare-selectare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
raportului între factorul subordonator și cei subordonați, putem deduce faptul că în porțiunea de text în cauză, factorul subordonator, este, înainte de orice ritmul. Acesta funcționează ca principiu arhitectonic, coagulând cadrul cel mai potrivit pentru desfășurarea temei principale, „fuga” și a subtemelor cumulate în subsidiar, „râul, ca tărâm al traversării spre libertate”, „ostrovul, ca univers al izolării și refugiu din fața agresivității lumii”, etc. Cronotopul fugii se realizează identic și iterativ în toate episoadele constitutive ale acestei largi porțiuni de text: locul este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1937 din reveriile „silvice” ale lui Göring și transplantat în universități sub forma unui program de cercetare cu tema Wald und Baum in der arisch-germanischen Geistesund Kulturgeschichte. Wüst orchestra punerea în aplicare a acestei tematici, divizate în alte 42 de subteme pe care diferiți savanți urmau să le execute. În timpul rectoratului la Universitatea din München (1941-1945), unde va profesa ca indo-europenist chiar și după război, până în 1969, Wüst participă și la proiectul „instruirii” tineretului scandinav: în ianuarie 1944, ca urmare a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
forma unor eșantioane, desene, extrase, decupări etc. Cercul informațiilor se lărgește pe baza lecturii unor cărți și reviste. Cel de-al doilea moment al activității didactice îl constituie clasarea datelor; în plicuri sau clasoare speciale, "datele" sînt ordonate pe teme, subteme; elevii învață acum să clasifice, să ordoneze, să sistematizeze. Accentul se pune deci pe formarea unor operații logice. (O idee pe care o vom reîntîlni și la J. Piaget, susținută cu argumente psihologice.) Urmează apoi elaborarea documentelor, adică ordonarea logică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și Johnston 2002) și, la un preț mult mai ridicat, cu cel al lui Williams (Williams 2000a; Williams și Theobald 2000; Williams et al. 2000; Williams și Doig 2000), și până la colecții multidisciplinare mai modeste, grupate de obicei în jurul unei subteme. Toate aceste colecții sunt în egală măsură valoroase, și chiar dacă, în mod inevitabil, unele dintre ele precum Levi și Nelken (1996a), Heywood (1997), Doig și Theobald (2000) conțin unele contribuții variabile calitativ, în toate cazurile cele mai bune dintre acestea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
montagnes russes continuu de simulacre și demascări, un Debord înscenat, ca să zic așa... , Buscemi a păstrat ce era mai bun în filmul inițial, dându-i însă un glanț suplimentar (frumoasa Sienna Miller etc.) care este absolut în spiritul uneia dintre subtemele poveștii : glamour-ul. Este un mod foarte inteligent de a deturna (că tot am vorbit despre Debord) acele idioate soap operas într-o poveste plină de neprevăzut (confidențe, decepții, trădări, răzbunări etc.), care se adresează spectatorului inteligent. Alexandru Budac : Exact la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tehnică a fost elaborată de Yasuo Matsumura, de la Centrul de Cercetări de Management din Chiba, Japonia. Tehnica Floarea de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală se divide în 8 subteme, fiecare cu punctul său de abordare. Cele 8 subteme notate A, B, C, D, E, F, G și H se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de nufăr. Cele 8 subteme vor deveni teme centrale pentru alte 8 flori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de Cercetări de Management din Chiba, Japonia. Tehnica Floarea de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală se divide în 8 subteme, fiecare cu punctul său de abordare. Cele 8 subteme notate A, B, C, D, E, F, G și H se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de nufăr. Cele 8 subteme vor deveni teme centrale pentru alte 8 flori de nufăr, conform figurii 14. Pentru fiecare din aceste
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Problema sau tema centrală se divide în 8 subteme, fiecare cu punctul său de abordare. Cele 8 subteme notate A, B, C, D, E, F, G și H se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de nufăr. Cele 8 subteme vor deveni teme centrale pentru alte 8 flori de nufăr, conform figurii 14. Pentru fiecare din aceste 8 teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în mijlocul diagramei. 3. Participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 „petale” (cercuri) care înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic. Observație: Se trec mai întâi subtemele A, B, C și D, apoi (într-o nouă rotație) subtemele E, F, G și H. Acest lucru este impus de faptul că există probleme la care nu se pot identifica chiar 8 subteme, una sau două „petale” pot lipsi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 „petale” (cercuri) care înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic. Observație: Se trec mai întâi subtemele A, B, C și D, apoi (într-o nouă rotație) subtemele E, F, G și H. Acest lucru este impus de faptul că există probleme la care nu se pot identifica chiar 8 subteme, una sau două „petale” pot lipsi. 4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]