656 matches
-
veni el la iubitul lui stăpân, bietul de el..." A adormit cântând, cu hohote, un cântec, cine știe de unde l-o fi luat: "Clopoțel cu suflețel, suflețel cu clopoțel...", tot așa, până l-a cuprins un somn adânc, "clopoțel cu suflețel, păhărel cu suflețel..." M-am lăsat păgubaș, bucuros când s-a trezit și a plecat. * Îmi caut, câteodată, singurătatea în pădurea de toamnă, mirosind a lut amestecat cu frunze putrede. La Bucium, mai ales, sunt astfel de locuri ciudate, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
iubitul lui stăpân, bietul de el..." A adormit cântând, cu hohote, un cântec, cine știe de unde l-o fi luat: "Clopoțel cu suflețel, suflețel cu clopoțel...", tot așa, până l-a cuprins un somn adânc, "clopoțel cu suflețel, păhărel cu suflețel..." M-am lăsat păgubaș, bucuros când s-a trezit și a plecat. * Îmi caut, câteodată, singurătatea în pădurea de toamnă, mirosind a lut amestecat cu frunze putrede. La Bucium, mai ales, sunt astfel de locuri ciudate, parcă nepământești, înecate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe limba noastră "Coțofenele". Se simte, de pretutindeni, că a venit zodia lor, ZODIA COȚOFENELOR. CUPRINS Prefață 5 1 9 2 60 3 140 Meritam alte amintiri 184 Trompeta lui Burcea 190 Când sublocotenenții mureau din iubire 195 Clopoțel cu suflețel 201 Un mic mesaj paranormal 207 Craii de modă nouă 212 Zodia coțofenei 217 Probleme și personaje pe strada Speranței 222 Patima lui Grivei 228 Periculoasa lume suprarealistă 233 Instituția "Prietenia" 239 Miniaturi 243 "Copacul" lui John Fowles și copacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
De mă lași pe așteptate/ Că eu mor de dorul tău/ Unde ești, nu te știu rău./ Taci, fetițo, c-am venit/ De când luna s-a ivit/ și te-aștept pe după casă/ Sub răchita rămuroasă/ Ai venit, bine-ai venit/ Suflețelul meu iubit/ Că eu ard de dorul tău/ căutându-te mereu./» − Frumos ați cântat, spuse Gheorghiță, păcat că n-am adus cu mine vioara ca să vă cânt; de altfel n-aș fi putut să și culeg poamă și să și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
august 1916, cursurile școlare desfășurându-se în chiliile Episcopiei Hușilor. Directorii Gimnaziului 1) G.N. Roiu (1889-1891). 2) Al. N. Vernescu (1891-1 martie 1893). 3) Theodor Ghiga (1 martie 1893-1900). 4) N. Popovici (1900 -1903). 5) G. Săvescu (1903-1905). 6) Panait Suflețel (1905 1906). 7) Ioan Băiulescu (1906-1907). 8) Neculai D. Neștian (1 mai 1907-1908). 9) Ion Zelea Codreanu (1908-1909). 10) Constantin Al. Holban (1909-1 aprilie 1913). 11) Nicolae Păsculescu (1 aprilie 1913-20 ianuarie 1914). 12) Constantin Al. Holban (20 ianuarie 1914-1
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-a) Adumbrescu I. Evgher Andrieș Em. Vasile Balacciu P. Ștefan Bârjovanu Ț. Gheorghe Donea Ir. Alexandru Florescu V. Teodor Grigoriu C. Gheorghe Holban D. Vasile Mihăilescu Gh. Mihail Mucenicu V. Alexandru Roiu Ghe. Victor Rosenfeld H. Avram Solomon N. Hriste Suflețel N. Panaite Teodoru P. Nicolae Vacă Ț. Teodor Vexler C. Ștrul lIiescu Lascăr Registru matricol 4/18931894, f. 140-157;Costin Clit, Liceul Teoretic„Cuza Vodă”din HușiStudiu monografic Editură Thalia,Vaslui, 2003,p.202. 1894-1895 (clasa a IV-a) Abramovici
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-a. Secția Modernă Arghirescu C. Eugen Brand G. Herman Bugeac V. Ion Catz I. losup Gherasim V. Victor Iacobsohn I. losef Marta Gh. Vasile Poroșnicu Gh. Dumitru Ralea V. Virgil Rorlich S. Etr. Isac Sălceanu D. Dumitru Segal l. Bentcu Suflețel P. Emil Teleman A. Gh. Octavian Secția Reală Cehan I. Ioan Dănilă Gh. Victor Gheorghiu I. Ioan Homoceanu I. Dan Nusem A. Meyer Prutescu V. Eugen Rachboch G. Moise Registru matricol 48/1921-1922, f. 460480; Costin Clit,op.cit.,p.207
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
loviturilor ce se vor mai abate asupra noastră. Încă nu am atins culmea suferinței noastre, dar ce teribilă distanță am parcurs din 8 septembrie 1947 până acum!... III 9 decembrie [1949], vineri Iubita mea, adorata mea, zâmbești, nu-i așa, suflețelul meu, Maniușka mea scumpă. Trebuie să zâmbești, cu orice preț, altfel aș fi disperată, preaiubita mea. Tocmai ți-am scris o c[arte] p[oștală] insipidă, fadă ca un măr fără gust; ți-am scris-o doar ca să știi că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Înfipsese adânc și ștabii nu reușeau cu nici un chip s-o scoată afară. De altfel, și responsabilul organizatoric Bercu Lazăr recunoscuse gravele deficiențe În acest delicat și deopotrivă complicat domeniu de activitate, aducător de prozeliți. Totuși, ca să-și mai auto-Încălzească suflețelul chinuit de neputință, acesta notase (pe marginea anemicelor angajări) următoarele: „Am ajuns la concluzia că ceva s’a ameliorat În munca CDEului”. Lauda de sine nu miroase niciodată a bine dar, vorba ceea, la vreme de secetă e bună și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bune am uitat Numai munții de păcate Mi i-am făcut mie parte iar acum la asfințit mă întreb cu ce-am venit eu nimic n-am pregătit Desaga nu mi-am luat Cămașă sufletului n-am spălat Vai de suflețelul meu Ce-am făcut o viață eu. Compusă la 19 aprilie 1996 Drag copil Drag copil, frumos mai ești! Vezi, să nu te rătăcești! O comoară sfântă ai Dar doar lui Iisus s-o dai! A ta inima curată Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și câțiva de natură statică pictați pe copertine. Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. și iată că-l văd la o masă pe Petrică Tănase împreună cu Onofrenco Vasile. Onofrenco, după o baie bună mânca de speriat. Mi se face semn, mă duc. Cer de mâncare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar pe care o cunoaște și lumea necuvântătoare; numai că aceasta nu Încearcă să atragă atenția noastră, poate pentru că marile dureri sunt mute. De data asta, petrecută la scara atât de mică a celor vreo 50 de grame ale unui suflețel acoperit cu blăniță argintie și a celor trei zile de viață și luptă cu un destin potrivnic de care nu era vinovat el, ci noi, oamenii. A venit cu greu pe lume, prin cezariană și a fost singurul viu. Era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă n’o puteți face și mâine, prelungind doar o agonie. Dacă le puteți ajuta, făceți-o. Dacă nu, treceți mai departe. Se va găsi desigur altul s’o facă. Nu uitați că, sub blana lor, ascund și ele un suflețel. Nu ca al nostru, dar din momentul În care evoluția a creat un creier propriu-zis, adică odată cu apariția vertebratelor, au apărut și trăirile psihice. Ele ne privesc precum noi pe zei... Nu vă mirați de cele auzite. Sunt tot eu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
mai subtilă, în funcție de calitatea posesorului (fericirea de a dărui, de a aduce bucurii altora, de a face opere de binefacere, de a crea instituții, pe scurt, de a-i face fericiți pe alții). Că banii nu îți umblă, neapărat, la suflețel, că faptul de a avea bani nu garantează nici liniștea lăuntrică, nici căsnicia ideală, nici buna dispoziție, nici sănătatea, nici înțelegerea superioară a lucrurilor e adevărat. Dar există vreo sursă lumească a unor astfel de „bunuri“? E sărăcia mai productivă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
într-adevăr din cărți niște mortăciuni, citate în bibliografii pentru a obține un post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sunt „putrefiați de cultură”, dar se rezumă la antichități. Ultimul citește cu deliciu Virgiliu. Primul cercetează străvechi ilustrații pornografice și o rețetă „ad excitandem” în latină. Copiii lui Hagienuș văd în cărțile tatălui doar potențiala valoare materială. Sunt neliniștiți că
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cânta, Arambașa ne-o afla, Și el, dac-o auzi, De prin codri c-o ieși Cu tine că s-o lupta Și pe mine m-o lua? ................................ Cântă, mândro, nu tăcea, Că mi-o fi cântecul tău Drag ca suflețelul meu". Ea se supune și cântă. Precum Demodoc, care avea o voce atât de frumoasă încât făcea să tremure grinzile, vocea Anei este atât de frumoasă încât răzbate ca un fulger prin pădure și face copacii să se plece. Arambașa
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
obiectiv; om; departe; perseverent; perseverentă; personalitate; piatră; plan; poftă; prelegeri; prieteni; profesie; progres; promovare; pură; puteri; rău; răzbatere; reacție; realizări; rezultat; rîvnire; fără sentimente; sete; sfat; sigur; silință; silnică; sîrguință; slăbi; sper; stare; stăruință; stilou; stimul; strădanie; stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet; virtute; vitejie; voluntar; vreau; nu vreau; vrei cu adevărat; vrînd (1); 785/242/64/ 178/1 vorbă: cuvînt (107); dulce (87); cuvinte (41); bună (39); multă (39); grai (32); comunicare (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a Centrului de Științe Sociale din Timișoara (actualul Institut de Cercetări Socio-Umane) apărută, la început anual, apoi bianual, între 1983 și 1989. Primul număr iese sub îngrijirea unui colegiu de redacție alcătuit din Otto Benkö, Crișu Dascălu, Eugen Dorcescu, Rodica Suflețel, colegiu care se schimbă la următoarele apariții. C. C. de s. are un număr variabil de pagini, oscilând între 130 și 240. Pe lângă secțiunile Istoria limbii, dialectologie și Științe sociale, fiecare număr conține o secțiune substanțială intitulată Poetică și stilistică, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286008_a_287337]
-
altitudinea căreia să poți privi meprizant lumea "cu colcăiala ei dostoievskiană": "ŤCare vă este ideea?ť Era întrebarea cu care Noica îi făcea pe discipolii săi să tremure. Pentru că fără Ťideeť ce te făceai? Rămîneai condamnat la lumea sublunară a suflețelului, ceea ce însemna a literaturii, a artelor sau, și mai rău, ajungeai să îți pui nemijlocit problema mîntuirii". Se putea o mai convingătoare despărțire de Noica? O decepție mai exact formulată? "Armura" filosofiei cu care junele discipol credea a putea păși
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
decepție mai exact formulată? "Armura" filosofiei cu care junele discipol credea a putea păși sigur de sine ("filosofii au fost întotdeauna infatuați") s-a desfăcut "din cheotori", iar purtătorul său s-a pomenit singur față-n față cu sine, cu "suflețelul" său, "ars de îndoială și patimă ca în ceasul dintîi al vieții"... E drept că deziluzia provocată de Noica apare legată și de-o întîlnire a d-lui Liiceanu cu Cioran, care, dîndu-i sfatul de-a nu mai citi un
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
astfel încît rolul lecturilor rămînea descoperirea și "modularea (existenței) către expresia ei finală", a "vibrației proprii". "ŤVibrează și citește ce vreiť, ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decît rețeta dopajului cultural". "Suflețelul" izgonit în infernul intelectului de către Noica putea fi doar în acest mod reabilitat. "Meciul" pentru care înțeleptul cu bască își pregătise răbdător echipa de admiratori nu era al lor, ci al său, o ludică proiecție egotică: Cînd am înțeles asta
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
scrie, "de-a nu se exprima" i se înfățișa cu neputință: "îmi era indiferent cum. Tot ce voiam era să rămîn lipit de mine. Mai precis Ťsă pun în afarăť ceea ce se afla Ťînăuntrul meuť". Altfel spus să-și salveze "suflețelul" prin extrovertire scriptică. Rezerva față de rostirea prin mijlocirea literaturii să-i fi venit d-lui Liiceanu dinspre disprețul suveran al lui Noica față de tot ce nu putea fi inclus în "ideea pură"? Să fie un reziduu noician care capătă alura
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
în tipologia personajului într-o proză, ca a noastră, dominată de ruralitate. Identifică "un adevărat geniu al portretului și al preciziei în expresie" în modul de a-i individualiza și de a-i face necesari pentru mediul lor pe Gaittany, Suflețel sau Pomponescu. Însă toate aceste portrete luate la un loc "formează o colecție extravagantă", deși bine lucrate fiecare în parte. Autorul se detașează de aceste personaje printr-un ton separat de ele, "complăcându-se - acuză Marin Preda - în universul creat
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
Frapează de asemenea preferința pentru diminutive, preferință ce a dus la discreditarea ulterioară a acestei maniere de a-și apropria erosul, în aria semantică a căruia întîlnim: surioară, ochișori, veriguță, sărmănel, guriță, țîțîșoare, fetișoară, copilaș, floricică, inimioară, umbreluță, obrăjel, frumușel, suflețel etc. O anumită subtilitate dobîndită prin îndelungat exercițiu ridică însă textul, pe neașteptate, la altitudini nebănuite. În tratatul său de versificație, ocupîndu-se în treacăt de figurile poetice, Conachi analizase metafora (numită chiar așa) și comparația („asemăluirea”). Figura lui preferată va
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]