276 matches
-
structurilor formale, prin punerea de acord a constrângerilor formale cu aspirațiile individuale ale membrilor grupului), în creșterea gradului de responsabilitate a membrilor grupului, pentru a înțelege necesitatea respectării normelor de grup sau a regulilor de relaționare, în stabilirea unor scopuri supraordonate care să permită apropierea subgrupului și chiar colaborarea lor; în formarea grupurilor astfel încât să se ajungă la echilibrarea caracterelor sociale ale oamenilor. O ilustrare pertinentă a relațiilor dintre sursele generatoare ale conflictelor intragrupale și modalitățile de soluționare a lor a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cunoscut sub denumirea de Robers Cave Experiment, este atât de sugestiv pentru problematica apariției și rezolvării conflictelor dintre grupuri, încât simpla pomenire a numelui autorilor are o mare rezonanță în conștiința specialiștilor. Rezolvarea conflictelor dintre grupuri prin formularea unor scopuri supraordonate este atât de cunoscută, încât nici nu mai trebuie să insistăm asupra ei. Apoi, soluția negocierii între grupurile aflate în conflict sugerată de alți trei cercetători (Blake, Shepard și Mouton, 1964) a căpătat o extensie extrem de mare. Teoria identității sociale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ostile), se diminuează comunicarea între grupuri sau se întrerupe total. În fața unor asemenea efecte disfuncționale care afectează productivitatea grupurilor și atmosfera din cadrul lor, managerii recurg la o multitudine de modalități ameliorative. Una dintre acestea o reprezintă formularea unor scopuri comune supraordonate a căror realizare presupune cooperarea dintre grupurile aflate până la un moment dat în conflict. Există și alte modalități, precum: evitarea situațiilor nedorite; aplanarea conflictelor prin supralicitarea asemănărilor, a intereselor commune și descurajarea diferențelor; schimbarea comportamentelor membrilor grupurilor; schimbarea structurii formale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reguli și regulamente, 3. limitarea interacțiunii intergrupuri, 4. punerea în funcțiune a unor indivizi cu rol de integrare/diplomație, 5. confruntare/negociere, 6. consultarea unei a treia părți, 7. rotarea membrilor, 8. identificarea unor sarcini interdependente și a unor scopuri supraordonate, 9. aplicarea de training intergrupuri (vezi fig. 16.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 16.2 − Prevenirea conflictelor organizaționale (apud Daft, Steers, 1986) Interesantă este și insistența unor autori pe recurgerea la o perspectivă globală în interpretarea conflictelor organizaționale (Robin, Blum, 1994
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și eliminarea conflictelor, ci și generarea și menținerea lor (evident, în anumite limite). Or, dacă problematica negocierii și conflictului în sine se „învârte”, după cum se exprimă unii autori, în jurul identităților sociale neegale ca putere definite ca subgrup și ca niveluri supraordonate, atunci cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii identității sociale superioare, supraordonate. Acesta reprezintă ceea ce Haslam (2001, p. 206) numea pluralism organic - care constă în promovarea unei identități supraordonate ce-și alimentează propriile identități subordinate. După opinia noastră, cele de mai sus reprezintă o pledoarie în favoarea negocierii de tip câștig-câștig, în detrimentul celei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este asociată cu identitățile diferite ale subgrupului, într-o a doua fază încep să capete sens identitățile distincte în termenii identității sociale superioare, supraordonate. Acesta reprezintă ceea ce Haslam (2001, p. 206) numea pluralism organic - care constă în promovarea unei identități supraordonate ce-și alimentează propriile identități subordinate. După opinia noastră, cele de mai sus reprezintă o pledoarie în favoarea negocierii de tip câștig-câștig, în detrimentul celei de tip câștig-pierdere. Strategii, tactici și tehnici de negociere Scurte delimitări conceptuale Termenii strategie și tactică au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe animozitatea dintre cele două tabere. Doar În momentul În care experimentatorii propun un efort comun În vederea rezolvării unei probleme care Îi privește pe toți membrii celor două grupuri (interdependență sau scopuri numite „supraordonate”), ostilitatea Începe să scadă. Încercarea de a găsi cauza lipsei de apă, plata unei sume mari pentru Închirierea unui film sau repararea unui camion sunt situații care implică, indiferent de apartenență, o cooperare, scopuri comune, o structură relațională și ierarhică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedere: cuprinderea și denumirea disciplinei care are drept obiect producțiile transfrastice cu o anumită semnificație socială. Se poate, prin urmare, afirma că, dacă textul este rezultatul discursului (acesta fiind activitatea de realizare a lui), atunci știința care studiază discursul este supraordonată aceleia care studiază textul, așa cum a sugerat Jean-Michel Adam, din perspectiva faptului că discursul cuprinde și contextul, iar nu numai cotextul, iar, dacă se are în vedere faptul că, de obicei, acțiunea de a face ceva și rezultatul ei sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o coeziune de informații care antrenează o coeziune de enunțuri și o relație semantică între cuvinte. Întrucît gîndirea procedează de la general spre particular și singular, deducția realizează, în principiu, integrarea unui element într-o mulțime, care reprezintă extensiunea unui element supraordonat. Din punct de vedere semantic, acest proces logic se concretizează în cuprinderea în sfera unui semn lingvistic (cuvînt) a sferei altui semn (de exemplu, "librărie" este cuprins în sfera lui "magazin"), situație în care se stabilește o relație semantică de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest caz, se atribuie de fapt limbii doar o funcție instrumentală, de coeziune și de coordonare pentru comunitatea care o vorbește. În realitate însă, limba este mai mult
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o metodă de construcție a cunoașterii, inducția este implicit o metodă de construcție a științei și, desigur, și a științei limbii (lingvisticii). În acest mod, sînt vizate înseși taxinomiile ce se pot opera în cadrul unei limbi istorice, fiindcă toate noțiunile supraordonate sînt rezultatul inducției în raport cu cele de la nivelurile inferioare. Astfel, stilurile individuale se unesc prin trăsăturile lor comune într-un stil funcțional, dar, în vreme ce fiecare stil individual este realizat ca atare și este concretizat în texte, discursuri și enunțuri, stilul funcțional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o sumă de modele, scheme, un sistem, impus prin tradiție, care operează ca un șablon și există posibilitatea ca exact aceeași structură să fie repetată sau ca aceleași opoziții, diferențe să se întrebuințeze de mai multe ori. Apoi, la nivel supraordonat, o sumă de recurențe ar distinge tipurile, grupurile de limbi (romanice, germanice etc.), care ar constitui de fapt alte stereotipii funcționale. La nivelul vorbirii, al discursului, se manifestă mai multă libertate în raport cu sistemul, libertate care ține seama însă de norme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnătură. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRADESTINATAR. Conceptul de "supradestinatar", introdus de M. Bahtin, trimite la o terță persoană implicată în realizarea unui act comunicativ, într-o interacțiune verbală, persoană care se suprapune destinatarului mesajului sau - dintr-o perspectivă inclusivă - este supraordonată acestuia. La un prim nivel al analizei, M. Bahtin consideră că autorul unui enunț presupune, mai mult sau mai puțin conștient, existența - pe lîngă destinatarul mesajului - și a unui supradestinatar, conceput ca o terță instanță discursivă, superioară (asociată unui plan
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
b. Cel mai rău om este acela care nu poate fi bun nici când este fericit. (N. Iorga Cugetări) (ii) denominativă - N2 denumește entitatea exprimată prin N1: (8) El se cheamă / se numește Ion Popescu. (iii) categorizantă - N2 exprimă specia supraordonată în care se include N1 (sau clasa referențială căreia îi aparține N1) ori clasa / categoria căreia îi aparține N1: (9) a. Balena este (un) mamifer. b. Ion este profesor. (iv) ecuativă - N1 este echivalent cu N2: (10) a. George Bacovia
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
5) Contractul managerial, deciziile directorului, precum și rapoartele trimestriale și anuale sunt publice. ... (6) Directorul coordonează și răspunde de întreaga activitate de învățământ și, după caz, de activitatea unității subordonate, în fața consiliului profesoral, a consiliului de administrație și a autorităților școlare supraordonate. ... (7) Directorul proiectează și coordonează activitatea de dezvoltare a resurselor umane din unitatea școlară respectiva și, după caz, din unitățile subordonate. ... (8) Directorul coordonează utilizarea rațională și eficienta a bazei materiale și financiare a unității, asigura dezvoltarea și modernizarea acesteia
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire a trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare - naționalismul - au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iar prin instituirea de școli publice în locul celor confesionale, să-și poată impune politica proprie în domeniul educațional. Statul era în această epocă la începutul unor schimbări calitative, în care nu mai era atributul exclusiv al principelui, ci o categorie supraordonată, ce punea interesele particulare în plan secund, în favoarea necesităților generale ale întregii societăți. De aici rezultă în mod logic o anumită aplecare spre clasele de la baza societății, ca unele ce erau socotite de reformatorii iosefiniști de cea mai mare utilitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în societatea-gazdă. Conceptul dobîndește, prin urmare, conotații negative, fiind asociat cu noțiunea de pierdere și/sau renunțare la cultura proprie originară: individul sau grupul este integrat total în cultura dominantă, iar identitatea culturală inițială este înlocuită cu cea a grupului supraordonat. Totuși, asimilarea poate fi de multe ori superficială, o asimilare asumată ce ascunde frecvent "disimularea". Cu alte cuvinte, strategiile de adaptare ce conduc la asimilare par cele mai potrivite pentru a ajunge la o acceptare din partea societății dominante a subiectului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în activități concurențiale și au avut acces la resurse (simbolice) limitate: de exemplu, în cadrul competițiilor sportive, doar tabăra cîștigătoare era premiată. Astfel, competiția inițială s-a transformat într-un conflict acerb, la limita violenței fizice directe. Odată cu propunerea unui scop supraordonat, conflictul intergrupuri s-a transformat în cooperare intergrupuri, vechile "dușmănii" fiind uneori substituite chiar cu o relație partenerială. O primă replică la acest experiment a fost realizată în Marea Britanie, de către Tyerman și Spencer, în 1983. Experimentul s-a desfășurat într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
furturi și agresiuni fizice, iar la un moment dat au decis chiar să fure cuțitele din bucătăria taberei și să-i atace pe cei din "grupul dușman", ajungîndu-se la adevărate "lupte de stradă". Intervenția șefului taberei, prin propunerea unui scop supraordonat (modelul generos Sherif) se dovedește a fi total ineficientă în aplanarea conflictului, fiind imposibil să se ajungă la faza cooperării. Iată cum noul scenariu violent activat caracteristic lumii libaneze, mentalității și istoricului puternic conflictual al acestei zone s-a dovedit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi total ineficientă în aplanarea conflictului, fiind imposibil să se ajungă la faza cooperării. Iată cum noul scenariu violent activat caracteristic lumii libaneze, mentalității și istoricului puternic conflictual al acestei zone s-a dovedit mai influent decît mecanismul local ("scopuri supraordonate ajută la depășirea conflictelor reciporce") pe care psihologii sociali l-au propus pentru rezolvarea tensiunilor intergrupale. Așadar, un background istoric de profunzime este în mai mare măsură responsabil de dinamica grupurilor decît mecanismele conjuncturale pe care psihologii sociali le pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caz s-au organizat competiții sportive, iar în altul "competiții agricole", în cadrul muncilor agricole "voluntare". în cazul competițiilor sportive, situația s-a dovedit asemănătoare cu cea descrisă în experimentul originar: favoritism in-grup, ostilitate față de out-grup, depășită prin propunerea unui scop supraordonat. în cazul "competițiilor agricole", situația se arata a fi însă cu totul alta: nu a apărut favoritismul in-grup sau ostilitatea față de out grup, ci un fel de amorțeală a angajării, fenomen ce poate fi numit "silă socială", din cauza interiorizării unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]