6,080 matches
-
ministru plenipotențiar la Dresda (1830). A fost ultima sa misiune diplomatică. 94 Francisc I, rege al Franței (1515-1547). 95 Soliman I (1520-1566), "Magnificul " sau "Legiuitorul", cum i s-a spus în epocă, unul dintre cei mai inteligenți și mai capabili sultani turci, egal în faimă cu cei doi iluștri predecesori ai săi din secole XIV și XV, Baiazid I "Fulgerul" și Mahomed al II-lea "Cuceritorul". După moartea sa, Imperiul Otoman a început treptat, dar ireversibil, să decadă. 96 Jean-Baptiste-Annibal Aubert-Dubayet
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace, cei doi domnitori se vizitară. Mai Întâi fu invitat Ștefan În țara turbanelor turcești, iar sultanul se lăuda cu bogățiile și aurul țării sale, cu cadânele și cu câte și mai câte, doardoar i-o veni lui Ștefan gând de război, ca să fie Încălcată Înțelegerea. Când veni sultanul În țara Moldovei, Ștefan se lăudă cu munții
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fu invitat Ștefan În țara turbanelor turcești, iar sultanul se lăuda cu bogățiile și aurul țării sale, cu cadânele și cu câte și mai câte, doardoar i-o veni lui Ștefan gând de război, ca să fie Încălcată Înțelegerea. Când veni sultanul În țara Moldovei, Ștefan se lăudă cu munții, cu pădurile și cu apele limpezi, cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
război, ca să fie Încălcată Înțelegerea. Când veni sultanul În țara Moldovei, Ștefan se lăudă cu munții, cu pădurile și cu apele limpezi, cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
repeadă asupra lui Ștefan, să-l răpună mișelește pe la spate ca să poată lua liniștit Moldova. La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu foc din viori și din cobză, un curtean Îi șopti ceva la ureche lui Vodă. Inima sultanului sări de la locul ei, acesta gândindu-se că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură afară, vrând să scape de arma ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu foc din viori și din cobză, un curtean Îi șopti ceva la ureche lui Vodă. Inima sultanului sări de la locul ei, acesta gândindu-se că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură afară, vrând să scape de arma ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un moldovean? Căci ar fi fost vai și amar de pielea lui. Atunci Îi veni o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah. Dar Dumnezeul moldovenilor a vrut ca Ștefan să vadă mișelia musafirului său, așa că lăsă sabia atârnată de cer, ca s-o poată vedea toți moldovenii. Când Ștefan l-a Întrebat pe sultan ce și cum acesta Începu să Îndruge ce Îi veni la Îndemână, cum că aceea nu este o sabie otomană, ci este Luna, un astru ceresc care luminează ziua pentru oamenii buni și cu credință În tot ceea ce este frumos
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Magnificul”, deși declarase că nu ar mai dori să continue filmările la serial, din cauza oboseli cronice. Anterior, presa specula că supărarea actriței ar fi fost de natura financiară, aceasta câștigând pentru un episod doar 12.500 de euro, în comparație cu onorariul “Sultanului” care se ridică la 25.000 de euro.
Suleyman Magnificul. Meryem Uzerli, înlocuită din rolul lui Hurrem by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72181_a_73506]
-
la o înlocuire a actriței, aceștia vor încerca să-i accepte și condițiile impuse de ea. Potrivit speculațiilor din presă, supărarea actriței ar fi fost de natură financiară, aceasta câștigând pentru un episod doar 12.500 de euro, în comparație cu onorariul "Sultanului" care se ridică la 25.000 de euro.
Suleyman Magnificul: Hurrem se pare că se întoarce la filmări by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72193_a_73518]
-
așteptat cu nerăbdare de fani. Producătorii turci au lăsat să răsufle câte ceva din scenariile următoarelor episoade. Astfel, sezonul următor al serialului va duce la dispariția uneia dintre personajele principale, Hatice. Producătorii turci pregătesc o scenă specială cu momentul morții sorei sultanului, Hatice, interpretată de actrița Selma Ergec, scrie enational.ro. Pe platoul de filmare, Selma Ergec a format un cuplu, la un moment dat, cu unul dintre colegii ei, Okan Yalabik (Ibrahim). S-au îndrăgostit unul de celălalt la începutul primei
"Suleyman Magnificul" - Vezi ce personaj principal va dispărea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72260_a_73585]
-
pentru greșeala de pe afiș (pentru că May a fost înlocuit cu Marx) și va fi împins la sinucidere. Osmanescu intră în conflict cu Tutilă Unu, iar puterea și pozițiile politice ale amândorura se clatină. Simțindu-se amenințat de "însuși Marele nostru Sultan", Tutilă va fugi în străinătate. Omar Caimac va suferi și el impactul cu o constrângere locală de a muta bustul lui Marx din clădirea partidului acasă la Candid, iar acest impact îi va cauza probabil infarctul fatal. Desideriu Candid va
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
română este cunoscută, de asemenea, pentru felul bășcălios, pentru ironia și deriziunea prin care preia adesea cuvintele altor limbi, fel asupra căruia s-ar putea scrie fascinante studii de psihologie și chiar de istorie a limbii. Cuvântul turcesc desemnând tezaurul sultanului trece în limba română fără să schimbe nici o literă și dă hasna. Piațeta care la Istanbul putea să aibă fântâni și să fie mărginită de minarete și palate devine în românește maidan. Fraier, care în germană înseamnă cu seriozitate om
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
Cișmigiu, și ceea ce ochiul lui Carl Friedrich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist vienez, a făcut din ea, a stîrnit admirația lui Filimon, a lui Ghica. Destinul a vrut ca talentatul aranjor de echilibre horticole, chemat la Constantinopol pentru a grădinări seraiurile sultanului, să moară în România, probabil de febră tifoidă, înainte să apuce să plece. Asemenea întîmplări, unele dramatice, altele mai anecdotice, dar avînd, toate, ținută, sînt multe în cartea lui N. Vătămanu. O intarsie de suflet în decor care, cu timpul
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Constantin Țoiu Se prezintă mai marele tătarilor înaintea Sultanului. Printre atâtea și atâtea necazuri politice, de care imperiul nu duce lipsă, îi face Stăpânului sublim și următorul raționament... Brâncoveanu este un domn puternic și bogat. El are oaste, iar în ultimul timp pare a se da de partea muscalilor
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
răspund pe loc: nimeni pe lumea aceasta nu este mai capabil să-l prindă pe individ, decât feciorul lui Constantin Cantemir, pe nume Dimitrie, un băiat deștept, studios, îndrăzneț, talentat, cântă la tambură ca un înger... Am auzit, am auzit! (sultanul)... cred că acest Dimitrie e omul nostru (continuă hanul). Deci împăratul cum au audzit acele cuvinte într-acel ceas au și răpedzit, făr de știrea vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
îngroșat, s-a închis pentru noi. Dacă-l prinde și-l predă pe domnul muntean, îi oferă noului vodă și domnia Munteniei! Dimitrie se învoiește, însă îi dă Vizirului un sfat... Să-i scrie lui Brâncoveanu să-i trimeată urgent Sultanului cinci sute de pungi de galbeni, pentru întâlnirea oștirii, ca să-i anestezieze complet vigilența... Și Brâncoveanul s-a uitat la acea carte ce scrie Vizirul și n-avea grijă de mazilie... * Parșivenie slavă! Nici otomanilor nu le-ar fi dat
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
ritm și sub aceleași influențe (franceză și germană) ca și foștii săi vasali din nordul Dunării. Multe înnoiri pot fi de altfel puse în paralel, ca de pildă apariția primului ziar în limba turcă (1831), reforma vestimentară și adoptarea de către sultan a costumului european (1838), introducerea unui Cod Penal de tip european (1840) și apoi a unuia civil inspirat de Codul lui Napoleon, punerea bazelor Universității din Istanbul (1869). La urma urmelor, chiar și Constituția turcă din 1876 a avut ca
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
literatura lui Istrati? Sau, și mai exact formulată întrebarea, este reductibil certul levantinism al literaturii lui la ceea ce se cheamă exotism oriental? Căci nu e o literatură cu odalisce, cadîne și eunuci, cu spahii și ieniceri, cu viziri și cu sultani, cu intrigi de harem și ambianță de serai. Nu haremuri există la Istrati, ci mizerabile bordeluri. Nu cadîne fluturîndu-și ademenitor văluri mai mult sau mai puțin transparente, ci prostituate amărîte. Nu palate, ci cocioabe și spelunci. Nu opulență, fast și
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
al despotismelor asiate. Nepotismul, traficarea posturilor publice, puzderia de fărădelegi curente l-au determinat pe I. D. Sîrbu să identifice nomenclatura ceaușistă cu o curte turcească, peste care planează un conducător adulat fără nici o limită, "Suleiman Magnificul", "Genialul", "Infailibilul", "un sultan glorios, domnind, alături de sultana Validé, la înalta Poartă, stăpîn peste un harem de eunuci și primind salamaleik-urile și haraciul tuturor sclavilor din pașalîkurile supuse". Iar la scară locală este vizat Isarlîkul (supranumele Craiovei, imagine inversată a "albei cetăți" a lui
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Băsescu și după ce a devenit președintele României. Asta i se întîmplă, cred, dintr-o reacție de om obișnuit care se trezește în situații de tip Abu Hassan, personajul din 1001 de nopți care dintr-un arăbaș cu ceva pretenții devine sultan de pe o zi pe alta. În basmul prelucrat de europenii care au tradus și mitocosit cele 1001 de nopți, Abu Hassan izbucnește și în lacrimi din cauză că ba e sultan, ba se trezește întors, fără să știe de ce, la condiția lui
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
1001 de nopți care dintr-un arăbaș cu ceva pretenții devine sultan de pe o zi pe alta. În basmul prelucrat de europenii care au tradus și mitocosit cele 1001 de nopți, Abu Hassan izbucnește și în lacrimi din cauză că ba e sultan, ba se trezește întors, fără să știe de ce, la condiția lui inițială. În momentele în care omul obișnuit care a fost Traian Băsescu îl contemplă pe președintele aflat în situații oficiale emoționante, celui dintîi îi dau lacrimile, ca lui Abu
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
mai spune că de ceea ce ți-e frică nu scapi, gândurile se materializează în forme deja modelate imaginar". Citind - ca pe o convingătoare poveste - Puterea cuvintelor, mi-am amintit de una din scrierile lui Al-Gahiz (sec. 9), în care un sultan plătea poveștile cu "ideea de bani". Totuși, ce lume dincolo de Ocean! Hipnoterapia o fi având rezultate concrete în America, dar în România, unde toată lumea e puternică în cuvinte, nu i-ar trece nimănui prin minte, chiar dacă ar avea bani destui
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
Zaldapa, lângă Callatis. Cel mai vechi gimnaziu elen de la noi (cu profil sportiv!) a funcționat la Callatis în sec. I e.n. În sec. XV-XVI, Mangalia a făcut parte din pașalâcul Rumeliei, fiind reședința unei circumscripții judecătorești numite "caza". Geamia Esmahan Sultan este cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România. În 1883 apărea, la Mangalia, Triunghiul, jurnal al masoneriei din România, prin grija lui Constantin M. Moroiu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România. Mangalia este declarată în 1899
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
stat otoman și a dinastiei osmanlâilor Bayat, Elkaevli și Karaevli. Tribul Kayi s-a stabilit în Anatolia și apoi s-a extins către vest, având în frunte pe Ertugrul. Pentru a păstra relații bune cu selgiucizii, Ertugrul a adaus daruri sultanului acestei ramuri turcești, în anul 1279. Fiul cel mai mic al lui Ertugrul, pe nume Osman a urmat la conducerea statului otoman. Sub acest conducător, turcii osmanlâi au început expansiunea către Europa, cucerind, mai întai, acea „poartă” de intrare în
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]