234 matches
-
1. Petroșani ORAȘE 1. Aninoasa 4. Uricani 2. Lupeni 5. Vulcan 3. Petrila JUDEȚUL IALOMIȚA 1. JUDECĂTORIA FETEȘTI cu sediul în orașul Fetești ORAȘE 1. Fetești 2. Țăndărei COMUNE 1. Bordușani 6. Săveni 2. Făcăeni 7. Stelnica 3. Giurgeni 8. Sudiți 4. Mihail Kogălniceanu 9. Valea Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
1. Petroșani ORAȘE 1. Aninoasa 4. Uricani 2. Lupeni 5. Vulcan 3. Petrila JUDEȚUL IALOMIȚA 1. JUDECĂTORIA FETEȘTI cu sediul în orașul Fetești ORAȘE 1. Fetești 2. Țăndărei COMUNE 1. Bordușani 6. Săveni 2. Făcăeni 7. Stelnica 3. Giurgeni 8. Sudiți 4. Mihail Kogălniceanu 9. Valea Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
1. Petroșani ORAȘE 1. Aninoasa 4. Uricani 2. Lupeni 5. Vulcan 3. Petrila JUDEȚUL IALOMIȚA 1. JUDECĂTORIA FETEȘTI cu sediul în orașul Fetești ORAȘE 1. Fetești 2. Țăndărei COMUNE 1. Bordușani 6. Săveni 2. Făcăeni 7. Stelnica 3. Giurgeni 8. Sudiți 4. Mihail Kogălniceanu 9. Valea Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Poșta Câlnău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Aliceni, Coconari, Poșta Câlnău (reședința), Potârnichești, Sudiți și Zilișteanca. Se află pe valea Câlnăului. Din punct de vedere geografic, comuna se întinde la nord de municipiul Buzău, mare parte din populație locuind în satul de reședință, Poșta Câlnău, aflat pe șoseaua DN2, și în mai multe sate
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
și Câmpia Română. Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul național, iar comuna se învecinează spre est, nord-est, sud-est și sud cu comunele de câmpie Ziduri, Cochirleanca, Vadu Pașii și Mărăcineni. Satele din zona vestică, Zilișteanca, Sudiți, Coconari și Aliceni sunt în zona văii Câlnăului, comuna învecinându-se înspre vest cu comunele de deal Blăjani, Săpoca și Cernătești, iar spre nord cu o altă comună de tranziție, Zărnești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poșta Câlnău
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,31%). Pentru 3,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Descoperiri arheologice din actuala comună Poșta Câlnău arată că zona a fost locuită în preajma mileniului al IV-lea î.Hr.—în zona localității Sudiți găsindu-se urme ale culturii Boian. Alte descoperiri arheologice din zonă, din localitățile Potârnichești și Poșta Câlnău datând din secolele al III-lea -al V-lea d.Hr. aparțin culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, iar altele din secolele al VIII-lea
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
140 de cai, iar alte documente ulterioare arată numere mai mici. Tot în acea perioadă de început s-a format și nucleul satului principal al comunei de astăzi; acest sat s-a numit inițial "Poștea" sau "Haimanalele". Satele Aliceni și Sudiți au fost formate prin stabilirea aici a țăranilor aduși de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa; satul Aliceni s-a numit mai întâi, astfel, Satul Alecului, iar satul Sudiți a fost denumit astfel deoarece era locuit de lucrători străini. În 1831
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
acest sat s-a numit inițial "Poștea" sau "Haimanalele". Satele Aliceni și Sudiți au fost formate prin stabilirea aici a țăranilor aduși de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa; satul Aliceni s-a numit mai întâi, astfel, Satul Alecului, iar satul Sudiți a fost denumit astfel deoarece era locuit de lucrători străini. În 1831, după ce vechiul pod de lemn a fost distrus de viitură, s-a construit, sub supravegherea arhitectului Freiweit, podul de piatră peste râul Câlnău pe drumul dintre Buzău și
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Zilișteanca, parte a plășii Câlnău (după ce înainte era inclusă în plaiul Slănic). Satele ce formau comuna Zilișteanca erau trei la număr: Haimanalele (care includea și actualul sat de reședință, precum și, printre altele, Gura Câlnăului), Slobozia (cu subdiviziunile Satul-Alecului, Aliceni și Sudiți), și Zilișteanca (cu subdiviziunea Coconari). Comuna Zilișteanca, predecesoarea comunei Poșta Câlnău, se întindea spre sud până la râul Buzău, cuprinzând la un moment dat și satul Vadu Pașii, după înființarea sa în 1880. Podul peste Câlnău, pe atunci un reper al
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Lângă Cucuieți, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401C, care duce spre est și apoi sud la Sohatu și Budești. Prin comună trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservită de halta de călători Plătărești și stația Cucuieți Sudiți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Plătărești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,61%), cu o minoritate de romi (4,14%). Pentru 7,06
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
Copuzu cuprinde o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène) și o așezare și o necropolă din perioada daco-romană (secolele al III-lea-al IV-lea); situl de la Crăsani (la ieșirea din satul Crăsanii de Jos către Sudiți) cuprinde așezări din neolitic și din perioada Latène, la fel ca al treilea sit, cel de la „Piscu Crăsani” din zona aceluiași sat. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură casa Petre Niculescu din satul Copuzu (construită în 1910
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu (unde se intersectează
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
Sudiți este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Sudiți este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satul Sudiți și din cătunele Teșila Mare, Batogu, Grecu, Perișoru, Obeada, Caramanu, Sarageaua, Mășăli și Puțu Nou, cu o populație totală de 2390 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada Mare, nr. 123 din Sudiți, construcție
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada Mare, nr. 123 din Sudiți, construcție datând din 1928.
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Gherăseni (în trecut, și Rotunzeni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Gherăseni (reședința) și Sudiți. Comuna se află în zona de câmpie, la sud de Buzău, reședința de județ, și este străbătută de șoseaua DN2C, care leagă acest oraș de Slobozia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherăseni se ridică la de locuitori, în
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
alături de el s-au stabilit pe la 1812 locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu, formând satul denumit inițial Rotunzeni și rebotezat "Gherăseni" după ce moșia pe care se afla a fost cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]