375 matches
-
filozofie ca pe ultima posibilă. Taubes subliniază rolul jucat de Reformă În revelarea forțelor istoriale autentice. Pentru el, Münzer este un teocrat revoluționar, ca și Profeții Vechiului Testament. El urmărește să instaureze Legea lui Dumnezeu pe pămînt, prin violență și subversiune. Dimpotrivă, Luther este un marcionit moderat, ușurat să lase În seama statului laic acea latură blestemată a existenței care cade sub incidența Legii și să-și dedice toate forțele edificării unei interiorități creștine. Dintre cei doi, Münzer ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
regulilor duce În timp la dezintegrarea oficială a cenzurii ca instituție, dar și la implozia și diviziunea câmpului literar, care, intens politizat din cauza imixtiunilor diverse și finanțării de la centru, transportă lupta politică În sânul breslei 5. Încă Înainte de oficializarea cenzurii, subversiunea politică angajează o subversiune cognitivă concretizată printr-un vast demers de epurare dictat de Încheierea Convenției de Armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite (12 septembrie 1944), ceea ce Înseamnă „supunerea Întregii prese dispozițiilor Comisiei Aliate, mai concret reprezentanților Rusiei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la dezintegrarea oficială a cenzurii ca instituție, dar și la implozia și diviziunea câmpului literar, care, intens politizat din cauza imixtiunilor diverse și finanțării de la centru, transportă lupta politică În sânul breslei 5. Încă Înainte de oficializarea cenzurii, subversiunea politică angajează o subversiune cognitivă concretizată printr-un vast demers de epurare dictat de Încheierea Convenției de Armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite (12 septembrie 1944), ceea ce Înseamnă „supunerea Întregii prese dispozițiilor Comisiei Aliate, mai concret reprezentanților Rusiei Sovietice”6. Decretul-lege nr.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pildă), a conserva ritualul domestic al mesei și al sărbătorilor, a oferi oaspetelui străin un prînz suficient de bun ca el să nu mai înțeleagă nimic din discursul despre sărăcie al gazdei - toate acestea (plus cozile interminabile și mustind de subversiune) au fost forme de rezistență mult mai răspândite decât se crede. În România, unde a avea o mașină de scris devenise o potențială infracțiune, n-a existat decât un singur samizdat: samizdatul alimentației clandestine. Diferența dintre cele două jumătăți ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
critică, performările sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în mare măsură corporealitatea din spațiul virtual. În momentul în care nu mai rămâne nimic de subversat întrucât orice totalitate sau metanarațiune a fost deja supusă subversiunii, doar subversiunea însăși poate fi subminată. Astfel, arta mașinică stelarciană devine inteligibilă și acceptabilă în sensul de răsturnare a ordinii ontologice umaniste. Criticând atât „moștenirea” biologică a umanului, cât și controlul social, politic, cultural-ideologic ori comercial asupra trupului, performările sale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sale artistice, în special cele de după 1995, derulate în contextul Internetului, chestionează în mare măsură corporealitatea din spațiul virtual. În momentul în care nu mai rămâne nimic de subversat întrucât orice totalitate sau metanarațiune a fost deja supusă subversiunii, doar subversiunea însăși poate fi subminată. Astfel, arta mașinică stelarciană devine inteligibilă și acceptabilă în sensul de răsturnare a ordinii ontologice umaniste. Criticând atât „moștenirea” biologică a umanului, cât și controlul social, politic, cultural-ideologic ori comercial asupra trupului, performările sale încearcă să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dă întâlnire cu alteritatea. Diferența face valoarea în cyberspațiu în momentul în care nu mai este conotată negativ, ca lipsă sau ca absență, ci este promovată în mod activ și creativ: dincolo de hegemonia aceluiași care își pretinde autenticitatea, se întinde subversiunea diferitului care își admite simularea (în înțelesul deleuzian, mai degrabă decât baudrillardiană și devenirea. Nefiind nici absență, nici prezență, ci o concatenare a amânduroura, subiectul avataric se lasă condus de acțiune, dorință și imaginație, în timp ce își examinează mărginirile umane și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
creator, puterea terifi antă a morții asupra eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări de spirit. Astfel, Virgil Mazilescu comunică idei și reprezentări des pre actul creației ca subversiune, ca act de curaj întro lume stearpă și sentimente, precum cel al puterii creatoare (asemeni unui subpământean Hefaistos) sau al neputinței de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tinde spre autoexterminare: "Membrii cuplului care se devorează reciproc pot fi considerați drept simbol al reducerii la neant. Stăpânul și sluga, teroristul și terorizatul, călăul și victima, complici în farse sinistre, în agresiune, în crimă, se anihilează reciproc". Maestru al subversiunii, al parodiei, Urmuz este un homo ludens în linia lui Kafka sau Lewis Carroll. Farsele agrementate cu mici ceremonii și formule repetitive sunt săvârșite de homunculi care nu-și dezmint logica de copii perverși, de monștrii infantili care joacă non-stop
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
comuniste. Duhul rău ce stăpânește lumea lui Urmuz, provocând "mutații contra firii", și-a extins miasma dizolvantă asupra scrisului însuși: "Cuvântul despre sfârșit devine sfârșitul Cuvântului. Urmuz e unul din cei dintâi scriitori ai secolului XX care au încercat o subversiune a scrisului, aderând (mai mult ori mai puțin conștient) la o estetică a nonexpresiei. Apocalipsa urmuziană afectează nu lumea reală, ci pe aceea fictivă. Literatura sa e o antiliteratură". Autorul care a seismografiat vidul de umanitate și de ontologie, a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
formă de pantextualism, iar textele sale nu mai pot fi decât mimotexte". Cel ce a recreat prin deconstructivism (indus de insatisfacția cunoașterii intime a mecanismelor textului) nu numai alte texte, ci și coduri, va fi asimilat până la negare de optzeciști. Subversiunea poetului și dramaturgului față de "ordinea lingvistică a lumii" clatină însăși autoritatea auctorială, nemaivorbind de logocentrismul platonic, substituit, cum va dovedi Derrida, cu gramatologia, semne ale "absenței ontologice". Excepțională ni se pare analiza dramaturgiei soresciene, emblemele scenice și de limbaj ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pînă la cel mai mic, participă cu această forță simbolică ce conferă magie adjectivului internațional, forța de a fi parte din întreg și de a fi învestit în ochii prietenilor și ai adversarilor, cu puterea acestui întreg. Oarecum, opusul fobiei subversiunii comuniste. Internaționala Comunistă, Moscova, Stalin amplifică sentimentul de apartenență. Admirației se vorbește în general de dragoste i se adaugă, pentru cadre, haloul necesar de mister al unei organizații care etalează cu adevărat toate resursele clandestinității. Figura Internaționalului parcurgînd Europa și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
puterii ce nu suportă organic indivizi cu proiecte, furnizori de speranță în viitor. Dimpotrivă, Magistratul are obsesia și euforia încremenirii în prezentul fără perspective și nu agreează, din același instinct al prezervării puterii personale, tipologia sau fermenții "destabilizării" și ai subversiunii. Magistratul exorcizează visul lui Nietzsche, în care locul judecătorului. și al polițistului este luat de creator. Stațiunea, un oraș cu statut special, parte a unui Regat, poate fi localizat oriunde pe harta lumii, de ce nu și în România. Aici, Magistratul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe certitudinea unei ideologii a individului, a unei profesii, reședințe, clase sociale, în funcție de care acela conta ca o identitate, inclusiv etnică, religioasă, sexuală, eroii postmodernității dispun de o socialitate confuză, eterogenă, dinamică, pe măsura Babelului proliferant al diversității, diversiunii și subversiunii în care conviețuiesc, tinzând spre indiferență spirituală și ideologică (eclectism) și nomadism într-un spațiu devenit o formă de cristalizare a timpului. Pierzând audiența odată cu destrămarea viselor, idealurilor și certitudinilor, profeții rațiunii (ai desvrăjirii, în termeni psihanalitici) și profeții acesteia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îi interesează în mod deosebit pe romancierii timpului 119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a Parizienei se caracterizează prin maximalizarea posibilităților de afirmare. Pariziana este o nouă formă originală de individualizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Nimic nu diferențiază mai superficial și persistent clasele și sexele 389 decât toaletă; cea din secolul al XIX-lea le diferenția destul de puternic. Niciodată vestimentația nu a fost utilizată mai mult decât în perioada cercetată pentru a ilustra conformitatea sau subversiunea [v.Higonnet, 2002, p.344]. Filosofii și moraliștii au văzut în modă distincția pe care aceasta o aduce între être și paraître. "Ea produce felul cum arata, adică un cod al aparentelor ce se impune celui care îl utilizează. Dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
înlocuită cu niște abstracțiuni, niște reprezentări moarte ale vieții reale. Capitalismul s-a întors în forță pentru că e mai aproape de viața reală și de natura umană. Ceea ce nu înseamnă că sistemul capitalist e un panaceu. El are propriile forme de subversiune. Ceea ce este cel mai neliniștitor, în opinia mea, este modul în care e reprezentată valoarea. Cum îi spune și numele, vocația capitalismului este creșterea stocului de capital; în esență, capitalismul tinde spre maximizarea profitului monetar. Or, schimbul presupune circulația valorii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
persuasivă de o manieră mai curând teatrală decât epică. În al doilea rând: studiul relațiilor interdiscursive, în speță al hiper textualității, permite evidențierea a două strategii de reinvestire a unui text sau a unui gen discursiv în altul: captarea și subversiunea (s.a.). Această metaforă financiară a reinvestirii subliniază faptul că un text sau un gen, odată înscrise în memorie, sunt purtătoarele unui capital variabil de autoritate, evaluat pozitiv sau negativ 86 (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 93). În cazul nuvelei eminesciene supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
purtătoarele unui capital variabil de autoritate, evaluat pozitiv sau negativ 86 (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 93). În cazul nuvelei eminesciene supuse analizei, capitalul kantian de autoritate este, evident, favorabil, ceea ce presupune strategia de reinvestire hipertextuală realizată prin captare. Pentru ilustrarea subversiunii, autorii Dicționarului de analiza discursului se opresc la parodia devalorizatoare. În textul eminescian, putem vorbi despre auto-parodiere, dacă avem în vedere poezia din nuvelă 87. În orice caz, intratextul recurge la ambele strategii de reinvestire. Aventura lui Dionis are un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
delimitările taxinomice ale intertextualității vezi infra] nu va fi niciodată absolută. 33 În termenii analizei discursului (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 325), literatura ar dezvolta două strategii de reinvestire a unui text sau a unui gen discursiv în altul: captarea și subversiunea (vezi infra). 34 [Il est ainsi impossible de brosser un tableau analytique des relations que les textes nouent entre eux : de même nature, ils naissent les uns des autres, influent les uns sur les autres selon le principe d'une
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau dezvoltării unui canon, dar și posibilitatea de pătrundere și de dezvoltare, în aceste condiții rigide, a unor criterii benefice, în critica textelor literare și, implicit, în dezvoltarea literaturii, precum criteriul estetic 34. Completând această idee, Carmen Mușat, în Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească 35, urmărește modul în care canonul literar al comunismului devenise, în fapt, un instrument ideologic care anula criteriul estetic, servind doar impunerii unor discursuri care să susțină partidul 36. Totuși, primatul valorii estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
metaforei, contribuind, asemenea congenerilor săi, la un dinamism al simbolurilor utilizate, fie la nivelul semnificatului, fie la nivelul semnificantului, "conferind un câmp semantic unui cuvânt ce nu a fost consacrat în limbajul poetic sau înnoind câmpul semantic prin îmbogățire, corectare, subversiune"35), iar a doua etapă, etapa poetică a demetaforizării sau volumele reconstrucției (în care poeta, pornind de la realități, descompuse în prealabil sau îndepărtate de sensul originar, reconstruiește o nouă realitate, aceasta fiind, totodată, și etapa absenței metaforei). 3.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
metaforei, contribuind, asemenea congenerilor săi, la un dinamism al simbolurilor utilizate, fie la nivelul semnificatului, fie la nivelul semnificantului, "conferind un câmp semantic unui cuvânt ce nu a fost consacrat în limbajul poetic sau înnoind câmpul semantic prin îmbogățire, corectare, subversiune"10), iar a doua etapă, etapa poetică a demetaforizării sau volumele reconstrucției (în care poeta, pornind de la realități, descompuse în prealabil sau îndepărtate de sensul originar, reconstruiește o nouă realitate, aceasta fiind, totodată, și etapa absenței metaforei). Într-o oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura Paralela 45, 2002. Mușina, Alexandru, Postmodernismul o frumoasă poveste, în "Astra", 4 (1988). Negoițescu, Ion, Alte însemnări critice, București, Editura Cartea Românească, 1980. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Harold Bloom, op. cit., p. 7. 31 Luigi Bambulea, art. cit., p. 7. 32 Ibidem, p. 7. 33 Vezi Mircea Martin, op. cit., p. 23. 34 Idem, Despre estetismul socialist, în "România literară", nr. 23 (2004), p. 45-47. 35 Carmen Mușat, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Pitești, Editura Paralela 45, 2002. 36 Autoarea realizează și o paralelă interesantă între dilemele afirmării canonului occidental și modul în care canonul literar a funcționat în România comunistă. 37 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]