486 matches
-
circa 175 de ori mai mare decât Soarele și de 11 ori mai masivă, aflată în ultima fază a evoluții sale stelare și poate fi, prin urmare, considerată că o stea muribunda. Nu se știe dacă va exploda într-o supernovă sau va deveni o pitica albă, întrucat masă să se află la limita dintre stelele destinate să explodeze și cele destinate să se prăvălească. Este catalogata că stea variabilă, deoarece a procedat la ejecția unei mari cantități de materie în
Epsilon Pegasi () [Corola-website/Science/333401_a_334730]
-
II-lea. Calitățile de observator ale lui Tycho Brahe sunt acum completate cu cunoștințele excepționale de matematică ale lui Kepler. După moartea lui Brahe în anul 1601, Kepler devine urmașul lui ca matematician și astronom imperial. În 1604 Kepler observă "Supernova 1604" și publică observațiile sale în lucrarea "De Stella nova in pede Serpentarii" („Despre o nouă stea la piciorul constelației șarpelui”). În lucrarea "Astronomia Nova" („Astronomia nouă”, 1609) publică rezultatele cercetărilor asupra elipsei planetei Marte și enunță a doua lege
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
de ori mai mare decât cea a Soarelui și cu o masă cuprinsă între 100 și 150 mase solare, fiind una dintre cele mai mari stele descoperite vreodată. Din cauza masei sale și a vârstei, este așteptat să explodeze într-o supernovă în următorii ani astronomici. Steaua este momentan cel mai mare obiect care poate fi studiat în detaliu. Deși este posibil să existe alte stele mai luminoase și mai masive, are cea mai mare configurație cunoscută. Unul dintre rivalii săi este
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
o masă mai mare de 120 de ori decât masa soarelui depășesc limita lui Eddinghton și probabil gravitația lor este destul de puternică astfel încât să-și susțină radiația și gazul. Pentru astrofizicieni, cea mai importantă este erupția Etei Carinae sau falsa supernovă, astfel lumina călătorește pe o distanță de 8.000 de ani lumină. Eta Carinae produce într-un an aproximativ tot atâta lumină ca și o explozie de supernovă. Un aspect interesant al stelei este schimbarea luminozității. Pentru un moment este
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
gazul. Pentru astrofizicieni, cea mai importantă este erupția Etei Carinae sau falsa supernovă, astfel lumina călătorește pe o distanță de 8.000 de ani lumină. Eta Carinae produce într-un an aproximativ tot atâta lumină ca și o explozie de supernovă. Un aspect interesant al stelei este schimbarea luminozității. Pentru un moment este clasificată ca fiind o variabilă albastră stea dublă. Când Eta Carinae a fost introdusă pentru prima dată într-un catalog în anul 1677 de către Edmond Halley, i s-
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
ejectat cu ocazia erupției din 1843 și al erupției din 1730, erupție înregistrată și de John Herschel. Stele de dimensiuni asemănătoare cu Eta Carinae își consumă combustibilul destul de repede din cauza luminozității. Este așteptat ca Eta Carinae să explodeze într-o supernovă sau intro hipernovă în următorul milion de ani. Dar având în vedere că nu se poate preciza exact vârsta stelei, ea ar putea exploda în următoarele milenii sau chiar în următori ani. Stele la fel de mari ca și Eta Carinae ar
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
milenii sau chiar în următori ani. Stele la fel de mari ca și Eta Carinae ar putea fi doar un stagiu în viața celor mai mari stele; o teorie spune că asemenea stele pierd extrem de multă masă înainte de a exploda într-o supernovă, devenind astfel stele de tip Wolf-Rayet. Recent, o stea asemănătoare cu Eta Carinae a fost observată și a fost numită SN 2006jc aflându-se la o distantă de aproximativ 77 de milioane de ani lumină, în constelația Lynx. Ea a
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
a fost observată și a fost numită SN 2006jc aflându-se la o distantă de aproximativ 77 de milioane de ani lumină, în constelația Lynx. Ea a fost observată pe 20 octombrie 2004 și s-a spus ce era o supernovă, dar steaua a supraviețuit și a explodat pe 9 octombrie 2006 într-o supernovă. Primul eveniment a fost o supernovă impostoare ceea ce inseamnă că a degajat o masă imensă în spațiu, aproximativ 0.01 mase solare. Luând în considerare similitudinea
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
de aproximativ 77 de milioane de ani lumină, în constelația Lynx. Ea a fost observată pe 20 octombrie 2004 și s-a spus ce era o supernovă, dar steaua a supraviețuit și a explodat pe 9 octombrie 2006 într-o supernovă. Primul eveniment a fost o supernovă impostoare ceea ce inseamnă că a degajat o masă imensă în spațiu, aproximativ 0.01 mase solare. Luând în considerare similitudinea dintre Eta Carinae și SN 2006jc, Stefan Immler de la centrul Goddard NASA a sugerat
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
ani lumină, în constelația Lynx. Ea a fost observată pe 20 octombrie 2004 și s-a spus ce era o supernovă, dar steaua a supraviețuit și a explodat pe 9 octombrie 2006 într-o supernovă. Primul eveniment a fost o supernovă impostoare ceea ce inseamnă că a degajat o masă imensă în spațiu, aproximativ 0.01 mase solare. Luând în considerare similitudinea dintre Eta Carinae și SN 2006jc, Stefan Immler de la centrul Goddard NASA a sugerat că Eta Carinae ar putea exploda
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
înseamnă că ar mai avea destul combustibil nuclear rămas. În NGC 1260 (o galaxie în spirală din constelația Perseus) aflată la aproximativ 238 milioane de ani lumină depărtare față de Pământ, o altă stea asemănătoare SN 2006gy a explodat într-o supernovă, evenimentul fiind observat pe 18 septembrie 2006. Câțiva astronomi care urmăresc exploziile de supernovă au spus că este probabil ca același lucru să se întâmple și cu Eta Carinae. Este posibil ca explozia Etei Carinae într-o supernovă sau o
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
în spirală din constelația Perseus) aflată la aproximativ 238 milioane de ani lumină depărtare față de Pământ, o altă stea asemănătoare SN 2006gy a explodat într-o supernovă, evenimentul fiind observat pe 18 septembrie 2006. Câțiva astronomi care urmăresc exploziile de supernovă au spus că este probabil ca același lucru să se întâmple și cu Eta Carinae. Este posibil ca explozia Etei Carinae într-o supernovă sau o hipernovă situată la 7500 ani lumină să afecteze și Pământul dar nu și viața
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
într-o supernovă, evenimentul fiind observat pe 18 septembrie 2006. Câțiva astronomi care urmăresc exploziile de supernovă au spus că este probabil ca același lucru să se întâmple și cu Eta Carinae. Este posibil ca explozia Etei Carinae într-o supernovă sau o hipernovă situată la 7500 ani lumină să afecteze și Pământul dar nu și viața de pe Pământ, care va fi protejată împotriva radiațiilor gamma de către atmosfera terestră. Pagubele vor fi produse în atmosfera înaltă, în stratul de ozon; o
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
astronom a afirmat cu câțiva ani în urma că: "Atunci când Eta Carinae va exploda, lumina va fi atât de puternică încât se va vedea și ziua iar noaptea ai putea să citești o carte doar cu ajutorul luminii produse de explozie". O supernovă sau o hipernovă produsă de Eta Carinae probabil ar duce la o izbucnire de radiații gamma din zona polilor de rotație ai Pământului. Dacă Eta Carinae este un sistem binar atunci acest lucru ar putea afecta intensitatea și orientarea exploziei
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
o hipernovă produsă de Eta Carinae probabil ar duce la o izbucnire de radiații gamma din zona polilor de rotație ai Pământului. Dacă Eta Carinae este un sistem binar atunci acest lucru ar putea afecta intensitatea și orientarea exploziei de supernovă.
Eta Carinae () [Corola-website/Science/315185_a_316514]
-
și televiziune, cât și în radio, astfel că deține funcția de Director general al Unicorn Productions - Audio/Video Production Company (1996-2008); realizator la postul de radio Europa Nova (1997-1998) și ActivFM (1998-2005); Producător si realizator de emisiuni de televiziune la SuperNova TV (1997-1998) și Tele7abc (1998-2000); Redactor-șef al revistei "Umbrela"; redactor la revistele "Săptămâna", "Viața capitalei", "L.I.R. Magazin" și "Viața" (1990-1996). De asemenea este și realizatorul emisiunilor de radio "Piața de vechituri", "Unda de șoc", "Retrotop", "Omul de luni" și
Claudiu Ciprian Tănăsescu () [Corola-website/Science/318146_a_319475]
-
locul unu pe Albums Chart Oricon, de vânzare mai mult .. decât 129000 de exemplare [111] A fost certificat de aur de RIAJ pentru transferurile de peste 100.000 de exemplare [112] Albumul a dat naștere două single: "Dragoste & Fete" și "Galaxy Supernovă". Fosta clasat pe locul patru, în timp ce acesta din urmă clasat pe locul trei pe Singles Chart Oricon. [59] În februarie 2014, Girls 'Generation a lansat al patrulea EP lor, Mr.Mr. [113] A debutat la numărul unu pe Chart Gaon Album
Girls' Generation () [Corola-website/Science/325558_a_326887]
-
încercând să creeze o imagine de ansamblu a modului în care va arăta omenirea viitorului. În cele din urmă se dovedește că acest flashforward a fost provocat de suprapunerea experimentului de la CERN peste un bombardament cu neutrini veniți dinspre rămășițele supernovei 1987A. În încercarea de a recrea condițiile experimentului, omenirea trimite o sondă dincolo de Pluton care să avertizeze în timp util despre sosirea unui nou puls de neutrini. Acest lucru se petrece exact peste douăzeci și unu de ani, în ziua în care
Flashforward () [Corola-website/Science/325385_a_326714]
-
galaxiile. Această primă populație se numește Populația I și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și heliu. Stelele formate au evoluat creând la rândul lor alte elemente mai grele care au dus la fuziuni nucleare explodând și formând supernovele. Mai târziu s-a format Populația II, din care face parte și Soarele nostru, și conține elemente grele formate în istorie. Soarele nostru s-a format acum 5 miliarde de ani și se află la jumătatea vieții sale. Se presupune
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
foarte cunoscut și numit "Pătratul din Pegas" / Marele pătrat din Pegas. 51 Pegas, o stea din constelație, este prima stea asemănătoare cu Soarele descoperită și care are o planetă care o gravitează! IK Pegas este candidată ca cea mai apropiată supernovă de Soare. Analizele spectroscopice asupra lui HD 209458 b, o planetă extrasolară în constelația Pegas, este prevăzută ca fiind prima evidență a apei atmosferice în afara Sistemului Solar, în timp ce și planetele ce orbitează steaua HR 8799 tot din constelația Pegas sunt
Pegas (constelație) () [Corola-website/Science/298783_a_300112]
-
ani-lumină, studii recente au evaluat această distanță la 900 de ani-lumină. Zeta Puppis prezintă o viteză mare de deplasare în spațiu și o foarte mare viteză de rotație și s-a speculat că este o stea fugară rezultată dintr-o supernova dintr-un sistem binar, eventual precursoare a Nebuloasei Gum,însă dovezi justificative sunt rare. În mai multe sute de mii de ani, Naos va crește în dimensiuni, iar suprafața sa se va răci în mod progresiv trecând prin tipurile spectrale
Zeta Puppis () [Corola-website/Science/334727_a_336056]
-
și lasă în jurul său, la fiecare trecere, cochilii moi concentrice de materie. În perioada de tranziție steaua trece prin tipuri spectrale intermediare, devenind, astfel, galbenă sau albă, ca și Steaua Polară în prezent. În general steaua este destinată să explodeze în supernovă, însă un număr foarte mic de stele, cu masa cuprinsă între 8 și 12 mase solare, la încheierea existenței lor, devin rare pitice albe oxigen-neon. Dat fiind faptul că stelele petrec mai mult timp în faza de supergigantă roșie, o
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
stele, cu masa cuprinsă între 8 și 12 mase solare, la încheierea existenței lor, devin rare pitice albe oxigen-neon. Dat fiind faptul că stelele petrec mai mult timp în faza de supergigantă roșie, o bună parte din stelele precursoare ale supernovelor observate au fost supergigante roșii. Până în anul 1987 se credea că supernovele au provenit exclusiv din supergigante roșii, dar explozia supernovei din 1987, din Marele Nor al lui Magellan, a doborât această părere: în fapt, imaginile din regiune, efectuate înainte de
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
existenței lor, devin rare pitice albe oxigen-neon. Dat fiind faptul că stelele petrec mai mult timp în faza de supergigantă roșie, o bună parte din stelele precursoare ale supernovelor observate au fost supergigante roșii. Până în anul 1987 se credea că supernovele au provenit exclusiv din supergigante roșii, dar explozia supernovei din 1987, din Marele Nor al lui Magellan, a doborât această părere: în fapt, imaginile din regiune, efectuate înainte de explozia stelei, au arătat că steaua precursoare a fost o supergigantă albastră
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]
-
faptul că stelele petrec mai mult timp în faza de supergigantă roșie, o bună parte din stelele precursoare ale supernovelor observate au fost supergigante roșii. Până în anul 1987 se credea că supernovele au provenit exclusiv din supergigante roșii, dar explozia supernovei din 1987, din Marele Nor al lui Magellan, a doborât această părere: în fapt, imaginile din regiune, efectuate înainte de explozia stelei, au arătat că steaua precursoare a fost o supergigantă albastră de clasă spectrală B3, Sanduleak -69° 202. Tabelul de
Supergigantă albastră () [Corola-website/Science/334665_a_335994]