338 matches
-
lui Constantin }oiu, în "personaje", lato sensu, care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi, niște caiete din studenție, din vremurile de "răsucire", sucite: primăvara tîrzie a lui '44. Se amestecă acolo "fapte" (meniul de cantină studențească, foarte...cosmopolit, "fulgi de ovăz danezi, mazăre furajeră din rezervele armatei, liptauer, un fel de praf de brînză trimis de americani, și un alt praf, de ciocolată
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
tonul moralizator. Observator de invidiat, înregistrează cu detașare situații ori detalii pe care le povestește cu calm învățându-ne subtil cum să ne bucurăm de spectacolul tragi-comic al lumii în care trăim cu toții. ,,Balcanic", adică cârcotaș, superficial, indolent, îndrăzneț, puțin ,,sucit", palavragiu, șmecher și capabil de a reduce totul la formule ironice, burlești, Vasile B. este urmașul cu acte în regulă al lui Mitică de acum un secol. Perioada de pitorească tranziție, de amuzantă confuzie, de relativizare a adevărurilor și valorilor
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
mergem noi, domnule?”, face vizibilă înrudirea cu ecranizarea lui Stere Gulea a celebrului roman al lui Marin Preda, Moromeții, relevându-se într-un recognoscibil aer de familie care probează afinități profunde. Ca și originalul Moromete, Costache este un reflexiv, un sucit, un viclean, temperamental, mirosind capcana întinsă de autoritățile locale pentru a-i cumpăra cu un preț foarte ieftin pământul pe care-l păstrează la o adică pentru fiul rătăcitor. Numai că aici intervin și diferențele majore. Acest alter ego moromețian
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
de responsabilitate artistică, ci și ambiția de a introduce criteriul moral într-o lume care a uitat până și semnificația acestui cuvânt. Acestea sunt motivele pentru care, orice s-ar întâmpla, oricât de nevolnică ar fi oferta și oricât de sucite aprecierile, festivalul trebuie menținut. Dacă e să se întâmple vreodată ceva fundamental bun în teatrul românesc acel ceva va veni și din HOP-ul de la Mangalia. De aici încolo începe proza vieții, combinată cu poezia obligatorie a apusurilor de soare
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
Goe e că este bărbat, în societatea lui Caragiale. Și se poartă ca atare. Ce secret are Cănuță, cine poate bănui? Probabil dorința de a avea putere asupra propriei vieți, fără să mai depindă de vrerile altora, ceea ce-l face sucit. De mic copil, Cănuță își caută libertatea. N-o va avea, cum n-o are nimeni, în lumea lui Caragiale. Ceea ce este deconcertant, în privința secretelor celor mici (și ale maturilor, nu mai puțin) e lipsa complicității. Când se pregătesc să
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
discursul relatat, în vorbirea directă sau indirectă. Face și drege e și unul dintre clișeele eufemistice ale pseudocitării, procedeu descris de Magdalena Vulpe (alături de: c-o fi, c-o păți; că așa, că pe dincolo; că treacă, că meargă; că sucită, că-nvârtită; că-n sus, că-n jos; încoace, încolo; că-i laie, că-i bălaie; nu știu ce etc.); autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin care locutorul evită repetarea discursului celuilalt, mai ales cînd nu este
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
ajunul unei bătălii decisive și aude doar elogii pe socoteala lui, ceea ce-i dă noi puteri. Henri al V-lea e mai puțin norocos. Își dă seama că a pierdut complet contactul cu soldații lui. Dă peste un William, soldat sucit care nu se simte fericit că merge pe front să moară lângă rege, «luptînd pentru o cauză dreaptă într-o bătălie pentru onoare. Și dacă, în ziua din urmă, cauza nu va mai fi la fel de bună și regele va trebui
Tur de orizont by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13693_a_15018]
-
a cetății și nu la tihna chiliilor de chinovie. Ce poate fi mai paradoxal? O treime din Anania are stofă de lider înnăscut, altă treime are evlavia omului bisericii și ultima treime sensibilitatea firii de scriitor. Dintr-o așa corcire sucită s-a născut o personalitate aparte. În alte vremuri, autorul ar fi fost un conducător politic de succes sau un patron cu vădite virtuți organizatorice. Trăind însă într-o epocă unică prin amestecul de sublim și atrocitate umană, Anania a
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
a Rusiei, vorbind însă toți englezește. Trudy, eurasiana care vorbește trei limbi ale Chinei (shanghaieză, cantoneză și mandarină) și trei limbi europene, îi observă și le descrie firea și mentalitatea: englezii sunt ursuzi, americanii obositor de serioși, francezii - plicticoși, japonezii - suciți. Tot ea sesizează deosebirile dintre englezi și chinezi, într-un mic eșantion de analiză a mentalitaților: englezii sunt grosolani și aroganți, au o părere extrem de bună despre moștenirea lor culturală, dar cea chineză este mai veche și mai bogată. Englezii
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
dirijat de comisarii și agenții sovietici forțînd colectivizarea, cu ocazia funerariilor lui Iosif Visarionovici Stalin sunt suspendate orice sărbători. Întîmplător, printre acestea se află o nuntă, iar cum țăranii nu consimt ca ea să fie amînată găsesc cu spiritul viclean, sucit și relativist al lui genius loci o modalitate de a continua petrecerea. Nunta are loc, dar pe tăcute, cu batista pusă pe țambal la propriu și la figurat, iar după un spectacol de pantomimă unde fiecare mișcare reverberează dramatic, zăgazurile
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
ea însăși de sine și de aia totdeauna privea pieziș, undeva într-o parte. Era mereu îmbrăcată inexpresiv și de o asexualitate accentuată. Sexualitatea ei se profila doar în conturul gâtului, în subconștient și în discurs. Întruna, frumusețea sovietică vorbea sucit, însă anume în această suceală sexualitatea ei a și răzbit în fine la suprafață. Ea mirosea a benzină și a păcat; a benzină - mai mult. Într-adevăr, ți se face milă de ea. Este complicat să o dai uitării. Frumusețea
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
nuvele Ploaia albă (pp. 100-205), Dor (pp. 268-377) sau Duios Anastasia trecea (pp. 479-548). Se vede, spuneam, că prozatorul se caută: de-a lungul unui deceniu, el trece de la „slalomul" abil printre jaloanele realismului socialist, vizibil în povestirile „cu țărani suciți", la tragicul și grotescul unor narațiuni în care războiul sau seceta postbelică deformează cadrele realului, și, într-un final, la formula foarte modernă și personală din Leul albastru, Dor și Duios Anastasia trecea. Căutarea formulei este ușor de perceput, dar
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
se știe cine mănâncă pe cine, corelat cu acela că pe femeie nu trebuie s-o atingi nici cu o floare, și că onoarea vulnerată se reperează iarăși după o rețetă dragă lui nenea Iancu! Manifesta el simaptie pentru inșii suciți? Cum să nu mă întreb, atunci, din care blestemate motive, măcar unul dintre preferații mei adversari politici nu m-a insultat în presă, cu bicisnice vorbe, afirmații josnice și mârșave aluzii, pentru a-mi oferi astfel prilejul ca, printr-o
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
sînt echilibrate: autorul nu caută exotismul străinătății în sensul cel mai adecvat al termenului, și nici nu forțează comparații asimilatoare. Într-o vreme în care atîția alții apucau drumul Rusiei din motive aberante sau spre a se întoarce cu mințile sucite, Berlin izbutește să rămînă el însuși fiind totodată complet deschis unei isolite experiențe de cunoaștere. E surprins să descopere că în vreme ce Virginia Woolf e practic necunoscută în mediile literare ale Leningradului, numele unor scriitori britanici obscuri sînt pe buzele tuturor
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
oamenii din nimic, apoi de alte nouă scene, în Actul II, pentru ca lucrurile să se lămurească, reintrând, de fapt, în aceeași matcă de complicații consimțite. Și acceptate ca parte din viața de familist. Ce i-a apucat? Un mic detaliu sucit, în ordinea bunei vecinătăți și a rânduitei discreții (!) conjugale, dă prilej de atâta zarvă. De unde se vede, firește, cât de fragile sunt lucrurile și cum reparațiile caselor pot să șubrezească mai rău precarul consens de dincolo de pereți. Dându-i la
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
putea să dea nas în nas cu dezastrul. Pentru că de foarte mult timp nu mai vedem modele naturale în revistele de modă, vă vom prezenta câteva din cele mai dezastruoase retușări în Photoshop. Degete în plus sau în minus, mâini sucite, persoane care apar de mai multe ori într-un peisaj sunt doar câteva din erorile pe care le vedem pe coperțile revistelor. Însă, de departe cea mai amuzantă (pentru privitori) dintre ele este aceea care înfățișează un model celebru cu
Una din cele mai frumoase femei şochează: i-a crescut un penis între picioare () [Corola-journal/Journalistic/68690_a_70015]
-
amintirile lui Crohmălniceanu arată nu doar privilegiul prieteniei, sau măcar al cunoștinței, cu niște oameni care vor interesa cât va exista literatură, ci și, oricât ar suna de nesuferit-pedagogic, învățăminte. Lecții de frivolitate uneori, de mândrie întotdeauna. Copilăroși, disponibili, selectivi, suciți și inubliabili, scriitorii sunt oameni.
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
moderne ale creației sale, pe care nuvelele din Urcan bătrânul nu le pun totdeauna în evidență. De exemplu, psihologiile abisale și obsesivitatea anumitor personaje ale sale ne fac să vorbim despre el ca despre un precursor al prozei „cu țărani suciți” din anii ’60. De asemenea, studiul variantelor și al prozelor nepublicate în volum confirmă intuiția călinesciană, conform căreia scriitorul se afla în pregătirea unui proiect romanesc amplu. Care s-ar fi aflat, probabil, la intersecția frescei sociale și umane de
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
capăt, Sfântul: Că gura omenirii o-astupă doar pământul. Nu te-ntrista. Din iarbă, tăcerea-mi, guraliva, M-o proslăvi prin cei ce-mi vor gusta coliva. Hoaspe de cuvinte ți-am dat un fulg drept suflet și-un dram, sucit, de minte, Stafie-a vieții mele din hoaspe de cuvinte! Cu poala încărcată de păsări, flori și stele, Te-am învățat cu arcușul cum să vorbești cu ele. Mai sprinten între luștri, prin veacuri mai ghebos, Am fost însoțitoru-ți de
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
pe gât. Și-a retras mâna. — Despre ce-ar fi vorba acolo? Ar fi vorba... (m-am încruntat ca să câștig timp). Ar fi vorba despre un cioban din satul meu din copilărie, a cărui poreclă era „Când mă uit, laba sucită“... M-a pus să repet. — „Când mă uit, laba sucită“. — De ce-l chema așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile sunt partea cea mai atrăgătoare, de un erotism calm, sigur de sine. — Pentru că acestui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vorba acolo? Ar fi vorba... (m-am încruntat ca să câștig timp). Ar fi vorba despre un cioban din satul meu din copilărie, a cărui poreclă era „Când mă uit, laba sucită“... M-a pus să repet. — „Când mă uit, laba sucită“. — De ce-l chema așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile sunt partea cea mai atrăgătoare, de un erotism calm, sigur de sine. — Pentru că acestui cioban îi plăcea să povestească tandru cum ajunsese el să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
doar desculț, tălpile lui cu fisuri pietrificate putând traversa și focul Iadului, dar odată, nefiind atent, pe când trecea pe lângă o căruță, povestea el, „mi-a venit căruța cu roata peste picior, am auzit o trosnitură... și... când mă uit - laba sucită“... A râs, indulgentă. — N-ai unde să dormi? mi-a zis blând. M-am bâlbâit. — E așa de evident? — Haide, haide. Zi ce vrei. — Pot să dorm aici în noaptea asta? — Ochii Dochiei. OK. Vino să-ți arăt camera. „Ochii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a fi o satisfacție îngâmfată. Când, ajutat de Leila, l-am luat în spate, am fost surprins de greutatea lui. Mi-am zis că apasă dinadins, apoi mi-am dat seama de absurditatea ideii. îl țineam de fund, cu mâinile sucite înapoi și mușchii tremurând, mergeam repede aplecat înainte, iar el mă strângea cu cioatele coapselor ca să nu alunece, pântecul și pieptul lipite de spatele meu. Simțeam, cu senzorii de deasupra șalelor pe care nu mi-i știusem înainte, că avea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ochii asupra noastră" - Farfuridi) intră în competiție aprigă cu naționalismul parodic ("Eu nu voi să știu de Europa dumitale" - Cațavencu). Dilemelor lumii românești, pusă în situația de a adopta brusc structuri de civilizație străină, lume "profund schizoidă", intrată în modernitate "sucit și încomplet", și-a propus Eminescu să le răspundă "stringent și chinuitor" 5). Această lume, ciudată și pestriță, la noi ca și în întreaga Europă răsăriteană, nu avea o structură a realității fundamental deosebită față de Occident, ambele iscându-se, e
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
aparent fantastice, prin viziuni halucinante, episoade macabre, intruziuni grotești, personaje insolite, psihologii distorsionate, anormale. Naturi umane paradoxale multiplică exasperant vocile narative și versiunile despre o realitate incertă. Adevărul se pierde în ceața relativismelor și a presupozițiilor, uneori aberante. Lumea e sucită, stricată, pentru că e violent agresată în tradițiile ei. Din puzzle-ul tematic anunțat pe coperta primei ediții a romanului (fericire, femeie, fotbal, fugă, frică etc.) putem alege o temă dominantă: frica. O structură deschisă, o construcție faulkneriană de povestiri, o
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]