211 matches
-
de admisie, evacuare și răcire 1 2 - Construcția și funcționarea: sistemelor de admisie inclusiv sistemele alternative de admisie a aerului; Sisteme de evacuare, sisteme de răcire a motorului - aer și lichid. 16.7 Supraalimentare/Turbo-alimentare 1 2 - Principiile și scopul supraalimentării și efectele sale asupra parametrilor motorului; Construcția și funcționarea sistemelor de supraalimentare/turbo-alimentare; Terminologia sistemului; Sisteme de control; Protecția sistemului. 16.8 Lubrifianți și combustibili 1 2 - Proprietăți și specificații; Aditivi pentru combustibili; Precauții, măsuri de siguranță. 16.9 Sisteme
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
admisie inclusiv sistemele alternative de admisie a aerului; Sisteme de evacuare, sisteme de răcire a motorului - aer și lichid. 16.7 Supraalimentare/Turbo-alimentare 1 2 - Principiile și scopul supraalimentării și efectele sale asupra parametrilor motorului; Construcția și funcționarea sistemelor de supraalimentare/turbo-alimentare; Terminologia sistemului; Sisteme de control; Protecția sistemului. 16.8 Lubrifianți și combustibili 1 2 - Proprietăți și specificații; Aditivi pentru combustibili; Precauții, măsuri de siguranță. 16.9 Sisteme de lubrifiere 1 2 - Funcționarea/dispunerea sistemului și componente. 16.10 Sisteme
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
3 1 - - 3 1 - Sisteme de control al motorului 3 1 - - 3 1 - - 1 FADEC - - 2 1 - - 2 1 3 Sisteme de aprindere și de pornire - - 3 1 - - 3 1 - Sisteme de admisie, răcire și evacuare - - 3 1 - - 3 1 - Supraalimentare/ turbo-alimentare - - 3 1 - - 3 1 - Lubrifianți și combustibili - - 3 1 - - 3 1 - Sisteme de lubrifiere - - 3 1 - - 3 1 - Sisteme de indicare ale motorului - - 3 1 - - 3 1 3 Instalarea grupului motopropulsor - - 3 1 - - 3 1 - Monitorizarea motorului și operare
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
2.7 Carburantul folosit în mod normal 3.2.8 Rezervorul de carburant (capacitate și poziție) 3.2.9 Rezervorul auxiliar de carburant (capacitate și poziție) 3.2.10 Sistemul de alimentare cu carburant (tip) 3.2.11 Compresorul de supraalimentare, dacă există (tip, comandă, presiune de supraalimentare) 3.2.12 Regulatorul, dacă există (principii de funcționare) 3.2.13 Sistemul electric (tensiune, bornă cu masa pozitivă sau negativă) 3.2.14 Generatorul (tip și putere nominală) 3.2.15 Sistemul
jrc93as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85228_a_86015]
-
3.2.8 Rezervorul de carburant (capacitate și poziție) 3.2.9 Rezervorul auxiliar de carburant (capacitate și poziție) 3.2.10 Sistemul de alimentare cu carburant (tip) 3.2.11 Compresorul de supraalimentare, dacă există (tip, comandă, presiune de supraalimentare) 3.2.12 Regulatorul, dacă există (principii de funcționare) 3.2.13 Sistemul electric (tensiune, bornă cu masa pozitivă sau negativă) 3.2.14 Generatorul (tip și putere nominală) 3.2.15 Sistemul de aprindere (tip de echipament, tipul de
jrc93as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85228_a_86015]
-
în doi timpi 7 1.4. Număr de cilindri .......................................................................................... 1.5. Alezaj ......................... mm 1.6. Cursa pistonului/timpi .......... mm 1.7. Capacitatea cilindrică ................... cm3 1.8. Raport volumetric de compresie 8......................................................................... 1.9. Sistemul de răcire ......................................................................................... 1.10. Compresor de supraalimentare cu/fără descrierea sistemului ...................................... 1.11. Dispozitiv pentru refolosirea gazelor din carter (descriere și grafice) ............................. 1.12. Filtru de aer: scheme sau structură și tipuri ............................................................. 2. Dispozitive suplimentare antipoluante (dacă există și dacă nu sunt cuprinse la altă rubrică) Descriere
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
folosesc un motor diesel din motive economice și tactice. Motoarele diesel sunt foarte robuste, sigure, cu un consum redus și o întreținere ușoară. În general sunt folosite motoare cu 8 - 12 cilindri, care sunt supraalimentate prin intermediul unui grup de turbo supraalimentare. Puterea motoarelor Diesel folosite la tancurile din ziua de azi variază de la 581CP (T-55) la 1500 CP (Leopard 2). Alt avantaj față de motoarele pe benzină este mica inflamabilitate a combustibilului, cea ce este un avantaj important în cazul unui
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
2. Tip: . . . . ................................................................................. 3.2.5.10. Condensator . . . . . . . . ................................................................. 3.2.5.10.1. Marcă: . . . ............................................................................... 3.2.5.10.2. Tip: . . . .................................................................................. 3.2.6. Sistem de răcire: cu lichid/ cu aer (1) 3.2.7. Sistem de admisie 3.2.7.1. Supraalimentare: cu/ fără 3.2.7.1.1. Marcă (-ci): 3.2.7.1.2. Tip (-uri): 3.2.7.1.3. Descriere sistem (presiune maximă de supraalimentare, kPa, supapă de descărcare) 3.2.7.2. Răcitor intern: cu/ fără (1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cu aer (1) 3.2.7. Sistem de admisie 3.2.7.1. Supraalimentare: cu/ fără 3.2.7.1.1. Marcă (-ci): 3.2.7.1.2. Tip (-uri): 3.2.7.1.3. Descriere sistem (presiune maximă de supraalimentare, kPa, supapă de descărcare) 3.2.7.2. Răcitor intern: cu/ fără (1) 3.2.7.3. Descriere și desene tubulatură de admisie, cu desene accesorii (distribuitor, dispozitiv de încălzire, prize de aer suplimentare etc): 3.2.7.3.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
unele motoare mari funcționează în doi timpi, de exemplu cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare diesel în doi timpi, cuplate la generatoare electrice ce acționează motoare electrice, eliminând nevoia transmisiei. Pentru creșterea presiunii în cilindri s-a folosit supraalimentarea, mai ales la motoarele diesel în doi timpi care au câte o cursă utilă la fiecare rotație a arborelui cotit. În mod normal, cilindrii sunt multiplu de doi, dar se poate folosi orice număr de cilindri, atât timp cât sunt eliminate vibrațiile
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu acțiune opusă conectate la arborele cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Deși ambele soluții tehnice produceau o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs și întreținut, iar când tehnica supraalimentarii s-a îmbunătățit în anii 1960, aceasta a rămas o soluție marginală pentru creșterea puterii. Înainte de 1949, Sulzer a construit, experimental, motoare în doi timpi supraalimentate la 6 bar, presiune obținută cu ajutorul unor turbine acționate de gazele de evacuare. Emisiile
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
cinci cilindrii, care dezvolta o putere de 170 CP. La sfârșitul anilor '80, Audi a introdus că prima firmă germană de automobile, după "Fiat Croma TD id" și "Rover Montego", un motor diesel cu injecție directă și grupul de turbo supraalimentare la modelul "Audi 100 TDI". La începutul anilor '90, vânzările au început să scadă și au început să apară unele probleme fundamentale de producție. Scăderile în vânzări nu au fost rezolvate de Statele Unite, din cauza unui reportaj TV de 60 de
Audi () [Corola-website/Science/311854_a_313183]
-
tip de 9.1 secunde pentru a ajunge de la 0 la 100 de km/h, cu o viteză maximă de 201 km/h. Consumul este 4.82 l/100 km. Mai puternicul Cooper S, având 175 de cai putere înlocuiește supraalimentarea cu turbo-compresia, pentru a avea un consum de combustibil mai mic, și va avea în viitor și injecție directă. Prin urmare, acest motor nu mai are Valvetronic. Acest motor are în continuare funcția de "overboost" care ridica pentru moment cuplul
MINI (BMW) () [Corola-website/Science/310221_a_311550]
-
fabricate de Bristol Siddeley , în Finlanda corvetele din clasa "Turunmaa", acționate de turbine Rolls-Royce Olympus TMB3, în Canada distrugătoarele portelicopter din clasa "Canadian Iroquois", iar în SUA cuterele din clasa "Hamilton" ale U.S Coast Guard. Un grup de turbo supraalimentare este o mică turbină ce gaze, la care rolul de cameră de ardere îl joacă un motor cu combustie internă. Scopul nu este producerea de energie, ci alimentarea motorului cu aer comprimat, ceea ce duce la creșterea puterii și randamentului termic
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
1975 "Turbomecanica" începe fabricația turbinelor cu gaze pentru tracțiune. Aici s-au fabricat sub licență motoarele Viper MK 632-41 (licență Rolls-Royce) Artouste III-B și Turmo IV CA (licențe Turbomeca). De asemenea, la Hidromecanica Brașov s-au fabricat grupuri de turbo supraalimentare pentru motoarele cu combustie internă fabricate în România, exemple fiind grupurile VTR-200 și VTR-250, care fac parte din seria TR. În 1980 "Tehnoimportexport" a obținut de la Rolls-Royce licența de fabricație a turboventilatorului "Spey 512-14 DW" civil, pentru echiparea avionului ROMBAC
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
Grupul de turbo supraalimentare, la motoarele cu ardere internă este un agregat compus din două turbine pe un ax comun; una pentru angrenare, angrenata de gazele de evacuare și una (suflanta) pentru comprimarea aerului în motor spre cilindru. Inventatorul turbinei de supraalimentare este elvețianul
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
de turbo supraalimentare, la motoarele cu ardere internă este un agregat compus din două turbine pe un ax comun; una pentru angrenare, angrenata de gazele de evacuare și una (suflanta) pentru comprimarea aerului în motor spre cilindru. Inventatorul turbinei de supraalimentare este elvețianul "Alfred Büchi", care în anul 1905 a patentat turbină cu presiune constantă. La motorul cu ardere internă unde alimentarea aerului prin aspirație la rotații mari nu mai ajunge pentru a asigura o putere și mai mare al acestuia
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
atinge o temperatură mai ridicată, ceeace duce la o densitate mai redusă, deci aerul trebuie răcit cu ajutorul unui răcitor intermediar (eng. = „"intercooler"”). Aerul răcit avand acum un volum mai mare, cantitatea de combustibil duce la ridicarea puterii motorului. Presiunea de supraalimentare a aerului este reglata mecanic, electronic sau combinat. Electronic, reglarea e făcută de "ECU" ("Electronic Control Unit" - calculatorul central). Pentru realizarea acestor reglaje se utilizează informații din zona de admisie, înainte de suflanta (depresiune) cît și după suflanta (suprapresiune). În funcție de aceste
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
eng. = ocolire), aceasta se închide/deschide mai mult sau mai puțin. Dacă se deschide mai mult, atunci debitul de gaze de evacuare care ajunge la turbină este mai mic, deci turbină va avea o turație mai mică, deci presiunea de supraalimentare scade. Pentru reglarea presiunii cu un reglaj mecanic al turației turbinei, se folosesc carcase cu lamele reglabile după principiul; "Francis-Turbine" (numit după: "James B. Francis"). Acest sistem de turbină se folosește din anul 1996 la motoarele "TDI" Audi/VW, Porsche
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
după principiul; "Francis-Turbine" (numit după: "James B. Francis"). Acest sistem de turbină se folosește din anul 1996 la motoarele "TDI" Audi/VW, Porsche "911 Carrera (997)" din anul 2005 care duce la creșterea randamentului cu 40% (sursă?). Grupul de turbo supraalimentare este compus din două părți esențiale: corpul carcasei cu turbină de antrenare și carcasa cu turbină suflanta, de unde se derivează și denumirea agregatului în "„turbo”". Gazele de evacuare antrenează turbină care la rîndul iei, antrenează suflanta. Suflanta aspiră aerul curat
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
suplimentară, aceasta prin construcția de canale pentru răcire, este legată la instalația de răcire a motorului. La fel si carcasa suflantei, la nevoie poate avea din construcție canale pentru lichidul de răcire. În rare cazuri, pentru răcirea grupului de turbo supraalimentare, acesta este parțial sau chiar total inclus în carcase care șunt răcite cu lichid. Răcirea grupului de termosuflantă este necesară pentru obținerea de temperaturi mai caborîte la admisie sau și chiar la evacuare, cînd motoarele cu ardere internă folosesc procentual
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
temperaturi mai caborîte la admisie sau și chiar la evacuare, cînd motoarele cu ardere internă folosesc procentual și gazele evacuate "EGR" ("Exhaust gas recirculation" eng. = readucere de gaze de evacuare), pentru reducerea gazelori NO. Avantaje ale folosirii grupului de turbo supraalimentare șunt: Dezavantajul folosirii turbinei turbosuflante este:
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
, este dotatarea cu unul sau mai multe compresoare mecanice, sau cu turbocompresor, sau cu ambele din aceste piese auxiliare ale motorului cu ardere internă pentru supraalimentarea acestuia cu aer. Tehnologia "turbo" este folosită la majoritatea moderne. Cînd sunt combinate aceste două sisteme de comprimare a aerului în galeria de admisie la motoare, atunci se numește: „"Twincharged"” (eng. "twin" = dublu, "charged" = încărcat). Acest sistem de comprimare se
Supraalimentarea motoarelor cu ardere internă () [Corola-website/Science/314062_a_315391]
-
a atins, la 10 martie 1976, o viteză maximă de 207 km/h, iar cel australian "Express Passenger Train" ("XPT"), la 6 septembrie 1981, 183 km/h. O alta inovație introdusă, în perioada 1930 - 1935, în construcția locomotivelor Diesel, este supraalimentarea. Aceasta a condus la creșterea puterii și la apariția locomotivelor de mare putere: În 1934 a început, la uzinele "Malaxa" (București) și "Astra" (Arad), construcția primelor automotoare Diesel românești (CFR clasa 77). La 30 iunie 1925 s-au realizat primele
Istoria locomotivei Diesel () [Corola-website/Science/313782_a_315111]
-
admisie (dacă este cazul).....................K 2.1.15.4. Temperatura maximă a gazelor de eșapament la nivelul țevilor de eșapament adiacente la brida de ieșire a colectorilor............... K 2.1.15.5. Temperatura lubrifiantului: minim...................K maxim:...................... 2.1.16. Supraalimentare: cu/fără1 2.1.16.1. Marcă:....................................................................................... 2.1.16.2. Tip:........................................................................................... 2.1.16.3. Descrierea sistemului (de exemplu: presiunea maximă, supapa de descărcare, dacă este cazul):............................................................................ 2.1.16.4. Schimbător intermediar: cu/fără1........................................................ 2.1.17. Sistem
jrc4576as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89742_a_90529]