715 matches
-
manifestare culturală și totodată pentru prețuirea pe care i-ați arătat-o și i-o arătați în continuare acestui ,,om al locului”. PRIMARUL ORAȘULUI MOLDOVA NOUĂ DOCTOR INGINER ION CHISĂLIȚĂ *** Mihai LEONTE - poetul din Moldova Nouă care provine din ținuturi sucevene Domnul Mihai LEONTE este incontestabil parte componentă a stemei Buneștiului: comuna sa natală, unde a băut în meandrele creației sale din apa cea unică a Ciofului, s-a hrănit cu merele cele bogat sănătoase ale dealurilor Petiei, a simțit căldura
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
etc. “De nu-ți iubești pământul de la strămoși primit,/ cu dinții de nu-ți aperi de dușmanii hăimiți,/ de nu-i impui în lume pe frații asupriți,/ cu greul preț plăti-vei păcat nelegiuit” 21. Adrian Nicolae Popescu, de origine sucevean, medic primar, cu o puzderie de premii literare la activ, scrie o poezie de suflet, “alergând mereu după cuvinte”: “știu că-ntr-o zi aceste cuvinte vor muri.../ fără ca nimeni să le petreacă pe ultimul drum,/ fără ca nimeni să nu
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ale locului care-și merită pomenirea, respectiv poetul Constantin Ștefuriuc, jurnalistul scriitor Mircea Motrici și încă alții, drept care primăria udeșteană găzduiește un adevărat muzeu memorial în holul său. În prezența invitaților din țară, din străinătate, precum și din redutabila obște literară suceveană, lucrările festivalului au debutat în sala „Elena Greculesei” a Bibliotecii județene, prin demersul introductiv al poetei Carmen Veronica Steiciuc, amfitrioana manifestării aflate sub egida Centrului Cultural «Bucovina», și prin lansarea unor cărți semnate de Constantin Abăluță și Doina Popa, dar
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
scriitoare Elisabeta Isanos, a contribuit consistent și memorabil prin mai multe cărți editate sau reeditate în mod exemplar cu ajutorul editurii TipoMoldova. Una dintre aceste cărți intitulate „Poemele Dagmarei” a constituit obiectul unei adevărate dizertații hermeneutice susținute de scriitoarea și jurnalista suceveană Doina Cernica. Semnatarei acestor rânduri i-a revenit misiunea de a contura, în deschiderea lucrărilor festivalului, portretul de ansamblu al marii poete Magda Isanos, așa cum se reconstituie el prin demersul fiicei sale care, în ciuda îndemnului mamei sale plecate din această
RECONSTITUIND PORTRETUL UNEI MARI POETE – MAGDA ISANOS de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359957_a_361286]
-
-mi deschid sufletul, să pun pe hârtie gândurile și speranțele adunate departe de cei dragi, în lumea aceea de mulți râvnită, apoi am descris drama care-o trăiesc și dezamăgirile care m-au așteptat acasă. Am scris și în publicația suceveană ,,Crai nou”, cum este și ce stări sufletești ai când treci ,,de la condei la șurubelniță și de la catedră la șantier” sau cum ,,în telefon auzeam cum bate inima mamei”. Am scris și în „Meridianul românesc”, publicația diasporei române din Detroit
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
supărați, dar trebuie să intervin: dânșii nu sunt deloc chinezi! Sunt coreeni! - Așa și, care-i treaba?! - Să-l faci pe un coreean chinez...se supără! - Pe naiba! - Da, domnule! - E, ce vorbești?! - Da, râde unul, exact așa cum se supără sucevenii dacă îi faci moldoveni! -De ce?! - Nu știi? Ei nu sunt moldoveni - sunt bucovineni! - Hă! Păi, atunci japonezii...?! - Ce-i cu ei? - Păi, dacă se supără când îi faci coreeni - îți dai seama cum fac dacă îi faci chinezi?! - Își
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
monopolizează suferința, Bacăul ce să mai zică? Dar Suceava? Ca să ne referim doar la competitorii moldoveni care au trimis și ei dosare, dar care au jucat mai moderat pe cartea patetismului. Din acest punct de vedere pare mai rezonabil finalul sucevean „Cu siguranță suntem un competitor din umbră, dar unde altundeva în România există o asemenea oportunitate pentru a demonstra ce poate face titlul de Capitală Europeană a Culturii asupra unui loc și a unei comunități?” . Iar dacă e vorba de
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
Autorului GÂNDURI DE FINAL DE AN Trăiesc multe satisfacții la acest sfârșit de an, în cursul căruia am făcut destule, inclusiv publicând o monografie dedicată, în premiră, comunei natale a unui bun prieten, profesorul universitar doctor Vasile Burlui, comuna gălățeană Suceveni. Este anul când ne-am adus aminte cu mai multă evlavie de Aurel Vlaicu sau Regina Maria. Primul este eroul care a unit România în aer. Sunt 100 de ani de zbor frânt. Aurel Vlaicu a fost un foarte bun
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
sunt bani, pricepi matale? Ei, se recunosc pe scenă. . . nu e greu de înțeles!. Dar ce spune spectatorul: Nu vă amăgiți degeaba, Cu actori de împrumut, nu e teatru la Suceava, Știu, a fost un ,,Matei Millo”, care-mprăștia lumină, Sucevenii aveau teatru, se juca cu sala plină! Dar acum, fă premiere și spectacole. . . cât vrei. Tot n-ai teatru la Suceava, fără instituția ei, Nici tu sediu, nici cabine, nici nucleul de actori, Doar speranțele, în fine, cu speranța poți
TEATRU LA SUCEAVA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341964_a_343293]
-
mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
sub auspiciile unei trăiri intense. Prin formă și culoare, AMO sintetizează subtilitățile și echilibrul sufletului său. Îi recomandăm să continue pe această linie abstractă, întrucât îi reușește din plin. Rodica Postolache este unul dintre pictorii ieșeni deja remarcați în expozițiile sucevene, ieșind în evidență printr-o tehnică și o compoziție foarte personale. Stilul său și mesajul transmis ne duc cu gândul într-o lume utopică uneori, alteori fabuloasă, prin formă și lumină ne deschide calea spre visare și meditație. „Palimpsest” este
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
anuale, expoziții colective și de grup, tabere de creație) a fost lansat în luna aprilie 2010. • Cel de-al doilea volum, care conturează portrete de artiști plastici români și străini care au venit și au expus ca oaspeți în arealul sucevean, se află în programul editorial 2011 al Centrului Cultural Bucovina din Suceava, pentru a fi publicat pe data de 30 ianuarie 2012, cu prilejul aniversării Zilei Artelor Plastice Bucovinene. • În lucru - volumul “Mistagogia penumbrei” (exerciții de memorie retro-nostalgice), o monografie
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu - sau Iațco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Ițcanii Vechi) se oficiază o slujbă pentru pomenirea membrilor breslei și se scoate din biserică steagul (acum
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
și tobe. Pentru participarea la workshop (la care predarea se va face în limba română) tinerii trebuie să aibă o minimă cunoaștere a instrumentului ales. Festivalul Blues Con-Fusion este singura manifestare de acest gen dedicată memoriei unui bluesman român, muzicianul sucevean Ștefan/Fani Adumitroaie (1954-2000).
WORKSHOP CU JOE RUSI, PENTRU TINERI, LA BLUES CON-FUSION [Corola-blog/BlogPost/100236_a_101528]
-
trebuie informați, pentru că ar putea deveni printre primii victime ale traficului de ființe umane. De aceea implicarea profesioniștilor și a voluntarilor e importantă”. MIE NU MI SE POATE ÎNTÂMPLA... Printre voluntarii implicați în proiect se numără și elevi din școli sucevene. Opinia lor generală este aceea că nu se așteptau la un interes atât de mare, față de problematica proiectului, din partea elevilor, acțiunile de informare pe care le-au desfășurat în școli, printre colegii lor, fiind de un real succes: „Mi-am
CAMPANIA „Not for sale – Say stop to human trafficking” [Corola-blog/BlogPost/100738_a_102030]
-
care poetul o transmite într-o manieră proprie și originală. Valențele filosofice ale poeziei sale sunt evidente, amintind de filosofia nietzscheniană, ca instrument pentru înțelegerea lumii. Astfel "esența cea mai intimă a existenței - voința de putere"este și pentru poetul sucevean o componentă a modului său de a percepe lumea: omul nu este atotputernic fizic și intelectual, ci reprezintă o tendință în evoluție, așteptată și dorită. Putem concluziona că „Improvizații pe cifraj armonic” este o simbioză de tendințe poetice, ce impresionează
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Iachint Unciuleac s-a născut în anul 1924 în comuna Dagâța Iașiului, satul Mănăstirea, într-o familie de credincioși ortodocși. După absolvirea Școlii de cântăreți bisericești de la Roman, în anul 1951 a intrat pe poarta vestitei mănăstiri sucevene Slatina, acolo unde stareț era marele Părinte Cleopa Ilie. În anii 1951-1955, tânărul monah Iachint a fost condus să urmeze Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț și să fie hirotonit ca ierodiacon. În primăvara anului 1956, monahul Iachint s-a numărat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Iachint Unciuleac s-a născut în anul 1924 în comuna Dagâța Iașiului, satul Mănăstirea, într-o familie de credincioși ortodocși. După absolvirea Școlii de cântăreți bisericești de la Roman, în anul 1951 a intrat pe poarta vestitei mănăstiri sucevene Slatina, acolo unde stareț era marele Părinte Cleopa Ilie. În anii 1951-1955, tânărul monah Iachint a fost condus să urmeze Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț și să fie hirotonit ca ierodiacon. În primăvara anului 1956, monahul Iachint s-a numărat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
perspective de destin? M-am alăturat Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava și am colaborat de-a lungul timpului cu majoritatea formațiilor profesioniste din România. Aici, la Suceava, am colaborat ca redactor la ziarul regional „Crai nou”, unde reflectam actualitatea culturală suceveană, iar mai apoi la alte ziare regionale și locale. Care a fost momentul și conjunctura în care ai luat contact cu fascinațiile televiziunii, condiție concretă a consacrării oricărui artist? Am debutat în televiziune în anul 1990, la una dintre cele
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Coriolan PĂUNESCU, scriitor și totodată cadru universitar de prestigiu, ne îndreptăm pe două căi auto/feroviar, spre locul de care ne leagă pe fiecare dintre noi amintiri extrem de plăcute pentru a-l sărbători pe concetățeanul Vasile BURLUI, originar de prin Suceveni (Tudor Vladimirescu), la trecerea în Clubul septuagenarilor, astăzi mare profesor universitar în medicină dentară, dar și staroste cultural și mai nou membru al Societății Scriitorilor ''Costache Negri''. La noul sediu al Universității ''Apollonia'', undeva spre Bucșenescu, locul desfășurării evenimentului, lume
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
construită în primii ani ai veacului al XX-lea. Nu au fost uitate de autor nici nume mari de duhovnici, părintele Cleopa sau părintele Paisie Olaru, „cunoscuți din numeroasele vizite făcute în satul aflat între „livezi nesfârșite”. Scriitorul bucovinean și sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]