2,071 matches
-
asemenea spirit scientizant, nenominalizat: "Deprinderea observației exacte (...) și a formulării precise împrumută stilului o demnitate la care ar putea rîvni mulți dintre literatorii noștri. Dimpotrivă, în materie de studii literare, umflătura stilistică tinde să cîștige un larg teren, favorizată de superstiția vulgară că despre artă și frumos este nimerit să te exprimi folosind toate podoabele artei și ale frumuseții. Este aci o confuzie între obiect și meditația teoretică asupra lui, care dovedește cît de înapoiate sînt puterile discriminării în inteligența autorilor
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
ochii pe lume și a mers de-a bușilea s-a transformat acum într-o instituție golită de intimitate. Potcoava fixată pe treapta de la intrare, pentru a purta noroc, a fost smulsă de noii diriguitori (căci materialismul dialectic nu admite superstițiile). Bătrâna se îndoaie de șale, mângâie cu palma locul rămas gol și trece mai departe. Înăuntru, pe cei doi îi izbește un puternic miros de motorină, cu totul străin de casa lor, așa cum o știau din memoria olfactiv-sentimentală. Cele patru
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
este al cuvintelor, un limbaj al emoției care refuză să treacă sau trece greu în limbajul cuvintelor. Sau trece într-o manieră care nu te satisface. La fel se întîmplă și în traducere. Nu știu, n-am o rețetă. Am superstiția de a crede că lucruri care merită să fie rezolvate rămîn în mine și nu mă părăsesc, iar cele pe care le-am uitat probabil că nu meritau să fie rezolvate. Și toate astea se finalizează pe computer. Cred că
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
și necăsătoriți). Inițial fășancul dura 6 zile; astăzi numai 3 zile( duminică, luni, marțiromânii; luni, marți, sâmbătă-sârbii). Semnificația sărbătorii este complexă- prin această sărbătoare cu ironia și satira ei scoate în evidență relele lumii, neplăceri produse de unii semeni. Există superstiția că dacă un membru al familiei nu se maschează, se va abate asupra lui și a familiei multe rele , în acel an. Primul moment din rândul acestei sărbători este mascarea feței, apoi îmbrăcarea costumului național, sau costum de prinț, prințese
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
crede că îmi justific pe mai departe contradicția scriind în continuare pentru oameni, fiindcă împotriva lor (și niciodată nu îți vor fi mai fideli, ignorându-te). Dar oamenii au un capital de credință în mod stupefiant greșită, împestrițată de bucuriile superstiției, sporită de mirajul rătăcirii și întunecată de grozăviile moralei. Pentru că nu cred în scrisul meu, oamenii mă fac mai fericit decât dacă m-ar adopta - asta nu înseamnă că pentru mine a fi fericit este altceva decât o stare de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Rousseau încep să-și privească compatrioții ca pe niște cetățeni a căror viață este stăpînită de regulile egalității și libertății. Și, în ciuda promiscuității și a mizeriei din epocă, fericirea era considerată o stare predominant colectivă, marcată fiind de sărbători și superstiții. Potrivit lui Arlette Farge, odată cu instalarea epocii moderne, ceea ce s-a pierdut din secolul al XVIII-lea a fost sensul colectiv al bucuriei și apetitul participării la viața obștei. Cetățeanul mileniului trei este mult mai preocupat de sensul privat al vieții
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
tehnico-științifică", atașamentul față de vechile meserii și practici, receptivitatea la neoprotestantism, sărăcia constituie trăsăturile sale izbitoare. O observație a autorului, nu fără pigmentul polemic al "actualizării": "Epifania în locul atopic al Căjvănii m-a ajutat s-ajung, de mic, un neîncrezător în superstițiile înrădăcinării, să transhumez oleacă și, între Ulisele la Itaca întorcătoriu și Avram de Canaan necunoscut căutătoriu, să dau preferință ultimului, ceea ce-mi atrăgea (...) respingerea eseului ŤPitagora, sclavul lui Zalmoxis?ť de către Săndel Călinescu, la Dialog, pe motiv că ar
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
Covrig Roxana Șansele de a câștiga la loterie sunt considerate de mulți oameni șanse reale. Ei devin superstițioși și sunt convinși că pot câștiga. Superstiția poate fi ușor explicată: jucătorii mizează pe data nașterii, data căsătoriei, vârsta copiilor, pe numerele visate. Jucătorii își imaginează că pot câștiga și se activează partea motivațională a creierului. Această motivație îi determină să cumpere mai multe tichete. Superstiția, optimismul
Motivul inedit pentru care oamenii sunt dependenți de LOTO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77276_a_78601]
-
câștiga. Superstiția poate fi ușor explicată: jucătorii mizează pe data nașterii, data căsătoriei, vârsta copiilor, pe numerele visate. Jucătorii își imaginează că pot câștiga și se activează partea motivațională a creierului. Această motivație îi determină să cumpere mai multe tichete. Superstiția, optimismul prind oamenii în joc ca într-un cârlig. Daily Mail scrie că, în Marea Britanie, joacă la loterie peste 32 de milioane de oameni în fiecare săptămână. Fiecare persoană cumpără, de fiecare dată, aproximativ trei bilete. Șansa de câștig este
Motivul inedit pentru care oamenii sunt dependenți de LOTO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77276_a_78601]
-
calcule complexe, în momentul în care se lovește de o problemă căreia nu-i poate face față, ia decizii rapide. La fel se întâmplă și în momentul în care cumpără un bilet pentru loterie. George Loewenstein o numește gândire magică- superstiția și sentimentul devin logice. În aceste momente, în care fantezia devine realitate, oamenii sunt predispuși să devină ținte ușoare ale advertisingului.
Motivul inedit pentru care oamenii sunt dependenți de LOTO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77276_a_78601]
-
Crișan Andreescu SFANȚUL PANTELIMON: Duminică, 27 iulie, românii îl prăznuiesc pe Sfanțul mare mucenic și tămăduitor, doctor fără arginti PANTELIMON. SFANȚUL PANTELIMON, doctor fără arginti - Tradiții, obiceiuri, superstiții SFANȚUL PANTELIMON. Fratele mai mic al Sfanțului Ilie, Sf. Pantelimon, cunoscut și ca Sfanțul Ilie cel mic (sau cel șchiop), sau Pintilie Călătorul, încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu crecincioșii care cad în păcat. Sf.
SFÂNTUL PANTELIMON, doctor fără arginți – Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77384_a_78709]
-
pe Lionel la gară, pe urmă călcăm fiecare pe zebra lui, propune Kiril. De acord, spune Roman, agitându-și disperat degetele pentru o ultimă rație de vodcă. Nu plătești tu? îl întreabă el pe Lionel. În cinstea cetățeniei. — Nu. Din superstiție. Când o să fiu francez... — Când o să fii francez, o să vrei să plătim nemțește, conchide Roman. La opt fără două minute, localul e gol. Didier stinge și aprinde firma de trei ori. Într-un minut, două mașini de poliție opresc, cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
critică sinceră a jurisdicției existente În lume, nu reprezintă nici un pericol. În acest sens, avem un exemplu strălucit: nici un monarh nu l-a depășit pe cel pe care noi Îl stimăm!” Încrederea În luminile Rațiunii și În Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vedeți voi acolo-jos, frații mei, arcul-În-cer și punțile supraomului?»”. Mihail Bakunin - alt reprezentant al poziției critice față de rolul statului - scria: „Statul este o instituție istorică tranzitorie, o formă trecătoare a societății”. El atribuia originea Statului, În religie, prin care Înțelegea superstiția primitivă cea mai grosolană, scriind că: „Statele mici nu sunt virtuoase decât din cauza slăbiciunii lor, În vreme ce Statele puternice se mențin doar prin crimă”. Bakunin declara apropiata dispariție a Statului, care va fi Înlocuit de o societate fundată numai pe regula
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
publice. În aceeași direcție s-a orientat și gândirea lui Herbert Spencer din lucrarea semnificativă, cu titlul Omul contra Statului (The Man versus the State, 1886), În care a combătut, elegant, expansiunea funcțiilor Statului. Conform acestui filosof, există „două mari superstiții politice”: una din trecut, adică dreptul divin al regilor, alta din prezent - adică dreptul divin al parlamentelor. Consecința acestora este opinia că există o „autoritate nelimitată” căreia i se potrivește o subordonare nelimitată. Progresul ar consta, după Spencer, În faptul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lucidă pentru folclorul și tradițiile Iranului vechi (îi datorăm numeroase traduceri de texte pahlavi, dar și prețioase lucrări despre folclorul iranian). Acestui curios sincretism cultural îi adăugăm pasiunea cu care s-a aplecat asupra complicatelor religii ale Persiei antice, asupra superstițiilor și practicilor magiei populare care derivă din ele. Și peste toate s-a așezat tulburătoarea umbră a Indiei. Au fost dimensiunile care au trezit, la Hedayat, gustul pentru straniu și insolit, ideea că excepțiile și devierile de la ordinea naturală ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
gesturi lente și ritmice, în sunet de sitar, tamburină, lăută, cimbal și trompetă. Muzica blândă și monotonă pe care o executau bărbații goi, cu turbane pe cap. Muzică plină de o semnificație profundă, în care se regăseau toate secretele magiei, superstițiilor, viciilor și suferințelor popoarelor Indiei. Pe parcursul mișcărilor sale armonioase și al chemărilor senzuale, al gesturilor hieratice, baiadera se desfăcea ca o petală de trandafir. Fremăta pe toata lungimea umerilor și brațelor, se înclina, se ridica din nou. Ce impresie puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de alta două ființe care încearcă, fiecare, să-și alunge singurătatea, rezultă din același elan nebun care se regăsește în toți, amestecat cu un regret tinzând numai spre abisul morții. Numai moartea nu minte. Prezența sa reduce la neant toate superstițiile. Noi suntem copiii morții. Ea este aceea care ne eliberează de perfidiile existenței. Din adâncurile vieții înseși, ea este aceea care ne strigă și dacă, prea tineri încă fiind pentru a înțelege limbajul oamenilor, ni se întâmplă uneori să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mă apropii de ea, care mă disprețuia, pe care o iubeam totuși, deși nu mi-a permis niciodată să-i sărut buzele. Soarele apunea, se auzea duruitul melancolic al tobelor. Era o muzică înceată și tânguitoare, tonul ei trezea, în ciuda superstițiilor ereditare, teroarea tenebrelor. Criza pe care o simțeam venind și pe care o așteptam se declanșă în sfârșit. Tot corpul îmi ardea și eram gata să mă sufoc. Mă prăbușii pe pat, închizând ochii. Febra mărea obiectele și le încercuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
parte a romanului. În fiecare seară, în orașele vechiului Iran, apusul soarelui era salutat de o fanfară. Obiceiul s-a păstrat în multe orașe, mai ales la Teheran. Expresii vulgare ce se raportează la împerechere și la actul sexual. O superstiție spune că, dacă auzi pe cineva strănutând, trebuie să întrerupi ce voiai să întreprinzi, de teama unui destin potrivnic. E justificarea pe care o dădeau femeile iraniene în legătură cu sarcinile suspecte: băile publice fiind deschise alternativ ambelor sexe, poluarea apei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pasc mintea fiecărui fizician ce încearcă să înțeleagă universul în mod global, adică în întregul lui. Primul pericol este unul pe care fizicienii îl moștenesc din tradiția gîndirii filozofice: subordonarea cazurilor particulare la un adevăr de valabilitate universală. Altfel spus, superstiția potrivit căreia legile care guvernează domenii particulare ale realității (relația de incertitudine la nivel cuantic sau legea atracției universale la nivel planetar) trebuie să fie cazuri particulare ale unei legi universale, o lege din a cărei valabilitate fiecare domeniu își
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
ale realității (relația de incertitudine la nivel cuantic sau legea atracției universale la nivel planetar) trebuie să fie cazuri particulare ale unei legi universale, o lege din a cărei valabilitate fiecare domeniu își trage propriul adevăr. Cine împărtășește o asemenea superstiție crede că există un adevăr universal - o lege încăpătoare cît tot cosmosul la un loc - din care ar descinde, pe cale genetică, adevărurile locale: aici legile electricității, dincolo legile termodinamicii și alături legile opticii. Și acum intervine elementul spectaculos: potrivit acestei
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
crede că există un adevăr universal - o lege încăpătoare cît tot cosmosul la un loc - din care ar descinde, pe cale genetică, adevărurile locale: aici legile electricității, dincolo legile termodinamicii și alături legile opticii. Și acum intervine elementul spectaculos: potrivit acestei superstiții, gradul de potrivire dintre nivelurile de existență ar da naștere, în capul fizicianului, regulii consistenței logice. Această regulă spune că, de vreme ce palierele realității umplu întregul univers, atunci ele trebuie să umple și gîndirea fizicianului: cu alte cuvinte, gîndirea lui nu
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
că se repeta cam des. Îl visam pe țarul Petru cel Mare arătînd cu degetul În jos. Eram sigur că e țarul Petru cel Mare, chiar dacă semăna destul de mult cu tovarășul Brejnev. Deși nu cred În vise și În celelalte superstiții care vin În contradicție cu tezele materialismului dialectic, l-am Întrebat odată pe tovarășul Leonte Răutu ce ar putea să Însemne acest vis, care se repetă. Lumina vine de la Răsărit. Și Revoluția tot de acolo a venit, mi-a răspuns
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
supărată ar fi Delfina pe moment, tot vă mai iubește ea undeva în adîncul sufletului, e doar o răbufnire temporară, i se pare lui Patru Ace, provocată de unele neajunsuri. — Astea sînt păsăricile mele, recunoaște Roja pe un ton spăsit, superstițiile care-mi aduc noroc, îi explică, ceasul Omega moștenit, portofelul maroniu, fularul de lînă, brățara primită cadou de nuntă, catarama cu însemnele statului Guatemala. Le port cu mine întotdeauna. — De unde și pînă unde Guatemala? se miră Patru Ace cu mintea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]