842 matches
-
recomandări privind problemele politicii internaționale și să elaboreze o politică general-comună. Secretariatul avea și el sediul la Moscova, la ministerul afacerilor externe. Integrarea în cadrul pactului era limitată, iar relațiile bilaterale între țările sistemului socialist nu se încadrau într-o politică supranațională. Pactul confirma dependența țărilor participante față de Moscova în probleme de armament strategic și operații militare. Majoritatea țărilor membre aveau instalate rampe de lansare a rachetelor sol-sol cu rază scurtă de acțiune pe teritoriul lor, fără a avea ogivele nucleare ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ceea ce îngrijora guvernul francez. Pentru a răspunde acestei provocări, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, reluând în contul său planul Jean Monnet, a propus plasarea producției franco-germane de cărbune și oțel sub o înaltă autoritate comună, într-o organizație supranațională deschisă și cu participarea altor țări ale Europei. Acest proiect a fost conceput ca o primă etapă a unui proces care trebuia să conducă în timp la unificarea economică și politică a Europei. Cuvintele care au rămas celebre în această
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
alte cuvinte, statul gestionează avuția națională<footnote Popescu, D. Maria (1999), Globalizarea și dezvoltarea trivalentă, Editura Expert, București, pp. 35-37. footnote>; - prioritate dată interesului național; - afirmarea internațională, prin creșterea rolului statului în definirea, delimitarea și apărarea intereselor naționale în cadrul instituțiilor supranaționale sau în cadrul procesului de globalizare a economiei. <footnote Bran, Florina, Manea, G., Rădulescu, Carmen Valentina, Ioan, Ildikó (2011), Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București, pp. 97-109. footnote> Gestiunea resurselor naturale este implicată în cele trei cerințe impuse unei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
o parte, o liberalizare a gândirii, o acceptare tacită a faptului că se poate gândi și crea cultural, dincolo de dogme; pe de altă parte, punerea mai presus, din punctul de vedere al politicii oficiale, a diferențelor naționale față de ideologiile integratoare supranaționale. Or, întreaga gândire a lui Noica se întîlnea, prin cele două direcții ale sale - construcția de sistem, de viziune originală și hermeneutică personală, apoi prin obsesia de a defini un profil spiritual național - cu aceste două fenomene distincte. Mai mult
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
17 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: • instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de către creștin-democrați ca Robert Schuman, Konrad Adenauer și Altiero De Gasperi cu participarea lui Jean Monnet. Chiar dacă acești "părinți fondatori" ai Europei nu-și doreau abolirea statului-națiune, ei căutau să-i minimalizeze importanța de bază prin construirea unui sistem european supranațional, astfel punând bazele unei viitoare federații europene.14 Acest lucru a fost înfăptuit prin combinarea industriilor cărbunelui și oțelului (care asiguraseră materia primă pentru război) în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Dar, după cum a arătat Alan Milward, integrarea europeană
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
internațională majoră, UEM corespunde ambițiilor UE de a deveni un jucător de referință pe scena mondială. În al treilea rând, UEM constituie un experiment cu totul nou în elaborarea politicilor la nivelul UE: politica monetară a fost transferată unei instituții supranaționale, BCE, iar coordonarea politicilor între guvernele naționale este o încercare de pionierat în cadrul UE. 6.2. Scurt istoric Tratatul de la Roma din 1957 a făcut puține referiri la politica macroeconomică și nici o referire la UEM. Cele mai semnificative prevederi macroeconomice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
zona euro. Realizarea Uniunii Economice și Monetare la sfârșitul secolului XX a fost unică din două motive: 1) a introdus un regim monetar nou și comun pentru țări diferite și 2) banca centrală a zonei euro este o organizație monetară supranațională. BCE, situată în Frankfurt pe Main (Germania), a fost înființată la data de 1 iunie 1998, într-o perioadă în care modelul bancar central bazat pe țintirea inflației și pe independența față de guvern era la cote maxime. Este de asemenea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
sociale, care rămâneau la latitudinea statelor membre. Această idee se dovedește însă contrară ipotezelor centrale ale economiei politice, care arată că acțiunea economică este încorporată în dense rețele de instituții sociale și politice (North, 1990). O separare netă între piața supranațională și chestiunile sociale naționale devine nesustenabilă. Tocmai mișcarea către integrarea piețelor este cea care, treptat, erodează autonomia și suveranitatea statelor naționale ale bunăstării, situându le tot mai mult într-o rețea complexă de politică publică europenizată. Această transformare se produce
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
indirecte asupra statelor naționale ale bunăstării Integrarea europeană afectează semnificativ politicile sociale naționale deoarece politicile economice ale UE și răspunsurile actorilor sociali la aceste politici restricționează statele naționale ale bunăstării. Efectele indirecte sunt dificil de măsurat, deși exercită o influență supranațională asupra conceperii politicii sociale naționale. Presiunile asupra sistemelor politicii sociale naționale sunt reprezentate de următorii factori: • Dumpingul social Acesta se referă la perspectiva ca firmele operând acolo unde „salariile sociale” sunt scăzute să acționeze în jos asupra prețurilor concurenților, scoțând
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
actuală poate fi un catalizator pentru reconfigurarea acestui proces (Leibfried, 2010, p. 279). Test recapitulativ 1. Care au fost efectele antrenate de piața unică europeană asupra domeniului politicii sociale din UE? 2. Putem vorbi de o separare netă între piața supranațională și chestiunile sociale naționale în UE? 3. Cum a transformat procesul integrării europene statele naționale ale bunăstării? 4. Prin ce se deosebește integrarea pozitivă de cea negativă la nivelul UE? 5. Cum se explică succesul limitat al politicii sociale europene
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
se obține, printre altele, un set obiectiv de criterii de evaluare a administrațiilor publice. Cu toate că Uniunea Europeană acceptă și chiar susține diferențele culturale și specificul național, punând un accent deosebit de puternic asupra unicității fiecărei comunități, administrația publică este ridicată la rang supranațional, în vederea garantării unui set unic de drepturi și obligații sociale, comun tuturor cetățenilor ei, indiferent de grupul etnic din care fac parte aceștia<footnote Tratatul de la Lisabona, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene/C306 17 Decembrie 2007, pp. 23-24, disponibil la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
sfârșit a vieții este organizată în forme care se repetă pe ele însele - tema și variațiunile - la fiecare nivel al sistemului. Aceste similarități și diferențe sunt caracteristici proprii pentru știință. De la curgerea neîntreruptă a protoplasmei până la activitățile multilaterale ale sistemelor supranaționale, există un flux continuu prin sistemele vii prin care ele își mențin stările lor staționare înalt organizate.” (Miller, 1978, p. 1025). Taxonomia generală a sistemelor introdusă de Miller este, deseori, comparată cu tabloul elementelor chimice al lui Mendeleev, poate și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
soldul bugetar efectiv sau structural și/sau pe datorie și/sau pe cheltuieli și/sau pe venituri), și nu o singură astfel de regulă (oricum lesne se poate observa că țările din Zona Euro suprapun regulile fiscale naționale cu cele supranaționale, prevăzute în Tratatul de la Maastricht). În condițiile postcriză, când nevoia de mărire a sustenabilității finanțelor publice necesită reducerea dimensiunii sectorului guvernamental în economie (concomitent cu eficientizarea acestuia), se recomandă ca sistemul de reguli fiscale să poată face acest lucru, dincolo de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și cauza dramei trăite de Ion Negoițescu și Nicolae Manolescu, bunăoară. «Nimic nu se produce la întâmplare. Faptul depășește cadrele unei experiențe personale și arată o deviere tragică a intelectualității românești, în ultimele decenii, sub impactul formidabil al presiunii ideologiilor supranaționale pe care le-a inoculat în doze mici, cu perseverență, internaționalismul comunistă. Aberație a ultimei mode intelectuale, care o reiterează pe cea din anii 30 fixată de Mircea Eliade în eseul A nu mai fi român, antieminescianismul care se înfățișează
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
atenția organelor Puterii Comunismul, chiar de la impunerea sa ca doctrină politică, s-a fundamentat și pe ideea internaționalismului (avem în vedere și celebra lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea ei printr-un sistem politic conceptualizat de Karl Marx în cunoscuta lucrare Manifestul Partidului Comunist. Spre sfârșitul primului război mondial, în condițiile când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1889, anul instituirii Uniunii Interparlamentare. După al Doilea Război Mondial, activitatea internațională a parlamentelor a căpătat un caracter puternic structurat, acestora impunându-li-se un nou mod de a face politică, o acțiune care se înscrie pe linia dialogului parlamentar supranațional, ca formă de integrare politică și schimb cultural, capabil să garanteze și să consolideze pacea și stabilitatea în lume85. Esențial a fost în această direcție procesul de integrare europeană și rolul exercitat de Parlamentul European, care din 1979 este o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
conferințe internaționale, grupuri de prietenie, delegații permanente ale parlamentelor în Adunările parlamentare internaționale, tratate de cooperare, deplasări oficiale ale delegațiilor parlamentare, vizite ale delegațiilor parlamentare, schimburi de experiență. Sintetizând, diplomația parlamentară reprezintă modalitatea și instrumentele asociate activității parlamentare, la nivel supranațional și având obiective de politică externă. Sintagma "diplomație parlamentară" este utilizată pentru a evidenția complexul de inițiative cu caracter internațional pe care organele parlamentare le pot pune în practică. Parlamentele trebuie să colaboreze strâns în ceea ce reprezintă "diplomația parlamentară", o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au apărut factorii favorabili pentru propunerea unei adunări parlamentare a Națiunilor Unite. Un raport al Comisiei Trilaterale susținea că odată cu încetarea ostilităților dintre blocul pro-sovietic și cel pro-american s-a produs o dispersare generală a puterii. Totodată, Uniunea Europeană, organizație internațională supranațională unică, în cadrul căreia Parlamentul European obține progresiv tot mai multă putere, furnizează un exemplu lumii asupra manierei în care un parlament multinațional poate evolua și funcționa 192. Instituțiile sau agențiile specializate sunt, de fapt, organizații internaționale non-guvernamentale (OING) care își
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de la Helsinki referitoare la Consiliul Nordic este singurul document care conține o prevedere vizând examinarea de către o adunare integrată a problemelor privind punerea în aplicare a convențiilor încheiate între statele membre. În concluzie, deși adunările integrate nu sunt organisme legislative supranaționale și dețin în comun cu guvernele mandatul de a încheia tratate, totuși ele se bucură de un rol important în elaborarea și punerea în practică a instrumentelor internaționale încheiate în cadrul organizației 200". 2.2. Uniunea Africană este o organizație cu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
să poată fi considerată cea mai veche din categoria sa. În fapt, numele i-a fost atribuit mai târziu, însă din acel moment, conferințele transamericane au căpătat un statut de permanență, fiind organizate periodic 215. Totuși, inițiativa înființării unei structuri supranaționale la nivelul continentului american își are rădăcini mai timpurii. Simon Bolivar, încă în anul 1826, a intuit avantajele unui sistem de apărare comun la nivel panamerican, realizabil printr-un pact și continental și o armată comună, precum și un parlament transnațional
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Acestea au folosit în acest scop mijloacele clasice ale dreptului internațional: negocierea, încheierea, semnarea și ratificarea de tratate internaționale. Uniunea Europeană actuală este produsul unui proces istoric complex bazat, la început, pe voința a șase state de a crea o grupare supranațională care să corespundă intereselor legitime comune. Ulterior, procesul de dezvoltare a comunităților și extinderea acestora cu noi state a generat noi reguli de funcționare și de poziționare a comunităților și ulterior a Uniunii ca actor semnificativ în politicile geo-strategice internaționale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
alese în cadrul adunării Consiliului. Așadar, procesul de elaborare a deciziilor de către aceștia ar fi legitimat indirect guvernele naționale, iar legitimitatea instituțiilor înființate prin tratate deriva din surse tehnocratice. Legitimitatea tehnocratică trebuia să derive din abilitatea experților care operează în instituțiile supranaționale, Înalta Autoritate, cu scopul de a emite decizii efective menite să promoveze dezvoltarea economică, socială și politică a statelor membre. Participarea democratică prin intermediul instituțiilor reprezentative alese a fost de mare importanță pentru viitor. În acest context, Articolul 21 al Tratatului
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
control asupra procedurilor s-a dovedit vital pentru Adunare și mai târziu pentru Parlamentul European. Faptul că PE a evoluat spre o structură cu mult mai practică se datorează nu numai membrilor și aspirațiilor acestora, ci și rivalității dintre organizațiile supranaționale și interguvernamentale care au fost instituționalizate o dată cu formarea CE. Prima reuniune a Adunării a avut loc în 1952 la Strassbourg iar toți cei 78 de membri au fost nominalizați de către parlamentele naționale. 1. Tratatul de la Roma / Înființarea Comunității Economice Europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Comunității Economice Europene Atât Tratatul de la Roma din1957, cât și Tratatul de la Paris din 1951 au stat la baza constituirii Comunităților Europene. Aranjamentele instituționale ale CECO au fost consolidate și extinse prin tratatele din 1957. Caracteristica fuziunii elementelor interguvernamentale și supranaționale ale CECO se reflectată în structura instituțională a CEE și a EURATOM. Articolele Tratatului de la Roma privind Adunarea Parlamentară s-au bazat pe Articolele Tratatului de la Paris. Articolul 137312 coincide cu Art. 20 din Tratatul privind instituirea Comunității Ecomonice a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]