746 matches
-
la dispoziție. Indicii creați după formule stabilite de fiecare cercetător în parte pot fi calculați astfel: * indice medie aritmetică (vezi satisfacția față de muncă media scorurilor obținute pe o scală de la 1 la 5, în Sandu, 1999); * indice sumă (vezi indicele sumativ "informarea politică" din studiul realizat de FSD-Gallup, septembrie 2005, România urbană, în Sandu, 1999); * indice raport de scoruri (vezi indicele "venitul mediu pe membru de familie", în Sandu, 1999); * indice pe baza unor formule complexe (vezi indicele "capitalului social" în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din tabelul de rezultat că 903 subiecți nu au participat la nici una din cele 4 activități menționate, 176 au participat la o activitate, 62 la 2 activități, 48 la 3 activități și 23 la 4 activități. 9.4.2. Indice sumativ sau de tip medie Atitudinile, fiind fenomene latente inobservabile în mod direct, pot fi măsurate rareori printr-o singură întrebare, de obicei folosindu-se un set de întrebări. Orice scală cuprinde un set de enunțuri care alcătuiesc un spațiu unidimensional
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care alcătuiesc un spațiu unidimensional gradat (de la negativ la pozitiv). Funcție de răspunsurile individului la fiecare enunț în parte se obține un scor general care indică orientarea si intensitatea atitudinii. Dacă acest scor este obținut prin însumarea răspunsurilor indicele se numește sumativ. Indicii sumativi se construiesc cu ajutorul comenzii COMPUTE. Sintaxa comenzii este COMPUTE V = V1+ V2+ V3+...+Vn , unde V este indicele, iar V1, Vn variabilele folosite în construcția scalei. Uneori indicele este definit ca media celorlalte variabile, în acest caz comanda
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un spațiu unidimensional gradat (de la negativ la pozitiv). Funcție de răspunsurile individului la fiecare enunț în parte se obține un scor general care indică orientarea si intensitatea atitudinii. Dacă acest scor este obținut prin însumarea răspunsurilor indicele se numește sumativ. Indicii sumativi se construiesc cu ajutorul comenzii COMPUTE. Sintaxa comenzii este COMPUTE V = V1+ V2+ V3+...+Vn , unde V este indicele, iar V1, Vn variabilele folosite în construcția scalei. Uneori indicele este definit ca media celorlalte variabile, în acest caz comanda fiind: COMPUTE
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4 variabile: COMPUTE RISC = (R1+R2+R3+R4)/4. În acest caz indicele ar avea valori de la 1 la 4. Exemplu: Pe baza întrebărilor folosite în Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998 cu privire la atitudinea față de risc vom construi un indice sumativ. Tabelul nr. 9.4: Indicatori care măsoară deschiderea spre situații de risc În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură NS/ NR RISC1. Cine nu riscă, nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4 3 2 1 9 RISC4. Lucrurile vechi, verificate prin experiență sunt mai bune decât cele noi pe care nu le cunosc 4 3 2 1 9 Coeficientul Cronbach (alfa) pentru a verifica validitatea scalei (Reliability) Ori de câte ori construim un indice sumativ există riscul ca indicatorii să nu facă parte dintr-o singură dimensiune și astfel demersul nostru statistic să nu fie corect. Se presupune că întrebările măsoară aceeași atitudine și atunci răspunsurile vor fi puternic corelate între ele. Dacă se observă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prin urmare, este indicat să fie exclus din componența indicelui. Verificarea se face cu ajutorul coeficientul Cronbach (alfa) bazat pe calculul corelațiilor dintre itemi. Dacă alfa>0,6 se presupune că itemii formează o singură dimensiune și astfel putem construi indicele sumativ din indicatorii incluși în analiză. Pentru a verifica validitatea unei scale cu ajutorul programului SPSS se selectează din meniul principal ANALYZE/SCALE/RELIABILITY ANALYSIS. În fereastra care se deschide se selectează din lista de variabile cele care vor fi introduse în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
bazei de date. Acum, în loc să folosim cei trei indicatori, R2, R3, R4 pentru descrierea deschiderii față de risc, vom utiliza indicele care va exprima sintetic informația din cei trei indicatori. Figura nr. 9.5: Opțiunea COMPUTE pentru indicele risc de tip sumativ Indicii sunt variabile măsurate la nivel metric și, prin urmare, pentru descrierea acestora se vor folosi indicatori precum, media, mediana, modul. Statistics risc N Valid 974 Missing 238 Mean 6,9682 Median 7,0000 Mode 6,00 În concluzie, putem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construi un indice ca scor factorial, denumit Consum monden, din variabilele din Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998, p7-Cât de des mergeți la cinema, p9Cât de des mergeți la discotecă, p10-cât de des mergeți la bar. Față de indicele de tip sumativ unde toate variabilele au aceeași importanță în cadrul dimensiunii, la indicele de tip scor factorial fiecare indicator are o pondere diferită în indicele final. Toate variabilele incluse au următoarele variante de răspuns: 1o dată pe an/mai rar 2de câteva ori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetare întreprinsă în practică trebuie să aducă un maxim de beneficii organizației respective. Între cercetările aplicative care răspund acestor cerințe putem aminti de cercetarea-evaluare „Un orar flexibil de muncă conduce la creșterea productivității muncii?”. Evaluarea poate fi de două feluri: sumativă, realizată la finalul programului pilot, respectiv formativă, desfășurată pe baza unei monitorizări continue a evoluției lucrurilor. Un alt gen de cercetare aplicativă vizează, în special, organizațiile mari și se referă la aprecierea impactului pe care îl au unele schimbări făcute
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să riști ca să pornești o afacere, e mai bine să ai mai puțini bani, decât să riști să îi pierzi într-o afacere (metoda componentelor principale; KMO = 0,72; factorul rezultat explică 44% din varianță). Valorizarea statutului de patron scor sumativ din afirmațiile: doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniți, e important să ai o carieră dar mai bine e să fii propriul tău patron. Stat maximalist acord pe o scală de 10 trepte cu afirmația: statul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
patron. Stat maximalist acord pe o scală de 10 trepte cu afirmația: statul ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Barometrul de Opinie Publică, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Barometrul de Opinie Publică, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q104-106 (frecvența cu care urmăresc teme politice în media: TV, radio, ziare/reviste). Discuții politice indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q102-103 (frecvența discuțiilor cu persoane cu aceleași opțiuni politice, respectiv opțiuni diferite). Cunoștințele politice indice rezultat din însumarea răspunsurilor corecte la 10 întrebări despre numele persoanelor care dețin o anumită funcție, diferite caracteristici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unor erori - de reducționism explicativ în abstracție de contextul situațional - manifestate la începuturile psihologiei generale. Ca variantă ușor cosmetizată, aceiași susținători ai modelului dispozițional au propus o altă accepțiune, și anume cea de consistență relativă. De această dată, reprezentanții viziunii sumative (Buss & Craik, 1981; 1983) și-au îndreptat atenția în analizele lor asupra nivelului interindividual de manifestare a trăsăturilor. S-a considerat astfel că problema consistenței nu trebuie pusă în termeni absoluți, persoana necomportându-se mecanic nediscriminativ în raport cu caracteristicile situației, ci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rezultantă care depășește suma aritmetică a performanțelor individuale. Pentru aceasta se introduce paradigma grupului nominal ca termen intermediar între individ și grup. Procedura este următoarea: subiecții care au lucrat individual sunt reuniți printr-un calcul pe hârtie în grupuri nominale sumative, având același număr de subiecți ca și grupurile reale. Se compară, așadar, performanța grupului ca entitate distinctă cu suma răspunsurilor obținute în ședințele individuale. Mai mult decât atât, cota grupului nominal se calculează ca și când subiecții ar fi lucrat împreună, astfel încât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupului nominal a rezolvat o problemă, se consideră că „grupul” a rezolvat problema. Datele experimentale arată că diferențele între performanța grupurilor reale și a celor nominale sunt în general nesemnificative. Grupul real egalează în anumite condiții performanța prezumtivă a grupului sumativ (nominal), iar uneori aceasta este chiar peste suma aporturilor individuale. Alteori însă, scorurile în grupul real sunt mai mici, din mai multe cauze, printre care și pentru că grupul induce un efect de „normare”, de nivelare. Cea de-a patra strategie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru atingerea obiectivelor propuse. Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic folosit. În rubrica Evaluare se menționează instrumentele sau modalitățile de evaluare aplicate la clasă , finalul fiecărei unități de învățare presupune evaluare sumativă. Față de proiectarea tradițională centrată pe lecție - proiectarea unității de învățare are următoarele avantaje: Creează un mediu de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; Implică elevii în „proiecte de învățare personale” pe termen mediu
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce știe sau ceea ce intuiește. În raport cu momentele realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul spațiului delimitat pentru o oră apar specificații de evaluare inițială, formativă sau sumativă, iar la finalul unității de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul la desfășurat cu toți elevii și cu
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
știe sau ceea ce intuiește. În raport cu momentele realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul spațiului delimitat pentru o oră apar specificații de evaluare inițială, formativă sau sumativă, iar la finalul unității de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul la desfășurat cu toți elevii și cu fiecare elev în parte. Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de raportare la obiectivele operaționale propuse și de evidențiere a progresului înregistrat de la o secvență la alta a instruirii. În cazul evaluării formative, feed-back-ul obținut ajută atât elevul cât și profesorul să își adapteze activitatea viitoare la specificul situației. evaluare sumativă se realizează, de obicei, la sfărșitul unei perioade mai lungi de instruire (de exemplu, capitolul, semestru, an școlar, ciclu de învățământ, etc.), oferind informații utile asupra nivelului de performanță a elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă se concentrează
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
situației. evaluare sumativă se realizează, de obicei, la sfărșitul unei perioade mai lungi de instruire (de exemplu, capitolul, semestru, an școlar, ciclu de învățământ, etc.), oferind informații utile asupra nivelului de performanță a elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicarii unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
evaluare continuă se face în timpul secvenției de instruire (tehnici curente de ascultare și teze); evaluare finală se realizează la sfârșitul unei perioade de formare (examene). prin coroborarea celor două criterii se poate ajunge la o altă clasificare: evaluare cumulativă (sau sumativă) evaluare continuă (sau formativă)38 2. Metode de evaluare Teoria și practica evaluării oscilează între metodele tradiționale de evaluare și cele complementare. Metodele tradiționale de evaluare sunt denumite astfel datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
-o genera metodele tradiționale de evaluare aplicate frecvent. Prin complexitatea și bogăția informației pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de a lungul timpului (un semestru, an școlar sau ciclu de învățământ), portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative. pe care le E. Autoevaluarea, prin informațiile furnizează, are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de valoare emise de profesor. Pentru ca evaluarea să fie resimțită de elev ca având efect formativ, raportându-se la diferite capacități
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
informațiile despre o temă dată sau la alegere (din literatura de specialitate matematică), le interpretează și le sistematizează, precum și capacitatea lor de a le prezenta într-o formă finită prin intermediul unui editor de texte. Proiecte - se vor utiliza în evaluarea sumativă - se va testa nivelul la care elevul este capabil să conceapă, să construiască și să documenteze tema de proiect propusă, modul în care îmbină informațiile acumulate din sfera matematicii cu cele din sfera informaticii. Aceste metode se vor folosi cu
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]