441 matches
-
vine, o aștept cu o înfrigurare inexplicabilă pentru mine, împăcată, întotdeauna când se află în fața mea, trezește în mine un sentiment de frustrare, dar în gândurile mele, îmi este aproape dragă, milostivă, caldă și înțeleaptă, o văd șezând și alăptând, suptul fetiței se confundă cu ciripitul păsărelelor și cu torsul pisicilor, într-o perfectă armonie cu întreg universul. Gândul la ea trezește în mine un sentiment plăcut de siguranță, ca și când, dacă ceva se va întâmpla, ea va veni din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
definitivat erupția. Definitivarea structurii arhitectonice a arcadei parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe arcadă și mandibula suferă prima mezializare ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
strănutul, contactul interarcadic exagerat în durere; -solicitări parafuncționale mai mult sau mai puțin conștiente, dar cu efect sigur patologic, disfuncțional asupra structurilor proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor într-un bol pentru a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe străin înainte de a te hotărî să-l „omenești” - adică să-l faci om ca tine. Adică sedentar, om al pămîntului, pe scurt, Om adevărat. Un ritual fascinant spune multe în această privință : în unele sate exista obiceiul ca primul supt al nou-născutului să fie oferit de o femeie străină așezată pe un sac de făină ; în unele cazuri, aceasta trebuia să fie o țigancă. Xenofobie, venerație ? întrebarea este fără rost. Străinul era prezent sub cele mai diferite înfățișări pretutindeni în afara
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de fapt, dezvăluiri între veghe și vis, în care sânul e - la nivelul întregului volum - laitmotiv, poetul imaginând o livadă de sâni, o incursiune la cules de sâni sau un Ierusalim de sâni, prin care se perpetuează acea amintire a suptului / celestului sfârc. Implicarea sacrului e subtilă, însă indubitabilă, eul simțindu-se trăind sub imperiul aceleiași minți ce se joacă cu noi. Reiterând, în linii mari, jertfa christică, în numele tuturor, poetul își asumă gestul sacrificial al arderii Fricoșilor de fulgere în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și epitropul a mănăstirilor Sinaii pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai biserică de mir, sub conducerea Mitropoliei... “Ce încă se se dea supt a[l] dum(neaei) purtare de grije,... căci ar fi biserica aceasta făcută drept locul părințăsc al casei dum(neaei) și nu poate suferi a se stăpâni de sinaiți... și cu greșală s-au fost afierosit de cătră răpăosatul domnu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să nu-i dea mâna patrierșiei sale? “fiind și Sfântul Mormânt în multe valuri și datorii”. Cui și ce datora Sfântul Mormânt? Așa că: “Întru aceea am poroncit egumenilor de la mănăstiri”... Da’ cine să poruncească, dacă nu patrierșia ta? “Carele sint supt ascultarea Sfântului Mormânt”... Nu știu care mănăstire nu era sub această ascultare. “Ca să caute vro moșie, de care nici mănăstirile nu prea au folos și agiutori de la dânsele, ca să dea dumilorsale pentru acești bani”. Vorba ceea: de haram au venit, de haram
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu va mai respira de teamă să nu destrame miracolul, te va privi doar cu o nesfârșită duioșie, dar și cu o nespusă ușurare, va uita pentru o clipă de durerea brațelor, de oboseală, de sfârcurile aproape-nsângerate de la atâta supt, ai adormit, puiul meu, în sfârșit, mami te pune ușurel în pătuțul tău vegheat de ursuleți și elefănței, cu groază că o mișcare greșită te-ar putea trezi, și apoi se îndreaptă în vârful picioarelor către ușa dormitorului, fiecare pas
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
înapoi și va începe să ia în stăpânire carcasa aia, dar asta nu va dura prea mult, pentru că laptele va năvăli din nou, și lacrimile vor năvăli din nou, două șuvoaie năvalnice vor umple tot, până când te vei opri din supt și vei adormi, cu expresia aceea de indescriptibilă fericire pe chipul tău micuț, începutul acela de zâmbet somnoros care o face pe mama să verse și mai multe lacrimi, mama varsă lacrimi pentru orice de când ai venit pe lume, dormi
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
ceață de culoarea apusului de soare dizolvat în oboseală și déjàvu. Apoi mi se face groază și rușine concomitent și împing mai departe căruciorul spre mezeluri. Plânge copilul. — Taci cu mama, ce te-a apucat ?... abia ți-am dat de supt. Taci că pe urmă încep și eu să plâng. I-am zis toate astea în limba engleză, deoarece copilul meu e englez. Nu va învăța niciodată limba în care am copilărit eu și-am crescut mare. Îmi vine să plâng
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
pe Câmpia Turzii (vezi Câmpia Turzii). Bălcescu Nicolae (1819-1852) - revoluționar și scriitor, a organizat și a participat la revoluția din 1848 în Țara Românească. După înfrângerea revoluției, se exilează în Austria, Franța și Italia, sperând într-o nouă revoluție. A scris Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Autoritățile nu i-au permis revenirea în țară. A murit la 33 de ani, la Palermo, de tuberculoză. Portretul său a fost pus pe bancnote. Numeroase localități îi poartă numele. Bălgrad - numele vechi al orașului Alba Iulia (vezi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
poșetă zăbovind lung cu fiecare, neștiind parcă ce să facă ori unde să-l pună. Trandafirii maiorului se ofiliseră. Luă glastra și se opri în fața fotografiei ei din tinerețe, cu mantilla și pieptene înalt de fildeș, cu volane și pântece supt și brațe goale și brățări multe până la cot ― o spaniolă de ocazie, bălaie, de-o grație subtilă, o marchiză deghizată. Își plimbă degetul pe rama prăfuită și anunță cu o voce seacă: ― M-am întors. Pe la colțul ochiului îi fugi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scluptor, să-ți bați joc de un om bătrîn." Și a plecat. Afrontul acela Filip nu mi l-a iertat niciodată. Ca un făcut, imediat după aceea m-am pomenit asaltat de Tuberculosul. Era neras, ceea ce făcea ca obrazul lui supt de boală să pară și mai scofâlcit. Avea ochii tulburi, arși de febră și nici halatul nu mai ascundea că trupul scuturat din când în când de accese de tuse se încovoia frânt. "De ce nu stai, omule, în pat pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scluptor, să-ți bați joc de un om bătrân”. Și a plecat. Afrontul acela Filip nu mi l-a iertat niciodată. Ca un făcut, imediat după aceea m-am pomenit asaltat de Tuberculosul. Era neras, ceea ce făcea ca obrazul lui supt de boală să pară și mai scofâlcit. Avea ochii tulburi, arși de febră și nici halatul nu mai ascundea că trupul scuturat din când în când de accese de tuse se încovoia frânt. „De ce nu stai, omule, în pat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu apa sfințită de la un pămăduf de busuioc... Dar tot nu pișcă. - L-ai încărcat cu radiațiile unor plămâni omenești, suflând asupra lui de 17 ori? - Nu cu al meu. E mai aschilamb... O știi pe Gabi. La fel de meseriașă la supt, ca și la suflat. A stat și-a suflat în fundul lui, de pendul, toată noaptea. Dacă avea porțile deschise de la astral trebuia ca să se fi umflat până acum ca un buhai. - Pendulatorul trebuie să fi îndepărtat, de la trupul său, toate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o salcie neguroasă ce-și întindea crengile spre el și striga căzînd: "Dane! ce m-ai făcut pe mine? " Și un glas răsună în urmă-i: "Nefericite, ce-ai îndrăznit a cugeta? Norocul tău că n-ai pronunțat vorba întreagă!... " Supt ca de-un magnet în nemărginire, el cădea ca fulgerul, într-o clipă cale de-o mie de ani. Deodată întunericul dimprejurul lui de veni liniștit, negru - mort, fără sunet și fără lumină. El deschise cartea, aruncă mărgeaua și începu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stânjenit și puțin încurcat de ideea că-i înșală pe cei care-l ascultă. El va încerca să-și ascundă emoțiile, dar îl vor trăda unele mișcări inconștiente precum: frecarea nasului sau a urechii, o bătaie cu degetul pe obraz, suptul buzelor sau bătaia cu degetele pe un obiect. În ceea ce privește conotațiile educaționale ale mimicii, profesorul Ekman afirmă că la școală, în sala de clasă învățăm că trebuie să zâmbim convențional, atunci când „vine inspecția”, când îl intâlnim pe profesor, și așa, copiii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Jeluitorul ibovnic se oferă cu voluptate crudului minotaur al iubirii. Semn că cruzimea femeii este o altă formă a grației sale. Exceptînd cîteva versuri amare, Între care cele mai aspre sînt următoarele: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc”, poezia lui Conachi se menține Într-o perpetuă laudă a femeii, transformată astfel Într-un obiect de cult. Așa și este obiectul erotic conachian: obiect de Închinăciune
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
altă năvală de origine profană: „Ochi, guriță, piept și sin, Voi, la care eu mă-nchin, Și tu rai ascuns pre tare, Pomeniți necontenit CÎt zbucium și vînzolit Ați răbdat cu luptă mare. Cum sîmțăm că să bătea Inima ei supt a mea Cu răsuflări Îndesite, Pept pe piept tot apăsînd, Gură pe gură mușcînd ȚÎțîșoare dezvălite.” Lirismul corporal este, aici, mai Îndrăzneț. Conachi sugerează bucuria trupului Înfierbîntat. El lasă deoparte, pentru o clipă, celebra lui pudoare și vorbește, Încifrat e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
agonisî! Mă lepăd de toate-a lumii, mă cernesc, mă Întristez Mă cufund În Întuneric, lumina să nu mai văz. Ochii facă-să izvoară și curgă de-acum mereu, P’ În’ ce-or face iaz de lacrimi nenorocit pieptul meu Sufletul supt sîn să bate ca la ceasul din sfîrșit.” Vine curînd și resemnarea superioară. Iubirea răscumpără toiul, În neființă poetul duce bucuria unei mari pasiuni: „Eu ș-atunci În neființă zic că oi fi norocit, Că le trag. le sufăr toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dulce frumusăță vesălește, iar nu-nșală. Lasă, dar, fățărnicia ș-a obrazului schimbare, Căci frumusăța firească robește pre om mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris mai Înainte două versuri sceptice: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc.’’ După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
părțile rămase urmașilor Corpăcești încă din 1687, „fiindcă și partea lor, ce să numești Tămășenii o cere dumneaei tot supt nume de Boziești”. Iar domnitorul îi satisface pretenția „într-acest chip: dumneaei să stăpânească toată partea câtă o stăpâneau ei supt nume de Tămășeni, până în hotarul Trohăneștilor, moșia mănăstirii Dancului, și din apa Bârladului până în Herătei”. Așa se face că Elena Manu (Mavrogheni) intră în stăpânirea Bozieștilor, în întregimea lor, la fel și a Tămășenilor. Urmașii Corpăcești, reprezentați în act de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să faci driaptă parte-sa să iei a treia parti, după o scrisoare dată de răzășii din 1784. Și de atunci și până acum nu s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo stă nenorocul închis, închis, închis și Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de sugestie, În stare de somn artificial, Între veghe și somnul real, În stare de receptivitate, se poate forța verbal gândirea sa În sensul dezgustului de tutun. Susbstitutele nicotinice: sub formă de gumă de mestecat, plasturi, inhalatoare sau comprimate de supt, ele permit menținerea unui anumit nivel de nicotină În sânge, pentru reducerea sa progresivă. Medicamentele: este vorba În principal despre un tratament oral fără nicotină care acționează la nivelul sistemului nervos central. Prevenirea excesului de greutate Frecvența obezității variază de la
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]