255 matches
-
percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
protectorul drepturilor și libertăților publice, activitatea sa fiind pusă în slujba cetățenilor. 2) Rolul Curții Constituționale Rolul Curții Constituționale este acela de a fi garantul supremației Constituției. Această dispoziție a Legii de revizuire din noiembrie 2003 pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
al acesteia, raportul comunicare limbaj limbă fiind, din această perspectivă, unul cu rol de direcționare a interpretărilor posibile asupra acestei realități. Într-un demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea se instituie ca termen supraordonat, care-și subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se spații generoase în literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de interpretare a unui mesaj prin raportare la valențele subiectivității/intersubiectivității/obiectivității, respectiv la coordonatele diferitelor tipuri de context în care actul comunicativ este ancorat. Contextualizarea este cea care oferă, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
-și dimensiunile interpretative prezentate supra, ca formă de reflectare a relației (în accepțiune cel puțin dihotomică), a subiectivității/ intersubiectivității, a contextualizării, a interacțiunii (inclusiv a elementelor enumerate anterior), a normei/abaterii de la normă etc., comunicarea-proces se constituie într-o realitate supraordonată, caracterizată prin aspecte pozitive și negative, variabile ca pondere și ca repercusiuni de la o situație de comunicare la alta, în funcție (și) de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
perspectivelor teoretică și aplicativă atât din punctul de vedere al reperelor psihopedagogice necesare în construirea oricărui demers de tip instructiv-educativ, cât și din cel al conținuturilor vizate (cu trimitere la domeniul limbii române, al literaturii pentru copii, respectiv la domeniul supraordonat al comunicării) și al modalităților de abordare a acestora în etapa preșcolarității. Didactica activităților de educare a limbajului presupune, așadar, valorificarea unor elemente de teorie a comunicării (vezi, în acest sens, diferitele perspective asupra comunicării ilustrate supra, în capitolul 1
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
propriu-zisă, ca formă de realizare/concretizare a demersului instructiv-educativ în grădiniță, corespunzătoare lecției din ciclul primar; * tipul de activitate (vezi paralela cu tipul de lecție din etapele școlarității) valorificat (în prezentarea de față) în cadrul activităților de Educare a limbajului. Termenul supraordonat poate fi considerat, în această interpretare, activitatea propriu-zisă (simplificând, activitatea comună se constituie într-un alt tip de lecție), care poate presupune: abordarea unor conținuturi specifice categoriei de activitate Educarea Limbajului; valorificarea activității frontale, în alternanță cu cea pe grupe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cu cerințele școlii și ale societății se dovedește a fi o problemă dificilă”. Încercând o comparație, într-o situație identică unui judecător i-ar fi mult mai ușor, deoarece el nu condamnă ca personalitate, ci ca reprezentant al unei entități supraordonate (poporul, suveranul etc.). Educatorul trebuie, în schimb, să ia decizii și, eventual, să dea pedepse în calitate personală, asumându-și responsabilitatea acestora. Dar să recunoaștem că nu este deloc simplu pentru un profesor care este leneș și delăsător să le
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
definit, și lucrul acesta ne este mereu semnalat, prin ocupațiile lor explicit legate de anumite momente ale anului și, firește, prin starea naturii. Implicația ar putea fi că această curgere a timpului și ordonarea vieții în funcție de ea e cumva reperul supraordonat ; dinamica filmului e în mare măsură decisă de el, mai degrabă decât de factori dramatici interni, de ceva de genul unei ”intrigi”. Asta lasă lucrurile deschise ; nu există sfârșit veritabil în acest film. Nu e un film dătător de speranțe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
iar prin instituirea de școli publice în locul celor confesionale, să-și poată impune politica proprie în domeniul educațional. Statul era în această epocă la începutul unor schimbări calitative, în care nu mai era atributul exclusiv al principelui, ci o categorie supraordonată, ce punea interesele particulare în plan secund, în favoarea necesităților generale ale întregii societăți. De aici rezultă în mod logic o anumită aplecare spre clasele de la baza societății, ca unele ce erau socotite de reformatorii iosefiniști de cea mai mare utilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pedeapsă (sancțiunea, pedepsirea, învinovățirea, umilirea, cearta, bătaia), palier folosit pentru corectarea comportamentelor greșite ale membrilor sportivi (reacția președintelui Medvedev după Olimpiada de iarnă, 2010 și succesele, probabile la Olimpiada de la Soci, 2014). Deasupra ordinului ideilor sociale specifice sportului se află supraordonate ideile superioare (limbajul transcendent): Binele, Frumosul, Adevărul, Mișcarea, Repaosul. În dialogul Lysis, despre dragostea de oameni și despre lucruri, Platon (427-347 î. H.) sugerează că obiectele sensibile (limbajele sportive) sunt subordonate ideilor superioare. Platon concepe evoluția spiritului (psyché) și a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o cale, un principiu. Diferența aceasta apare dintr-o înțelegere diferită a rostului facultăților de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete susține
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se construiesc din punct de vedere discursiv pe scheletul logicii clasice. Cel puțin aceasta sugerează Athanase Joja atunci când spune că predicația complexă contradictorie se construiește într-o formă corectă din punct de vedere formal. Înseamnă că logica dialectică nu este supraordonată și constitutivă pentru logica formală, cum spunea Joja în declarațiile sale de intenție. Dacă lucrurile stau așa cum le-am înțeles, atunci ideile lui Athanase Joja se situează într-o perspectivă epistemologică asupra logicii asemănătoare celei a lui Werner Heisenberg cu privire la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi și o propozițiune independența pură (ceea ce n-a observat Tiktin) tot grație concentrării sintactice. O propozițiune imperativa are dreptul să fie considerată că independența sau principala, numai întrucât este și ea un fenomen de brachilogie: ea implică o independență supraordonata pe care nu trebuie niciodată să o exprimăm: "Eu vreau sau îți ordon: nu mișcă!" se poate reduce la: "Nu mișcă!" Tot asa cu o propozițiune exclamativa: Ce frumos este! (Subînțeles: vedeți, iată...) sau una optativa: De-aș pleca! (Subînțeles
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau nefericirii pe vârste. Filosofia contemporană insistă asupra conceptului ontologic de „a fi”, dăruit de Dumnezeu și mai puțin pe cel de „a ști” care este educabil și perfecționabil. Pornind de la ideea că familia ar trebui să fie un „sistem supraordonat”,orientarea școlară și profesională a elevilor este tratată și motivată în acord cu cerințele economiei contemporane. Susținând forma de „proiecție flexibilă a lecției”, lucrarea ia în discuție comportamentul creativ al cadrului didactic, inserând și câteva noțiuni teoretice asupra creativității. Se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
membrii unui colectiv de elevi. Se știe că mediul familial este prin excelență modelator și organizator în raport cu comportamentul copiilor. Dacă i-am aloca familiei statutul de personalitate, am putea afirma că familia ar trebui să se comporte ca un sistem supraordonat. Familia constituie primul contact al copilului cu lumea. Dar, să nu uităm că nu toate familiile se străduiesc în a crea copiilor proprii condiții optime pentru dezvoltarea fizică și psihică normală. Cauzele sunt multiple: nivelul de cultură al părinților, situația
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
reticulată, iar acesta nu reprezintă exclusiv proiecția aferențelor olfactive, limitată la tuberculul olfactiv, a cortexului piriform, periamigdalian sau a nucleilor corticomediali ai amigdalei. Restul cortexului și formațiilor subcorticale ale sistemului limbic au funcțiuni legate de reglări viscerale și vasculare complexe, supraordonate, în raport de hipotalamus precum și rol în producerea expresiilor vegetative: reacții motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este conectat prin fornix. Este cunoscut
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
2.2.4.Caracteristici cognitive In această perioadă Încep să se consolideze gândirea logică, formală. Crește abilitatea de analiză mentală, de testare deductivă a ipotezelor. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (În viziunea lui Piaget, În acest salt cognitiv și are rădăcinile idealismul adolescențeiă. Unii elevi sunt mai rapizi În această achiziție decât alții. Dar
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
of International Relations, 1 (martie 1995), pp. 457-479. Termenul democid se referă la crime în masă (gr. demos, popor; lat. occidere, ucidere). Rummel a lansat această noțiune - într-o lucrare despre crimele efectuate de autoritățile statului - ca pe un concept supraordonat. Democid include următoarele patru subcategorii: genocid (aceeși definiție cu cea a Națiunilor Unite); politicid (uciderea unui grup al populației pe motive politice); crimă în masă/masacre (uciderea nediscriminatorie a oricărui grup de persoane); teroare (escadroanele morții, răpiri etc.) (Rummel, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al sistemului lui Darwin.“ Selecția naturală acționează la fiecare nivel al organizării biologice, de la gene la celule, la organisme individuale, deme (totalitatea indivizilor unei specii dintr-o anumită regiune care pot interacționa și se pot încrucișa), specii și grupuri sistematice supraordonate speciilor. Variațiile de caractere promovate de către selecția naturală la fiecare nivel se propagă la alte niveluri ale ierarhiei. De exemplu, variațiile de la nivel genetic se propagă la nivelul organismelor unicelulare și pluricelulare, iar variațiile de la nivelul acestor organisme se propagă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]