30,037 matches
-
pe dinți", "aștept să bată la ușa mea/ stau în casă zile în șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
mi se pare o exagerare). După William M. Johnston, Weininger este, alături de un Karl Kraus, de pildă, reprezentantul tipic al nihilismului terapeutic aflat totuși într-un cert declin la acea vreme nutrind așadar convingerea că nimic nu curmă sau ameliorează suferința, preferând inacțiunea și consecințele finale acțiunii recuperatoare. Urmarea extremă este, bineînțeles, moartea. Publicându-și cartea (în fapt o dezvoltare a dizertației sale de doctorat Eros și Psyche, susținută în 1902 la Facultatea de Filosofie a Universității din Viena), Weininger se
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
regăsim inconfundabilul monolog interior ce alternează cu stilul indirect liber, dar există pregnant o diferență de tonalitate; în istoria Andaluzei, cum o numește familiar Llosa pe Flora Tristán sesizăm o oarecare sobrietate, o anumită decență a relatării impregnate de atâta suferință. Când propria mamă îi spune Florei: „O femeie care-și abandonează căminul decade mai jos ca o prostituată ...E un delict să-ți părăsești soțul. Dacă André o să te denunțe, vei ajunge la închisoare ca o criminală"- tonul nici nu
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
Dintr-un fel de bodegă, în Parcul Carol se aude refrenul, altfel demodat, cu o gară mică și cu o iubită chemată în zadar. Falseturile se țin lanț, decibelii mi-au rănit timpanele. Pare că tot parcul se află în suferință, dar cum să se apere? Moartă de curiozitate, intru să văd chipul di-zeuzei. Nu e ea, e el, nu sînt scaune, ci bănci lungi unde cîțiva tineri se sprijină unii pe alții, amețiți de beri nenumărate sau de droguri. Imaginea
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
-i decât un amănunt, pe care virilul Năstase îl ignoră cu aroganță, așa cum ignoră gemetele bolnavilor din spitale, dârdâielile de frig ale celor din cartierele ghetoizate și chiorăiturile tot mai puternice ale mațelor populației deșelate de mizerie și animalizate de suferință. Puseurile de vulgaritate ale premierului pesedist sunt penultima armă din panoplia acestui partid al nenorocirii naționale. Faza finală o va reprezenta represiuinea violentă și instaurarea fără nuanțe a terorii. Semnele prisosesc: de la mai vechea amenințare cu moartea a ziariștilor de către
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
unei răni nespus de dureroase: "«Stalin și stalinismul» de Medvedev. De cîte ori mă apropii de subiectul Stalin, am sentimentul că soarta mi-a fost determinată în bună parte de existența acestui monstru care a dominat un veac de crime, suferință, sărăcie". Lucrurile se agravează prin împrejurarea că factorul teratologic nu și-a încetat acțiunea, că toxinele lui continuă a se deversa în mediul ce aparține formal "libertății". O doză de "stalinism" persistă evident și după dramatica "exorcizare" din decembrie. Dovezile
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
din răbduriu și curios, malițios de-a-dreptul. Ei bine, câte și mai ales ce, ați pus, vă întreb și eu, într-o doară, în iubita-poezie, ca ea să se îndure să vă dea o povață, să vă consoleze pentru boală și suferință, să vă viziteze după însănătoșire? Dacă dl I. Z. îndrăznise să vă compare vag cu iluștrii numiți mai sus, îndrăznesc și eu să vă încredințez că nu mai semănați cu aceia, spre liniștire, și nici cu Eminescu. (Stoio, București).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
sistemului comunist. Deși aduce numeroase schimbări importante prin eliberarea lui Nelson Mandela, reunificarea Germaniei, dispariția URSS sau predarea de către britanici a Hong-Kongului către China comunistă sau Tratatul de la Maastricht, ultimul deceniu al secolului trecut nu este lipsit de stări conflictuale, suferințe și drame, dacă ne gândim la Războiul din Golf, la foametea și războiul civil din Somalia, războiul civil din Yugoslavia, sau la declanșarea conflictului din regiunea yugoslavă Kosovo. Toate aceste momente evocate mai sus sunt prezentate Într-o interesantă lucrare
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
și mai mult încă va căpăta și invers. Bineînțeles, absoluta fericire nu-i este hărăzită robului pământesc și chiar când nici o problemă materială nu va mai apăsa omenirea, firi chinuite, chipuri ale melancoliei, furiei, disperării mai departe își vor clama suferința și vor trebui crezute. Firește, vor fi din ce în ce mai puține... Dar e mare distanța de acolo până în zilele noastre unde un guvern al majorelor responsabilități face tot posibilul, iar din când în când seturi de imposibil, spre a ne mulțumi. Numai
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
care vorbim se sustrage "stilului" consacrat de scrierile altor foști deținuți politici care-au descris ororile din viața-n închisoare ca datorate exclusiv torționarilor și gardienilor. Corpas se află-ntre puținii ce mărturisesc mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii din respectivele posturi fac bună figură de indivizi omenoși. Metoda de a face din victime călăi și-a dovedit eficiența și în îndoctrinarea propagandistică la care
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
pregătit pentru orice"). Într-adevăr, semnificațiile "secvențelor" sale se sustrag comandamentelor obișnuite de-a scrie istorie. Ilustrează însă câteva dintre teoriile științifice ale psihosociologiei. Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori "universități politice", ci lăcașuri ale suferinței unde calitățile morale ale ființei umane din lumea obișnuită se pierd. Oamenii închiși - fie ca deținuți de drept comun, fie politici - suportă efectele frustrării; implicit creșterea agresivității îndreptată spre cel aflat mai aproape, tovarășul de sferință. Nu sadici sau alte
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
în gură, și mi-l amintesc pe tânărul în cârje ca pe un înger disperat, și mă înfiorez ca de o vedenie, ca de un mort înviat cu ajutorul unei îmbucături... Câți necăjiți ne ies în cale De ce îngăduie Dumnezeu atâta suferință la sufletul lor? Sigur, există un răspuns, o noimă, o provocare bună pentru noi. Ei fac parte din realitate și sunt din ce în ce mai mulți. Priveliștea îi încorporează ca pe niște umbre fără glas, ale noastre poate, dintr-un viitor mai mult
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
convertire. Nici o metamorfoză, oricît de rapidă ar fi ea, nu se petrece dintr-o dată. Dintr-o dată are loc numai luarea deciziei, dar ea vine la capătul unei convertiri surde și treptate, care, în cazul lui Augustin, a îmbrăcat forma unei suferințe durînd cîteva luni. O nemulțumire crescîndă față de propria viață și o insatisfacție dureroasă față neoplatonismul epocii au fost fermenții din a căror dospire a izbucnit pocăința lui Augustin. Drumul Damascului nu există decît pentru cei al căror "teren premorbid" a
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
întrega sa investigație este un experiment continuu. Care implică, însă, fondul gîndirii și nu simpla administrare a mijloacelor. P.S. în dimineața zilei de 5 august 2006, s-a stins din viață, la sanatoriul din Zătreni, jud. Vâlcea, după o lungă suferință și doar la vîrsta de 66 ani, pictorul Constantin Cerăceanu. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din ultimii cincizeci de ani, elev al lui Corneliu Baba, el nu a reușit să se impună în spațiul public în timpul vieții, lăsînd
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
Teodor Șușman, care în perioada interbelică fusese primar al comunei Răchițele, din Munții Apuseni, iar după instaurarea comunismului a devenit conducătorul unui grup de partizani. Volumul are un evident caracter polemic; el a apărut ca replică la o altă carte, Suferința nu se dă la frați, scrisă de istoricii clujeni Cosmin Budeancă și Cornel Jurju și apărută în 2002. Răchițeanu și Boc îi acuză pe cei doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
au luat-o, dar în același timp nu ne este îngăduit să nu vedem valoarea, s-o relevăm și să încercăm să o argumentăm. - Edițiile critice, la care faceți referire ca la un instrument esențial în magistratura critică, sînt în suferință. Editura care le tipărea, "Minerva", a dispărut în condiții scandaloase și pe deasupra am început să nu prea mai avem oameni dispuși să se consacre acestui travaliu important, dar de loc prețuit pe măsura însemnătății sale. E o îndeletnicire ce cere
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
numai și numai datorită eforturilor sale motrice. Ultima parte a volumului, capitolul Zile arată cel mai mult a jurnal, un jurnal în care disperarea și neputință domină. Sunt pagini nu neapărat reușite stilistic, cât mai ales pline de viață și suferință. Și pline de moarte. Mărturisirile lui Cristian Popescu sunt cu atât mai tulburătoare, cu cât cititorul are posibilitatea de a le așeza față în față cu destinul poetului, cu realitatea: "Mi-aduc aminte, în plină noapte trează, de visul nocturn
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
Martirii - biruitori ai suferinței prin credință - Despre martiri și martiriu - Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Dr. Liviu PETCU Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Martirii - biruitori ai suferinței prin credință - Despre martiri și martiriu - Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Dr. Liviu PETCU Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf. Mucenic Saturus către ucenicul său, Pudens, în Actele martirice) Introducere Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din ziua de 18 iunie 2009, a proclamat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 26. footnote>. Acest fapt ne reamintește nouă, românilor, că provenim dintr-o viță creștină nobilă care a crescut fiind udată cu sânge de martiri. Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
privind supliciile ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre viață, căci pentru ei, Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Șiau îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viață, pe care cred că au descoperit-o. Au avut de ales între a-și lepăda credința și a muri o dată cu convingerile pe care le împărtășeau. Însă, în timpul torturilor felurite la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]