525 matches
-
comun de-a mănține pana pe care istoria și etnografia a înțepenit-o între Rusia și slavii de sud; pentru Austria conservarea României e aproape tot atât de importantă ca și pentru România însăși. Așa ceva nu se schimbă întru nimic prin discursuri superflue a d-alde d. Grădișteanu și acei oameni din România cari gândesc ca d-sa ar fi mult mai folositori patriei lor dacă s-ar convinge de vechiul proverb german: Tăcerea e de aur". Cât despre conversațiunea pe care reprezentantul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu este deloc o afirmație vanitoasă a unor literați români; întemeierea critică a acestui fapt se datorează unor învățați străini, mai ales germani. Diez, Raynouard, Fuchs, Miclosich, Max Muller, Mussafia și alți cercetători și specialiști serioși fac de-a dreptul superfluă o dezbatere mai amănunțită a acestui subiect. Apoi nu este adevărat că limba română cultă ar fi formată din cuvinte italienești, franțuzești și chiar spaniole și că n-ar înțelege-o decât inițiații. Paralel cu dezvoltarea spirituală a unui popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
epic (timpul trecut folosit în ficțiune), funcția verbelor de acțiune internă, stilul indirect liber, spațiul naratorului personalizat și acela al funcției narative impersonale ș.a.m.d. Din cauza discuției ample care a înconjurat teoria lui Hamburger în ultimii ani, ar fi superfluu să ne ocupăm de problemele puse de aceasta. Teoria acesteia nu poate fi acceptată fără restricții din motivele indicate la pagina 45. Cea mai importantă obiecție pe care o aduc eu are legătură cu încercarea sa de a-l elimina
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la această casă elegantă de țară. Oricum, folosirea articolului hotărît are un efect familiarizant. Prin articolul hotărît, cititorul se familiarizează simultan cu percepția acestor obiecte prin intermediul personajului-reflector. Acceptarea de către cititor a prezenței lor face ca prezentarea de către narator să devină superfluă. Consecința este un transfer aproape total al cititorului în poziția lui Lyon în cadrul acțiunii. Reinhold Winkler, care a examinat atent folosirea articolului în opera lui Hemingway, extinde acest subiect prin referirea la cele două personaje principale din Hills Like White
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
calculează și care gîndește, și va veni ziua în care se va găsi în întregime în afara lui însuși și mai bine dotat decît la origine; individul va fi "stînjenit de aparatul osteomuscular moștenit din Paleolitic" (Leroi-Gourhan), fosilă fizică supraviețuitoare, dar superfluă, cu picioare fără utilitate și cu un creier lent. Își va fi părăsit de mult "ultimul vehicul", cum spune Virilio, fiindcă de acum înainte lumea exterioară va veni la el, sub clopotul lui de sticlă. Futurologie de mileniul trei. Mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Nu mi-am pus cu adevărat problema de a ști dacă scopul politic merită efortul, nici în ce constă societatea viitoare, pe scurt dacă Revoluția este sau nu dezirabilă. Era un imperativ implicit, un postulat, un a priori care părea superfluu de dezvoltat. Îmi convenea fără îndoială să las altora grija de a dezbate și de a urmări enunțul clar, dar explicarea postulatului n-ar avea nimic inacceptabil. Cît despre implicitul implicitului care forma matricea creștină, soclu al mentalității latino, răspîndită
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu sine o respingere, o anumită discreditare a trupurilor intermediare. Credinciosul vrea un Dumnezeu imediat, fără clerul interpus ("La ce folosește Biserica?"); cetățeanul își dorește o Cetate totodată transparentă și efervescentă, fără nici o delegație legală și nici o reprezentanță ("Parlamentul este superfluu"). Salariatul vrea "corelări", revocabile și efemere, emanații ale unei baze lipsite de programe și organizare ("La ce bun sindicatele?"). Consumatorul își dorește supermarket-uri cu autoservire, cu acces direct la raioanele de mărfuri, fără intermediari. Miniștrii și mass-media visează o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
patron. Din acest punct de vedere, suntem departe de civilizație. Sigur că a considera că românul este mai rău în sine decât germanul sau japonezul este o eroare grosolană. La fel de grosolană ca aceea de a-l considera mai bun. Considerații superflue. Ceea ce ne diferențiază nu este calitatea umană, ci mediul în care ne formăm. Pentru că este de presupus că un muncitor german va înfileta impecabil toate șuruburile unei piese chiar dacă va ști că nimeni nu îl va controla. Asta pentru că vede
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian bidimensional, cu centru, periferii și granițe clare, la un spațiu multidimensional, în care conceptele amintite devin superflui. Astfel, timpurile moderne au desprins producția, consumul, identitățile, politica, simbolurile culturale, sau chiar comunitățile, de legătura lor cu spațiul. Toate acestea se pot desfășura, manifesta, exprima într-un spațiu virtual sau fără legătură cu un spațiu anume. Deteritorializarea este intim
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai adânci și mai vitale pentru existența lor, decât ceea ce se întâmplă departe. Transportul rapid și neproblematic, pe de altă parte, are și el ca efect, în spațiile sociale globalizate schimbarea semnificațiilor spațiului prin reducerea distanțelor. Teritorialitatea devine un concept superfluu și neesențial în analiza unui spațiu supus globalizării. Astăzi se vorbește chiar de identități deteritorializate (Berking, 2003), în sensul că spațiul nu mai este conceptualizat și înțeles în termen de teritoriu, iar identitatea nu mai are ca bază de construcție
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin urmare, este categoric că literatura istoriometrică nu e superfluă și nu reiterează. Mai mult, deși istoriometria a întâmpinat anumite impedimente, ea se bucură de numeroase atuuri care compensează orice alt prejuduciu (vezi Simonton, 1990a, 1990b). Cel mai explicit atu constă, fără îndoială, în capacitatea de susținere a cercetării științifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
împotriva civilizației? Epicurismul încearcă să regăsească această stare idilică, când oamenii se mulțumesc cu ce au și își reduc plăcerile la satisfacerea unor dorințe ușor de împlinit. Acumularea de bunuri corupe o civilizație în care oamenii doresc luxul, ceea ce e superfluu, dincolo de necesar. Atunci când vor mai mult decât e normal și aspiră la satisfacerea unor dorințe nenaturale și necesare, ei pun în mișcare un mecanism blestemat: suferința, durerea, necazul. Regăsirea căii înțelepciunii indexate în funcție de lecțiile date de natură presupune o trecere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din Oenanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și apocaliptică primejdie, se impune o lărgire a conștiinței în spirit umanist. Aceasta nu se poate fără o cultură clasică, ceea ce înseamnă neapărat o cultură literară. Nu puțini sunt cei care consideră cultura literară și clasică un lux frivol și superfluu, o formă de agrement ce nu mai corespunde ritmului vieții de azi. A reapărut în lume părerea ca „umanismul e perimat.” Un fost coleg de universitate îmi spunea nu demult că „nu se mai poate discuta literatură”, că „structurile culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
De fapt, în acea conjunctură anume - care era întru totul publică, socială și, aș spune, oficială -, nu aveau câtuși de puțin nevoie să vorbească. Tăcerea lor era cât se poate de funcțională. Și asta pentru că, pur și simplu, cuvântul era superfluu. Cei doi, de fapt, foloseau pentru a comunica cu cei prezenți, cu cei care-i observau - cu frații lor din acel moment -, un alt limbaj decât cel alcătuit din cuvinte. Ceea ce înlocuia tradiționalul limbaj verbal, făcându-l să fie inutil
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
altfel spus, al istoriei omenești (sau, cel puțin, al celei eurocentrice și culturocentrice). Într-adevăr, Paul al VI-lea a admis în mod explicit că Biserica a fost depășită de lume; că rolul ei a devenit dintr-odată incert și superfluu; că Puterea reală nu mai are nevoie de Biserică și că, prin urmare, o abandonează; că problemele sociale sunt rezolvate în interiorul unei societăți în care Biserica nu mai are prestigiu; că nu mai există problema „săracilor”, altfel spus, problema principală
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vorba „de un artificiu al gândirii, o cale mai comodă care ți se oferă: nu există evenimente mari și mici [...] ci e vorba de acea istovitoare concertare a gândirii asupra unui detaliu - care este sau pare sau poate fi considerat superfluu - dar efortul tău îi va da nebănuite proporții: iată ideea de spectator dusă spre ultime consecințe”. Proza lui M. din anii ‘70 este una de calitate, chiar dacă minoră - într-un context dominat de epic, analitic, de istorie și tipologie etc.
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
lui Georgios Akropolites, o armată cruciată de șaizeci de mii de franci, venită prin Ungaria împotriva grecilor lui Vatatzes în ajutorul • Maria Holban crede că pretenția creștinării unor cumani în perioada dinainte de expediția prințului Bela peste Carpați la 1227 este superfluă pentru perioada dinaintea acestui an. Dar după trecerea bisericii bulgare și române, la 1204, sub jurisdicție romană, când cumanii - aliați ai Țaratului Bulgar și Vlah - au rămas, practic, singuri într-o mare de creștini de factură occidentală (până în 1238, când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unui sat despre drumul spre Gniezno. Aceștia l-au înțeles foarte bine, continuă autorul narațiunea, dar nu i-au răspuns, respectiv, au fost supuși pedepsei divine, pentru ca, printr-o minune să fie vindecați 30. N-ar fi, după părerea noastră, superfluu să ne referim în acest context la atitudinea față de evrei. Izvoarele relative la segmentul cronologic ce ne interesează oferă informații sumare despre trăsăturile acestui grup etno-confesional și despre interacțiunea cu alte entități sociale. Se știe că în epoca constituirii statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului - lume a absurdului naiv. Reacția frustrărilor în lanț pornește
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
dinamica rolurilor în familie, socializare, teoria schimbului social. Pe de altă parte, sociologia familiei nu poate ajunge la elaborarea unor tipologii, a unor teorii privind structura, funcțiile și tendințele dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Statusurile și rolurile din familie, afectivitatea și cooperarea, tensiunile și strategiile lor de rezolvare, socializarea și educația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e superfluă, iar pe de altă parte, există situații în care deciziile nu pot aștepta rezultatele unor cercetări minuțioase.) În plus, studierea diversității familiei în lumea contemporană sporește mult în valoare dacă (Demo, Allen, Fine, 2000, pp. 444-447): a) Suntem mult mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța superfluă (când volumul de informație este atât de mare, încât comunicarea este împiedicată). Măsurarea informației prin redundanță devine astfel un factor extrem de important referitor la forma mesajului. În același timp, toate aceste perspective trebuie armonizate în funcție de un număr de alte caracteristici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de obicei cele emoționale, care apar primele și nu a fost timp pentru o considerare și o selecție a lor; limita temporală poate să fie consumată fără a se ajunge la nici un rezultat concret, ceea ce poate imprima un sens negativ, superfluu medierii. De aceea, cadrul didactic nu trebuie să grăbească elevii/studenții să ajungă la o concluzie prematură, această situație denotând un compromis superficial, neargumentat suficient și, în fapt, ineficient. Tot în ceea ce privește medierea conflictelor dintre elevi/studenți, este important de știut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele din urmă, conchide Irineu, „dacă Tatăl nu judecă, toți oamenii se află la egalitate, au cu toții un același statut” (omnes in aequo erunt et in eodem dinumerabuntur statu) (27, 1). Lucru și mai grav, parusia devine, în această situație, „superfluă” (superuacuus). Parusia și Judecata nu pot fi înțelese decât împreună, căci Isus „a venit să despartă pe om de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa” etc. (27, 1). Pentru ereticii vizați aici de Irineu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]