3,015 matches
-
față un deal mai mare, de circa trei mii de picioare, pe care trebuiau să-l urce și mama era sleită de puteri, total epuizată. Sacul de dormit îi atârna ca un pietroi, ochii îi erau orbiți de broboanele de sudoare care-i curgeau de pe frunte. Când a deschis gura încercând să soarbă puțin aer a simțit că nu-i ajungea până în plămâni ca să poată respira. În fața ochilor îi jucau mii de stele și abia mai era în stare să pună
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
lenjerie de corp dintr-o pânză aspră de bumbac. Uniformele trebuiau să fie încheiate până la gât și le era interzis să-și descheie gulerul. Mama respira cu greu și pe spate avea în permanență o pată mare și întunecată de sudoare. Mai purtau și șepci dintr-un material gros, care trebuia să stea fixe pe cap ca să nu lase să se vadă nicio șuviță de păr. Din cauza asta, mama transpira foarte mult si marginea șepcii era mereu udă. Din când în
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
operația cezariană a scris "tatăl copilului din burtă"!, nefiind căsătoriți legitim. Împreună cu asistența socială a spitalului a vizitat în fiecare zi copilul la secția de nou născuți și a luat lecții, tremurînd tot de emoție și cu fruntea acoperită de sudoare, de îngrijit sugarul! Se încuraja singur și spunea cu voce tare:" trebuie să am grijă de fetele mele!" Între timp a mai venit în vizită un tînăr domn, elegant, decent, instruit, nimeni altul decît fiul cel mai mare al Mariei
Povestea emoționantă a doi parteneri de viață. O mamă s-a trezit din comă la timp pentru a semna un act care le-a permis copiilor să plece în tabără în Belgia () [Corola-journal/Journalistic/69218_a_70543]
-
privirile ațintite asupra mea. Unul rânjea cu dinții lui știrbi, înnegriți de tutun. Altul râdea cu dinți de-mprumut, din tinichea ruginită și, pe alocuri, spartă. Sila mi se transformase în groază. Fruntea mi se umpluse cu stropi înghețați de sudoare. Dacă le plăcuse bluzonul meu? Așa murdar și terfelit cum era! Așa pătat cu vopsea de ulei de toate culorile, cum îl moștenisem de la baronul Liesenthal! În momentele următoare, n-am mai avut nicio îndoială că bluzonul meu devenise centrul
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
singuri în moartea lor". Poemul 23 din cel de-al doilea grupaj al cărții, Pielea grea poate fi citit și ca un manifest ars poetica. Îl voi cita integral: Am scris întotdeauna despre singurătate, ură, trufie,/ despre atingeri grele de sudoare,/ despre guri căscate a moarte ori cocoșați de păcate./ Dar cel mai mult despre dragoste am scris,/ cât este de ruptă-n carne, cât de zgrunțuroasă,/ ori, dimpotrivă, sfioasă, blajină și lunecoasă./ Mi-ar fi fost greu să trăiesc fără
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
Urian pe adresa România literară îi ajung, cu siguranță. Urări de bine și de sănătate, dintr-o vară caniculară bucureșteană, fără sfârșit. (Raisa Boiangiu, Hunedoara) *Ne trimiteți spre publicare patru din poeziile dvs., Echivalențe, Tiparele de caș, în altă limbă, Sudoare rece. Faptul că primiți acest prim semn de contact bun că revista noastră în spațiul Post-restantului, sperăm să nu vă îngândureze cumva. Cele câteva date bio-bibliografice sunt binevenite: Lucia Cherciu conferențiar titular la Universitatea de Stat din New York din orașul
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
depuse: "învățăm pe rupte ca să luăm examenele", "să știți că se învață pe rupte la ID" "trebuie să înveți o grămadă", "lumea chiar se stresa să învețe"; Eu am învățat ca un nebun"; "La USH se obține o notă cu sudoarea frunții" etc. Timpul petrecut cu învățatul e prezentat hiperbolic, ca o perioadă de chin și uzură: "Cunosc persoane care au tocit pe brânci"; "Degeaba îmi tocesc eu coatele pe băncile facultății și învăț, că tot nu sunt corecți profesorii de la
Suferință și pedeapsă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7064_a_8389]
-
Clarie Hautier, Bernard Fillaire 13 iunie 2008 28 ianuarie 2000 Mamie a scăpat Oricine și-ar dori o moarte ca a ei", mi se spune. Mamie a fost cruțată de nopțile interminabile din spital, de umilințele fizice impuse de excreție, sudoare, urină, fecale, de tot ce îndură bolnavii țintuiți la pat. După o "bătrânețe frumoasă", Mamie a avut, s-ar spune, o "moarte frumoasă". De mai mulți ani, nu mai aveam cu ea decât relații de afecțiune, ca între mamă și
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
jeanși și tricou, în timp ce el îi șoptea "ma gazelle... ma belle gazelle" și poate că aștepta o prințesă arabă. Nopțile africane aveau stelele până la pământ, ca niște baldachine brodate. Pledul pe care Mehria îl așternuse mirosea a cămilă și a sudoare de vânător. Era ca și cum s-ar fi lăsat posedată în pântecele cald încă al unui animal abia doborât. Simțea iarba metalică și fructele aspre, de ghindă, ale plutelor de stejar, zdrobindu-i-se sub corp. Cunoștea insectele care îi zburau
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
căreia nu mă puteam împotrivi. Am început să plec de acasă când se crăpa de ziuă. Cutreieram orașul ca și cum aș fi putut da de Michael pe undeva. Seara nu înțelegeam de ce mă dor picioarele, de ce hainele îmi erau îmbibate de sudoare. Îmi lua ceva timp să-mi amintesc că bătusem străzile, rătăcisem la întâmplare, că mă urcasem în autobuze fără să știu încotro se îndreaptă, că mă oprisem în parcuri și în magazine până când magazinele se închideau, mașinile se împuținau și
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
o clinică unde donația este remunerată consistent, 50 de dolari per recoltare. Într-o logică imbatabilă, cea a cifrelor, George imaginează o superproducție spermatică în măsură să genereze capitalul necesar cumpărării întreprinderii de către angajați. Lichidelor simbolice ale martirizării clasei muncitoare, sudoarea și sângele, li se mai adaugă unul, legat însă mai puțin de virtuțile eroice, cât de cele erotice, în care liderul sindical excelează, copulând voios cu personalul feminin al întreprinderii în ceea ce are el mai atractiv. Manuela (Monica Bârlădeanu), secretara
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
zei pentru care am dat bani să se facă din nou; fiecare om sărman din ținutul Gaomi din nord-est a mâncat din grânele bune pe care le-am dat pomană. Fiecare bob de grâu din hambar a fost udat de sudoarea mea și fiecare bănuț din scrin a fost făcut prin chinul meu. M-am îmbogățit prin muncă și-am făcut avere prin înțelepciune. Am credința că toată viața mea n-am vreo faptă care să-mi întunece inima. Dar uite
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
Își descleștau mâinile de pe gâtul meu numai când nu mai era nimeni de față. La un moment dat, o căruță cu roți de cauciuc care trăgea după ea nori de praf a gonit în zbor pe lângă noi, iar mirosul de sudoare al calului mi s-a părut mai mult decât cunoscut. L-am văzut pe vizitiu, Ma Wendou, înfășurat într-o piele albă de oaie fără păr, stând pe capră cu biciul în mână: pipa lui cu țeavă lungă și punga
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
însângerați. Deși făceam pe mine de frică, i-am spus că oricum tot o vacă proastă și urâtă e. Dar Roxana Vampirița n-a stat pe gânduri - și-a înfipt imediat colții în gâtul meu. M-am trezit lac de sudoare. M-am dus la oglindă să-mi verific gâtul. Nici urmă de colți. Ofelia Prodan Alfazet-8 La recomandarea Consiliului Profesoral, Alexandru a început tratamentul cu Alfazet-8 în urmă cu cinci luni, la câteva zile după ce împlinise șapte ani. Atât eu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
psihic În canalele străzilor. Asta este "democrația" mult visată de tinerii noștri și susținută prin toate mijloacele de cei din "jilțuri", ca nu cumva să Înceapă să se clatine ceva din "piramidele bunăstării lor personale", constituite așa de greu din sudoarea plebei a "simplului cetățean". Au dreptate "aleșii noștri prea iubiți", simplul cetățean nu simte și nici nu gândește așa de "sofisticat și plin de neologisme sub toate aspectele", simplul cetățean gândește simplu și omenește și spre stupefacția aleșilor noștri, gândește
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mi l-am câștigat prin muncă, prin munca mea și pe banii mei. Pot să am În casă tot ce-mi doresc eu, nu ceea ce-mi permiteți dumneavoastră dacă plătesc taxă. Și acest drept mi l-am câștigat cu sudoarea frunții sau a brațelor mele, deci nu sunteți voi În măsură să-mi permiteți sau nu să am un televizor; ba mai rău: mă băgați și la pușcărie dacă nu Înțeleg bine că trebuie să mă Închin dumneavoastră și capetelor
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de asta vreți să scăpați cât mai grabnic de noi, pentru că Îndrăznim să gândim. Cred că asta e, altfel nu-mi pot explica această totală lipsă de cel mai elementar bun simț, această indolență și indiferență față de cel care, prin sudoarea și banul lui vă ține acolo sus. Nu realizează nimeni dintre domniile voastre că dacă noi, cei mulți, ajungem În stradă cu toții datorită mărinimiei cu care ne guvernați, NU VEȚI MAI AVEA CE și pe CINE GUVERNA? Pe vremea bunicii erau
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Hai, du-te! șopti bătrâna, fixând-o liniștită, cu ochii ei sfredelitori: Ziceam să mergem să-l căutăm împreună. Vrei? De ce să nu vreau! Aide! CAPITOLUL 6 Cum adormise din nou, după plecarea cumnatei, suflând greu, cu pieptul plin de sudoare, Miluță sări buimac la prima zgâlțâială a bătrânei. O zări ca prin vis aplecată deasupra lui: " Te caută jandarmii! Ce-ai făcut?" Nu mai avu putere să-i răspundă. Todireanu, tatăl Irinei, era prieten cu moș Țurcanu. Vorbea lat, dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
verdele aburit al păpușoaielor pletoase. Numai vârtecușurile albe de colb ce se ridicau dintr-acolo anunțau prezența lor neliniștitoare. Mamă! Ce-i? Nimic. Lasă! Soarele ardea, aprinzând aerul, frigându-le mâinile și spatele. Când ajunseră, fețele le erau negre de sudoare și colb. Rochia ei de mătase, udă în spate. Căută o tufă de măcieș la marginea acelui ogor, care nu era al lor, era al nimănui. Se dezbrăcă, își făcu vânt cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
toate se vor schimba. Se opri să-și deznoade spinarea și să-și tragă răsuflarea. Lui, ce-i pasă? Lor, ce le pasă? Înfruntă primejdia în față zilnic, dar cel puțin... Își frecă cu monturile mâinilor, îndelung, fața jilavă de sudoare. Ochii o usturau. Parcă avea nisip fierbinte sub pleoape. Gura-i era uscată, buzele arse. Simțea înțepături mici urzicându-i pielea pe spate. Sângele îi zvâcnea în tâmple. Îi vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
uimitor, aproape de necrezut, nu se ridica deloc să se odihnească, să-și tragă răsuflarea, părând că nici nu răsuflă. Până n-o să mai răsuflu nici eu", își spuse Cerboaica ascultând foșnetul câmpului în adâncimea zilei, și se ridică. Își șterse sudoarea cu capătul basmalei și, mișcându-și brațele-n sus să se destindă, privi în zare, pe câmp, lumina despuiată, care pâlpâia luându-i vederea. Zări, ca printr-o sticlă topită, un om venind spre ele. Venea sau se-ndepărta, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce te doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Galata și să nu mai fiu aici. Avea fața scofâlcită, neagră de fum ca și mâinile și ochii sticloși și holbați, albi ca la morți, trași în fundul capului. Pe tâmplele scobite și-n pomeții obrajilor îi rămăseseră dungile cenușii de sudoare, cum se amestecaseră cu colbul și se uscaseră. Sufla greu, dar nu mai horcăia. Pieptul, uscat, cu coastele ieșite se cutremura în răstimpuri. Mâinile i se strângeau convulsiv de brațul bătrânei, dar se liniștea pe-ncetul, spaima care-i golba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Astrid, să nu vezi din ei decât un nor de fum negru și rânced care urcă spre cer. Se lăsă moale în țărână, răsuflând greu și-ntretăiat, cu privirile înecate-n lacrimi. Rămase nemișcată privind fața golită de sânge, cuprinsă de sudoarea morții, cu pielea înăsprită, tăbăcită și-nnegrită de fum și cărbune. Ședea și-l privea, ședea și-l privea, nu-și mai lua ochii de la el. Fața aceea cu cât o privea mai mult îi amintea fața soțului ei, răposatul. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fața și să-i simtă buzele, dar se sfii de prezența mamei. Și meșterul? E pe culoar. Vorbește cu doctorul. Și ce spune? Nimic. Că n-ai nimic, îl liniști fata și-l mângâie întruna cu amândouă mâinile, ștergându-i sudoarea de pe tâmple. Nu. Bădița Ghiță, preciză el. Ce să zică? Ce zic toți. C-ai fost grozav. Nici nu-și pot reveni. Nu-nțeleg cum ai reușit și cum de s-au salvat. Un geamăt din fundul salonului căzu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]