2,764 matches
-
leneș fără pereche. Într-o dimineață Nică sare gardul și se cațără în tei. Neputând să înșface pupăza, puse la gura scorburii o căciulă pe care o avea deja pregătită. Când m-am trezit, soarele era deja de vreo două sulițe pe cer. Cum? Ce s-a întâmplat? Eu nu pricepeam. Nici eu, spuse vecina mea Irina. Și pe ea o scula în fiecare dimineață tot cucul armenesc. Ne-am suit în tei și am văzut căciula lui Nică. Am coborât
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
L-au Înfipt Într-un morman de portocale și l-au Împodobit cu câteva globuri, apoi l-au privit În tăcere. Alături, televizorul cu obișnuita fugă de imagini. După Înfățișare, Petru putea fi orice: funcționar la ADAS, măcelar, aruncător de suliță, șofer de taxi, inginer silvic. După felul În care dormea Însă nici o meserie nu-l prindea mai bine decât aceea pe care cu onoare o ilustra de opt ani. În primul rând adormea de fiecare dată citind. Continua să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
invențiile revoluționare sau asasinările nășteau furtuni aici. Oare marea tresărea vreodată? Devenea oare nemișcată ca un iaz în toiul unei ierni albe și sumbre? — Eric, zise doctorul, am ceva pentru tine. M-am întors și l-am văzut mânuind o suliță lungă de lemn, echilibrând-o sus deasupra umărului, încercându-i greutatea înainte și înapoi ca un aruncător de lance care se încălzește. Fără să vreau, am făcut un pas în lături. — Ce-i aia? Sprâncenele lui Fidorous se ridicară, săpându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umărului, încercându-i greutatea înainte și înapoi ca un aruncător de lance care se încălzește. Fără să vreau, am făcut un pas în lături. — Ce-i aia? Sprâncenele lui Fidorous se ridicară, săpându-i riduri pe frunte. — N-o recunoști? Sulița era lungă cam de un metru și jumătate și la un capăt avea un vârf de oțel în formă de lacrimă. De celălalt capăt era legat un cablu făcut colac pe punte și conectat la laptopul lui Nimeni. Lemnul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un negru neted, străvechi. Ceva se lumină. — E pensula. — Corect. Acum ascultă cu atenție, pentru că asta va fi datoria ta, Eric Sanderson. Când vom ajunge lângă ludovician, trebuie să-l străpungi cu asta. Atunci rechinul va fi conectat prin intermediul acestei sulițe și-a cablului la laptopul lui Nimeni, iar laptopul e conectat prin intermediul antenei la Ward. — Materie și antimaterie, am spus. Bang. — Exact. Bang. Și putem toți să plecăm acasă. Numai că nu va fi tocmai așa, nu? Nu va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
s-ar întâmpla, rechinul nu ne poate atinge atâta timp cât rămânem la bordul navei. Noi trebuie să-l găsim, și trebuie să-l obosim. Avem unelte la bord pentru a face asta. Odată ce-l vom fi sleit de puteri, poți folosi sulița. Așa cum descrise doctorul situația, părea mai mult o operațiune de rutină, să vânezi un animal care nu prea avea șanse de scăpare. Nu știu ce mi se citea pe față, dar probabil că expresia mă trădă. — Ai dreptate, zise Fidorous, ca și când eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în cazul de față. Știu sigur că-l putem înfrunta în condiții de siguranță. M-am gândit la asta. — Nu-mi pasă de modul în care moare, am spus într-un târziu. Doctorul încuviință tăcut, căzând pe gânduri. Îmi întinse sulița și eu am cântărit-o în mâni, așa cum făcuse el. Părea solidă, bine echilibrată. Va trebui să-l lovești în cap, aproape de creier sau aproape de gură. — În cap, am repetat, creierul sau gura. — Bun. Fidorous se uită înspre mare, ducându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
doctor la imprimanta laser prinsă în șuruburi la pupa. Porni aparatul, care prinse viață cu un vâjâit, aprinzându-și beculețele verzi și chihlimbarii. După ce verifică tăvița cu hârtie, Fidorous desfăcu un cablu cenușiu din spatele imprimantei. Îmi făcu semn să aduc sulița mai aproape și, când m-am conformat, el atinse repede ștecărul de vârful ei metalic. Imediat, imprimanta se puse în funcțiune, clac-clac-vâjâind în legea ei, aruncând foaie după foaie peste bord, în apă. Fidorous se întinse peste balustradă și prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și vârful undiței se îndoi, firul desenând meandre în apă. Am apucat găleata și-am udat cablul și mulineta. — Asta-i, se forță doctorul să vorbească în timp ce se lupta cu undița. O să-l obosim și-o să-l aducem la suprafață. Sulița. Unde-i sulița? O lăsasem lângă laptopul lui Nimeni. — Mă duc după ea. Am traversat puntea exact când motoarele se opriră. Scout coborî scările și trecu pe lângă mine, strigându-l pe doctor pe când alerga spre pupa. — Serios, nu e rechinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se îndoi, firul desenând meandre în apă. Am apucat găleata și-am udat cablul și mulineta. — Asta-i, se forță doctorul să vorbească în timp ce se lupta cu undița. O să-l obosim și-o să-l aducem la suprafață. Sulița. Unde-i sulița? O lăsasem lângă laptopul lui Nimeni. — Mă duc după ea. Am traversat puntea exact când motoarele se opriră. Scout coborî scările și trecu pe lângă mine, strigându-l pe doctor pe când alerga spre pupa. — Serios, nu e rechinul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-l pe doctor pe când alerga spre pupa. — Serios, nu e rechinul pe care-l căutăm. O fi altceva mare de tot, un soi de... cum le spune? - un soi de pește-ventuză. Doar nu vrei să... Aproape că mă întorsesem cu sulița, când ea termină de vorbit. — Ce se întâmplă? am zis, ajungând la timp ca să văd undița lui Fidorous întinsă în față peste pupa navei, cu firul atârnând lejer în apă. A scăpat? Scout se uită la mine și își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și eu, zise ea, din când în când. — Și ce-a fost, atunci? am întrebat. Ludovicianul? Fidorous se desprinse din scaunul de pescar și se ridică în picioare, întinzându-și brațele și umerii. — Eu așa zic, tu nu? Am pus sulița cu atenție pe punte și-am făcut cei câțiva pași care mă despărțeau de spatele navei. Cu o mână așezată bine pe imprimanta laser pentru echilibru, m-am aplecat peste pupa și m-am uitat în jos - doar albastrul oceanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
este, zise Scout. Poate a scăpat de butoi. Fidorous încercă să pară calm. — Butoiul ăla nu plutește acolo pentru că ludovicianul e isteț, ci pentru că rechinul e prost. Scout, poți să ne duci mai aproape? Eric, e timpul să-ți pregătești sulița aia. — Și, zise Scout, fără a se mișca, ne înclinăm. — Uimitor. Doctorul se uită peste ape, strângând balustrada cu mâinile albite la încheieturi. — Sunteți amândoi hotărâți să găsiți nod în papură, nu? E chiar așa greu de crezut că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
că Orpheus e impenetrabilă. Așa că - o inspirație adâncă, o expirație prelungă - toată lumea la posturi, vă rog. Ultimul lucru de care aveam nevoie acum era o ceartă, așa că am făcut cum ne spusese: Scout urcă pe puntea superioară, eu am luat sulița și am verificat dacă firul lung și încolăcit mai era bine prins în spatele laptopului lui Nimeni. Fidorous ridică ancora. Motorul se trezi cu un huruit, șocant de zgomotos în acea tăcere și neclintire. — Frumos și încet! strigă doctorul. Încet e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Motorul se trezi cu un huruit, șocant de zgomotos în acea tăcere și neclintire. — Frumos și încet! strigă doctorul. Încet e bine. Orpheus pluti pe oglinda apei spre butoi. Scout opri motorul și ne-am oprit în câteva momente. Cu sulița în mână, m-am înapoiat șontâc la balustrada de la babord, alăturându-mă lui Fidorous. Butoiul plutea doar acolo, cam la un metru de marginea bărcii, tresăltând puțin în valurile mici iscate de noi. Brr-brr, brr-brr. Vezi ceva? E acolo jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mine și fu pe cale să spună ceva, când butoiul prinse brusc viață, aruncând în aer o trâmbă neașteptată de apă și luând-o la goană pe mare. Doctorul tresări, pierzând cârligul și aproape pierzându-și și echilibrul. Eu am aruncat sulița și am sărit să-l apuc și să-l trag în spate de la marginea navei. — Aia a fost..., am zis. Iisuse, se prefăcea mort? Fidorous se desprinse din brațele mele și se întoarse să vadă butoiul gonind pe marea liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu mașinăria proastă de mâncat, dar n-o făcu. — Mai avem încă timp, zise el în schimb. Butoaiele alea or să-l obosească. Laptopul lui Nimeni încă funcționează și încă e conectat la Ward, așa că dacă Eric îl nimerește cu sulița... Nu cred c-o să ne dea ocazia, zise Scout. A făcut câteva găuri în barcă și acum s-a depărtat ca să aștepte să se scufunde. Pun pariu c-o să ne bălăcim în apă atunci când o să se întoarcă. Fidorous se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am rămas toți trei tăcuți. — Bine, atunci. Scout își dădu părul pe spate și își încrucișă picioarele sub ea. — Trebuie să gândim logic. În ce situație ne aflăm? Am pierdut motorul. Barca se scufundă. Mai avem laptopul și mai avem sulița. Cum a spus doctorul, dacă Eric poate străpunge rechinul înainte să se scufunde barca, câștigăm. Fidorous încuviință. — Foarte bine rezumat. — Singura noastră mare problemă, continuă Scout, este să convingem ludovicianul să se apropie destul de mult și să stea destul de nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
capului. Mai purta și două tricouri de-ale mele, care să-i dea încă puțin aer de Eric Sanderson. Ea era pregătită. Cușca era pregătită. Sosise timpul. — Bun, eroule, zise ea. Rechinul se apropie de cușcă, tu îl străpungi cu sulița. Rechinul și Ward sunt conectați. Gata cu rechinul. Gata cu Ward. Simplu, nu? — Simplu, am spus, întinzându-mă și prinzându-i capul. Fidorous aduse sulița, trăgând cablul după el. — Scout..., am început. Sunt lucruri pe care vreau să le... — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Sosise timpul. — Bun, eroule, zise ea. Rechinul se apropie de cușcă, tu îl străpungi cu sulița. Rechinul și Ward sunt conectați. Gata cu rechinul. Gata cu Ward. Simplu, nu? — Simplu, am spus, întinzându-mă și prinzându-i capul. Fidorous aduse sulița, trăgând cablul după el. — Scout..., am început. Sunt lucruri pe care vreau să le... — Nu. Păstrează-le în minte și spune-mi-le când mă întorc. — Așa spun eroii din filmele de război. Mai ales piloții de bombardiere. Ea râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și vrând să stea cât mai aproape de mine posibil, din când în când câte un scârțâit al lemnului punții, catargul cronometrându-ne în sens invers timpul rămas în vreme ce Orpheus continua să se încline către mare. Eu stând lângă vinci cu sulița în mână. Și-atunci se întâmplă. Totul se întâmplă foarte repede. Un pocnet-bubuit-huruit sub noi - a ieșit sub barcă - și apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
apoi cușca legănându-se departe de noi - bum. Bule și stropi de apă. Orpheus gemând, înclinându-se și mai tare. Brr, brr. Bule și stropi de apă și frânturi dintr-o uriașă formă cenușie în apa albă, înspumată. Eu ridicând sulița și nefiind în stare să văd, decât cenușiul din apa albă, strigând ceva. Jeturi, cortine de apă lovindu-mă pe mine și puntea, ceva agitând marea calmă, înspumând-o, și eu strigând trage-o sus, trage, trage cușca, și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umbra, o coadă uriașă ieșind din apă. Fidorous, strigând ceva indescifrabil în zgomotul acela și vinciul încordându-se și eu strigând ceva și butoaiele și coada și apa agitată. Orpheus aplecându-se spre apa nestatornică și metalul și eu ținând sulița și strigând. Fidorous spunând s-a încâlcit și s-a încâlcit în cablu și butoaiele și sulița și spuma și stropii. Cușca ieșind parțial din apă, zdrobită și ruptă și goală și cu un butoi deasupra - brr brr - și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-se și eu strigând ceva și butoaiele și coada și apa agitată. Orpheus aplecându-se spre apa nestatornică și metalul și eu ținând sulița și strigând. Fidorous spunând s-a încâlcit și s-a încâlcit în cablu și butoaiele și sulița și spuma și stropii. Cușca ieșind parțial din apă, zdrobită și ruptă și goală și cu un butoi deasupra - brr brr - și eu strigând și ținând sulița. Coada, burta rechinului, o înotătoare ca o lamă albă încovoiată. Orpheus aplecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spunând s-a încâlcit și s-a încâlcit în cablu și butoaiele și sulița și spuma și stropii. Cușca ieșind parțial din apă, zdrobită și ruptă și goală și cu un butoi deasupra - brr brr - și eu strigând și ținând sulița. Coada, burta rechinului, o înotătoare ca o lamă albă încovoiată. Orpheus aplecându-se în apă și doctorul strigând și eu strigând la cușca goală și doctorul spunând ne trage în jos și tai-o și el cu un cuțit, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]