349 matches
-
din probleme au fost depășite în timpul cercetării și dezvoltării proiectului Concorde. Pe parcursul zborului, carburantul era deplasat pentru a poziționa optim centrul de greutate în raport cu centrul de presiune într-o anumită fază a zborului: la viteze subsonice în față, la viteze supersonice în spate. Forma aripilor era proiectată pentru a reduce efectul acestei schimbări de forțe. Concorde este un avion cvadrimotor. Motoarele sunt dispuse două câte două. O mare problemă de proiectare și construcție a motoarelor survenea din faptul că avionul zbura
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
pentru a reduce efectul acestei schimbări de forțe. Concorde este un avion cvadrimotor. Motoarele sunt dispuse două câte două. O mare problemă de proiectare și construcție a motoarelor survenea din faptul că avionul zbura atât la viteze subsonice cât și supersonice, în timp ce viteza aerului ce trecea prin motor trebuia să fie inferioară celei a sunetului, chiar și la viteză supersonică. Soluția constructivă cuprindea o pereche de rampe de admisie și o serie de voleți a căror poziție era modificată în timpul zborului
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
O mare problemă de proiectare și construcție a motoarelor survenea din faptul că avionul zbura atât la viteze subsonice cât și supersonice, în timp ce viteza aerului ce trecea prin motor trebuia să fie inferioară celei a sunetului, chiar și la viteză supersonică. Soluția constructivă cuprindea o pereche de rampe de admisie și o serie de voleți a căror poziție era modificată în timpul zborului pentru a le închide sau deschide. Rampele erau situate în fața compartimentului motor. La decolare, când motorul era în plină
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
convenționale este o mare problemă; avionul pierde din forța de propulsie iar motorul opune rezistență la înaintare și intră în derivă aplecându-se în direcția motorului defect. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în cazului avionului Concorde la viteze supersonice, structura de rezistență a avionului ar fi cedat. Totuși, un motor oprit nu mai are nevoie de aer, astfel că, în cazul avionului Concorde, efectele opririi unui motor erau imediat contrabalansate de deschiderea voletului suplimentar și obturarea completă a rampelor
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
alimentare cu carburant de joasă și înaltă presiune. Reglarea puterii este realizată în corpul de înaltă presiune (contrar motoarelor actuale unde reglarea se face în corpul de joasă presiune). Avionul folosea postcombustia doar la decolare și la trecerea în regimul supersonic. Motoarele erau capabile să atingă viteza 2 Mach și fără postcombustie, dar în practică s-a descoperit că avionul consuma mult mai mult combustibil în perioada trans-sonică, chiar dacă postcombustia este relativ ineficientă. Deoarece motoarele cu reacție nu sunt deloc eficiente
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
pe pistă folosind doar două motoare pornite. Frecarea suprafețelor exterioare cu aerul ducea la încălzirea cabinei în timpul zborului. Suprefețele interioare, precum ferestrele sau panourile erau calde la atingere la sfârșitul zborului. Exceptând motoarele, cea mai fierbinte structură a unui avion supersonic este botul. Inginerii au folosit Hiduminium R.R. 58, un aliaj de aluminiu pentru întreg avionul, datorită costului redus și ușurința în prelucrare. Temperatura maximă suportată de aluminiu de-a lungul vieții avionului era de 127 °C, limitând viteza maximă la
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
a lungul vieții avionului era de 127 °C, limitând viteza maximă la 2,02 Mach. În timpul zborului, Concorde trecea prin două cicluri de încălzire și răcire, mai întâi răcindu-se pe masură ce creștea altitudinea apoi se încălzea în timpul zborului supersonic. Reversul se întâmpla la coborâre și încetinire. Datorită căldurii generată de comprimarea aerului în regimul supersonic, fuzelajului avionului Concorde se dilata cu circa 300 de mm, efectul vizibil al acestui fapt era un spațiu liber ce apărea în cabina piloților
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
zborului, Concorde trecea prin două cicluri de încălzire și răcire, mai întâi răcindu-se pe masură ce creștea altitudinea apoi se încălzea în timpul zborului supersonic. Reversul se întâmpla la coborâre și încetinire. Datorită căldurii generată de comprimarea aerului în regimul supersonic, fuzelajului avionului Concorde se dilata cu circa 300 de mm, efectul vizibil al acestui fapt era un spațiu liber ce apărea în cabina piloților între pupitrul inginerului de zbor și perete. La toate avioanele care au fost retrase, inginerii de
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
inginerii de zbor și-au pus șepcile în acel spațiu înainte de a se răci, unde au rămas până azi. Pentru a răci cabina, se folosea combustibilul ca schimbător de căldură. În același fel era răcit și fluidul hidraulic. În timpul zborului supersonic, ferestrele cabinei se încălzeau puternic. Datorită vitezei relativ ridicate, de circa 400 km/h, Concorde avea nevoie de frâne excelente. Concorde folosea un sistem anti-blocaj, ce prevenea blocarea roților în cazul aplicarii unei forțe de frânare maxime, permițând decelerare și
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
în pneuri iar orice semnal de alarmă al sistemului necesită reîntoarcerea din drum a avionului pentru verificări. Concorde trebuia să parcurgă distanța dintre Londra și New York sau Washington fără escală, prin urmare avionul a fost proiectat să fie un avion supersonic cu cea mai mare autonomie. Astfel s-au urmărit: proiectarea atentă a motoarelor pentru eficiență maximă la viteze supersonice, a formei aripilor pentru portanță mărită și rezistență minimă, minimizarea greutății și a sarcinii utile, mărirea capacității de combustibil și deplasarea
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
să parcurgă distanța dintre Londra și New York sau Washington fără escală, prin urmare avionul a fost proiectat să fie un avion supersonic cu cea mai mare autonomie. Astfel s-au urmărit: proiectarea atentă a motoarelor pentru eficiență maximă la viteze supersonice, a formei aripilor pentru portanță mărită și rezistență minimă, minimizarea greutății și a sarcinii utile, mărirea capacității de combustibil și deplasarea acestuia pentru stabilizarea avionului fără a fi necesară utilizarea de dispozitive exterioare suplimentare. Cu toate acestea, la scurt timp
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
a dus la refacerea vizierei folosită pe avioanele de producție și la cele patru avioane pre-producție (101, 102, 201, și 202). Fereastra din față și sticla vizierei, care trebuiau să reziste la temperaturi de peste 100 °C (212 °F) la zor supersonic, au fost construite de Triplex. În 1981 în Marea Britanie, viitorul avionului Concorde era sumbru. Guvernul pierduse bani anual din exploatarea aeronavei Concorde, și operațiunile erau la un pas de a fi oprite. Deși a fost prezentat un plan de reducere
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
în realitate. În consecință, British Airways a mărit prețurile progresiv pentru a susține aceste percepții, compania raportând profituri, spre deosebire de compania franceză. În timp ce avioanelor comerciale le trebuiau 7 ore pentru a zbura de la New York la Paris, media de timp a zborului supersonic pe rutele transatlantice era sub 3.5 ore. Până în 2003, Air France și British Airways au operat curse zilnice pe destinația New York. Concorde mai zbura și în insulele Barbados pe perioada sărbătorilor de iarnă. Până când accidentul de la Paris a sfârșit
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
Airways. Cursele au fost întrerupte după doar 3 zboruri din cauza plângerilor guvernului malaysian privind zgomotul produs; zborurile nu puteau fi reluate decât după găsirea unei rute care ocolea spațiul malaysian în 1979. O dispută cu India a împiedicat atingerea vitezelor supersonice în spațiul aerian indian, prin urmarea, ruta a fost declarată ca fiind neviabilă și oprită în 1980. Air France opera cu Concorde 2 zboruri săptămânale către Mexico City via Washington, DC sau New York City, din septembrie 1978 până în noiembrie 1982
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
10 aeronave Concorde, 5 de la Air France și 5 de la British Airways. Acestea erau folosite pentru zboruri subsonice între Dallas și Washington, operate de echipaje ale companiei aeriene Braniff, apoi preluate de echipaje Air France și British Airways pentru zborurile supersonice către Londra și Paris. Aeronavele erau înmatriculate în Statele Unite dar și în țările lor de origine: un abțibild acoperea numărul de înmatriculare european atunci când erau operate de compania Braniff. Cursele nu au adus profit și erau ocupate sub 50%, obligând
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
trecerii barierei sunetului era însoțită de o scurtă accelerare susținută și era anunțată de către unul din piloți. Zburând la altitudine dublă față de a unui avion convențional, prin ferestre se putea observa distinct curbura Pământului iar turbulențele erau rare. În timpul zborului supersonic, deși temperatura exterioară era de -60 °C, comprimarea aerului încălzea învelișul exterior din fața avionului la circa +120 °C, făcând ca ferestrele să fie calde la atingere și provocând o creștere notabilă a temperaturei ambiente de-a lungul cabinei. Aripile sub
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
toate funcțiile avionului. Dispune de radar AN/APG-77 cu baleiaj electronic activ. De asemnenea poate fi conectat electronic cu senzori de pe alte platforme (sensor fusion). Avionul este greu detectabil prin radar. Poate să zboare în regim de croazieră la viteze supersonice (supercruise). Dispune de control vectorial al tracțiunii, cu duze de evacuare a gazelor orientabile. A fost conceput pentru a înlocui/suplini avionul F-15 Eagle, ca răspuns la apariția avionului sovietic Suhoi Șu-27 în anii 1980. Air Combat Command Air Force Materiel
F-22 Raptor () [Corola-website/Science/304073_a_305402]
-
principale în cofigurație delta. Era construit în mare parte din oțel inoxidabil, structură de tip fagure și titan. Era proiectat să utilizeze un fenomen numit portanță de compresie, care apare atunci când unda de șoc generată de un avion la viteze supersonice este "prinsă" sub aripi, suportând o parte din greutatea avionului. Sub centrul aripii, Valkyrie avea o despărțitură de mari dimensiuni la centrul gurilor de admisie ale motoarelor, care avea rolul de a produce o undă de șoc puternică. Acționând asupra
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
sporea portanța aripilor cu până la 30 la sută, fără nici o creștere a rezistenței la înaintare. Porțiunile exterioare ale aripilor erau mobile, și puteau fi înclinate în jos cu până la 65 de grade. Aceasta spprea stabilitatea direcțională a avionului la viteze supersonice, muta centrul de portanță la o poziție mai favorabilă la viteze mari, și întărea efectul de portanță de compresie. Cu vârfurile aripilor coborâte, unda de șoc cauzată de portanța de compresie avea sa fie și mai mult ținută sub control
XB-70 Valkyrie () [Corola-website/Science/308063_a_309392]
-
pulverizare a metalului topit, cu ajutorul unui jet de aer comprimat pe suprafață de lucru. Metalizarea se poate face cu arc electric, cu gaze combustibile, cu plasmă sau cu HVOF (High Velocity Oxygen Fuel - sistem de depunere a metalelor la viteză supersonică). Echipamentele de metalizare sunt destinate condiționării suprafețelor prin protejarea anticorozivă cu zinc, aluminiu și alte metale. Se pot utiliza atât manual, cât și în sisteme automatizate. Sunt folosite pentru protecții anticorozive, recondiționări, condiționări ale suprafețelor, depuneri decorative pe metale, lemn
Protecție anticorozivă () [Corola-website/Science/312356_a_313685]
-
că se deplasează cu viteză mai mică per total, adică ar avea o viteză medie mai mică, deși în perioadele de mișcare, viteza este constant mai mare. O analogie comună este cea cu bumul sonic al unui zgomot de avion supersonic sau glonț. Undele sonore generate de corpul supersonic nu se mișcă suficient de repede pentru a se da la o parte din calea corpului respectiv. Astfel, undele "se adună" și formează un front de șoc. Într-un fel similar, o
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
total, adică ar avea o viteză medie mai mică, deși în perioadele de mișcare, viteza este constant mai mare. O analogie comună este cea cu bumul sonic al unui zgomot de avion supersonic sau glonț. Undele sonore generate de corpul supersonic nu se mișcă suficient de repede pentru a se da la o parte din calea corpului respectiv. Astfel, undele "se adună" și formează un front de șoc. Într-un fel similar, o particulă încărcată electric poate genera o undă de
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
[N 1] este un avion cu patru motoare supersonice, geometrie variabilă, bombardier strategic greu utilizat de către Aviata Statelor Unite (USAF). Acesta a fost imaginat pentru prima dată în 1960 că un bombardier supersonic cu viteze Mach 2, si o gamă suficientă și sarcina utilă pentru a înlocui Stratofortress Boeing B-52
Rockwell B-1 Lancer () [Corola-website/Science/304201_a_305530]
-
[N 1] este un avion cu patru motoare supersonice, geometrie variabilă, bombardier strategic greu utilizat de către Aviata Statelor Unite (USAF). Acesta a fost imaginat pentru prima dată în 1960 că un bombardier supersonic cu viteze Mach 2, si o gamă suficientă și sarcina utilă pentru a înlocui Stratofortress Boeing B-52. Acesta a fost dezvoltat în B-1B, în primul rând un penetrator nivel scăzut, cu rază lungă de acțiune și Mach 1.25 capacitatea
Rockwell B-1 Lancer () [Corola-website/Science/304201_a_305530]
-
Hitsugaya 49. Coșmarul Rukiei 50. Trezirea leului 51. Dimineața sentinței 52. Renji vs Byakuya - Juramântul sufletului 53. Ispita lui Ichimaru Gin - Calea distrugerii 54. Un jurământ îndeplinit! Întoarce-te, Rukia! 55. Cel mai puternic Shinigami! Confrutarea maestru - discipol 56. Lupta supersonică! Adevărata zeiță a cavaleriei 57. O mie de petale de cireș, zdrobire! Zangetsu se ridică spre cer 58. Eliberarea! Lama Întunecată, puterea miraculoasă 59. Concluzia luptei decisive! Mândria albă și dorința întunecată 60. Adevărul disperării, pumnalul scos la iveală 61
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]