4,202 matches
-
același Toma Pavel e lăudat pentru că "izbutește a da - între J.L.Borges și Hermann Hesse - o răcoroasă și senină senzație de a fi degajat de prejudecăți, încăpățînări, sistematizări virulente, simplisme trufașe ori alte calamități ale gîndirii și ale scrisului". Pentru că: Surîde adesea, se ferește a spune chiar totul, își află plăcerea în relativizări, recunoașteri ale unor ineluctabile zone de mister, în stabilirea unor subtile și manierate relații discursiv-conceptuale cu cititorii săi". O carte a lui Alexandru George e felicitată întrucît nu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
propria versiune afectivă, mai lungă sau mai scurtă, mai veche sau mai nouă. Chipul și glasul de astă-seară vor trezi imaginea păstrată de fiecare, vor fi clopoțelul ce va scoate la iveală o comoară păstrată cu sfințenie". Gheorghe Cozorici a surîs și m-a îmbrățișat. Nu mult după întîlnirea de la Tîrgu Mureș a murit. L-am ascultat, așadar, spunînd Scrisoarea a III-a pentru ultima oară. Avea o asemenea emoție, ca la prima întîlnire cu acest text. Se lupta cu el
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
mîna în foc că și ei se gîndesc la aceleași lucruri ca și mine: cum, în asemenea ocazii, ne adunam în bucătăria de "dincolo" - un "dincolo" care nu există - cîți eram, cum sporovăiam... Ca să rup tăcerea, îi laud Ilenei clătitele. Surîde cu tristețe, fără să comenteze." O poveste, așadar, cu before and after. Un șir de consolări nereușite, o "terapie" prin amintiri depănate în șoaptă. Despre soarta mobilelor din casele de altădată, despre pianele Bösendorfer sau Blüthner, ai căror pasionați cunoscători
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
o anume detașare". Se poate pune întrebarea în ce măsură, odată centrul puterii totalitare abolit, mai poate fi îndreptățit comportamentul de "rebel". Nu cumva e o prelungire nefuncțională, un atavism psihic deranjant? N-ar fi mai bine să ne dezechipăm și să surîdem tot timpul aidoma unui fost președinte ale țării noastre, festiv îmbrățișați de acolada consensului? Din păcate nu, deoarece noua conducere a obștii românești a reprezentat "o perioadă haotică, în care abandonarea explicită a materialismului dialectic și istoric ca ideologie de
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TU ȘI EU, DE VIOLETA CÎMPAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu și eu de Violeta Cîmpan Ești un gând, Surâzând, Eu o frunză În vânt, Ești în vis Paradis, Eu abis Nepermis, Ești mister La banchet, Eu buchet De regret, Ești dorință -n ființă, Eu de dor, Neputință, Ești frumos, Grațios, Eu o umbră Pe jos, Ești de cer Mai
TU ŞI EU, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382705_a_384034]
-
de formă, sau poate că el însuși citea în gînd textul sfînt... De numărat, Ilvi număra doar pe degete; și cînd termina cu cele zece de la amîndouă mîinile, lăsa brusc mîinile în jos, și, de orice ar fi fost vorba, surîdea oamenilor cu ochii lui albaștri, luminoși, de strălucirea apelor privite de generații și generații, moștenită. Nepotul blond al popii, teolog cu carte la București, pe care îl chema Volodea, nu slujea... N-avea încă dreptul, nefiind hirotonisit - cu Ilvi se
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
Juana (în ciuda a tot); niciodată Anonim; întotdeauna Lui Même, culmea culmilor oricărei glorii terestre. Otto Raúl González (1921-2007) La mănăstire Celelalte călugărițe o strigau Sor Tabla ca să-și rîdă de ea și să facă aluzie la sînii ei mici. Ea surîdea fără să le dea importanță. „Dacă mi-ar citi numele de la coadă la cap - își zicea - ar ști că m-aș putea oricînd preschimba în pasăre.” Acknowledgements Nu mi-aș putea ierta dacă aceste cîteva rînduri preliminare n-ar exprima
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
confratele său român pare să aibă tot răgazul din lume. Începuturile sale de roman sunt, adeseori, asemănătoare indicațiilor scrise cu litere minuscule din rețetele medicale. Chiar dacă ești tentat să sari peste ele, e mai sănătos să n-o faci: „Tobit surâse vag într-o parte și chipul său se oglindi pe armura lustruită a unuia dintre cei patru soldați care îl opriseră. Un lăncier făcu patru pași (numără Tobit) până lângă un copac de la marginea drumului și curând printre picioarele lui
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
geamăt. Sclavii îl urcară în lectică, crezându-l bolnav, dar se bucurară când Perigeu strigă cu glas tare, s-audă toți cei ce ieșiră odată cu dânsul. Prieteni, fiți astă seară oaspeții mei, apoi venindu-i brusc o altă idee, adăugă surâzând fericit: Dar mai înainte de a petrece se cuvine, ca buni prieteni ce suntem, să mergem la consul și să-l luăm cu noi. Să mergem, adăugară câțiva din cei ce mai erau în stare. Pe Lucullus îl găsiră în pat
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
până când pe fața unuia înflori un surâs sceptic: - Și noi, care, martori amândoi, nu putem să ne dăm seama ce s-a petrecut adineaori jos, la poartă, o să știm ce s-a petrecut acum o mie de ani? Și au surâs amândoi. Pe urmă, savantul a dat nepoatei lui cele 12 tomuri, ca să facă ierbare din ele. Iată de ce un om de geniu nu poate rămâne simplu istoric. Orice om de știință pozitivă chiar, dacă are întradevă r flacăra geniului în
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
Stelian Ogică este hotărât să devină primar. Deoarece norocul i-a surâs de nenumărate ori, Ogică este convins că o muncă în administrația locală îi va asigura succes în carieră, așa că s-a hotărât să candideze pentru funcția de primar al localității Stoenești, județul Giurgiu. Cetățeanul Stelian Ogică este hotărât să se
Stelian Ogică vrea să devină primar () [Corola-journal/Journalistic/23411_a_24736]
-
sevă plinăS-a rupt din lume, e-n luminăși doarme frumos în pământ.... XXX. GÂND, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016. Apoi, n-a mai fost nimic, degeaba mi-am albit dinții și am surâs zilei, gândul despărțirii, ca un sfredel mic, aștepta în frunte, ca la ușa milei. M-am închis în pielea mea mângâiată și n-am lăsat nici un por deschis, m-am scuturat de toate, eram vindecată, murisem cu tine, atunci m-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
pielea mea mângâiată și n-am lăsat nici un por deschis, m-am scuturat de toate, eram vindecată, murisem cu tine, atunci m-am decis. Citește mai mult Apoi, n-a mai fost nimic,degeaba mi-am albit dinții și am surâs zilei,gândul despărțirii, ca un sfredel mic,aștepta în frunte, ca la ușa milei.M-am închis în pielea mea mângâiatăși n-am lăsat nici un por deschis,m-am scuturat de toate, eram vindecată,murisem cu tine, atunci m-am
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
flori de cais Eu te caut ca-n vis Și își scriu mai gingaș Un poem pe-al petalei răvaș... Strâng la piept azi cireși Toți în floare îmi spun că tu ești Mai aproape ca oricând Să-mi răspunzi surâzând. Strâng în pălmi raze de soare Și m-ascund în ninsoare De petale albe și roze de floare. Și mă-mbrac în privirile tale. Mângâi cu mâna coline Și dealuri și grădini înflorite Scriu un cântec ceresc de iubire... Primăvara
TAINĂ DE PRIMĂVARĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381738_a_383067]
-
ciorchinii, mustesc în vii Timid greierele cântă serenade-n noapte. Cu tine rătăcesc, sarutându-mi pașii Cu frunze vii și moarte sub falnicii castani, E timpul nunților, se bucură mirii și nașii, Tradiție la români de zeci de ani. Cu tine surâd clipe, prin păr șuieră vântul Raze zâmbesc pe petece de nor Sufletul cu tine sărută cerul, pământul Cu aripi de îngeri mă porți pe poteci de dor. Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
Film Nu știu vouă dacă vă surâde ideea unei nopți întregi dedicate filmelor, dar eu (și mulți prieteni de-ai mai obsedați de filme) salt de bucurie de fiecare dată când primesc un mail care mă anunță cordial „Marți, data X, luna Y, vă așteptăm la o
AllNighter – Un nou maraton de filme 3D la Cinema Florin Piersic! [Corola-blog/BlogPost/98950_a_100242]
-
ani care după 30 de ani de căsnicie vede că relația cu soțul ei s-a degradat în timp și face eforturi pentru a o revitaliza. Are niște idei care nu sunt tocmai pe placul soțului încăpățânat, căruia nu-i surâde ideea unei consilieri maritale sau a unei terapii prin sex oferite de un mare specialist. Protagoniștii nu trebuie să facă un efort prea mare pentru a intra în rol deoarece ambii actori au peste 60 de ani, iar generația din
Terapie de cuplu [Corola-blog/BlogPost/99463_a_100755]
-
să zâmbim necunoscuților pe stradă, să-i ajutăm cum putem pe nevoiași, să dăruim. Partea tristă este că oriunde mă uit în jur nu văd decât oameni cenușii, triști, apăsați de griji, deprimați, complet imuni la moșii crăciuni care le surâd din vitrinele luxoase ale magazinelor. Nu vreau să polemizez inutil, parcurgând toate subiectele arzătoare și actuale din presă, sunt alții mult mai competenți care-o pot face mai rapid și mai bine. Una peste alta, treaba nu-i a bună
Să auzim doar de bine! [Corola-blog/BlogPost/97919_a_99211]
-
totul. Azi așa, mâine așa, numai Alin mai trăia, În fata fetei dalbe veșnicia prea despica, Vedea cum femeia stătea ore nemișcată, Oare ce făcea ea în mintea-i cu a ei erată? Câteodată părea că-l vede și îi surâde, Dar la numai puțin dispărea pe sub dude, Deși încercă să meargă să-i și vorbească, Gura-i se bloca și-ncepea să bolborosească. Nu prea percepea ce lui i se întâmplă, De ce inima-i bate tare în a lui tâmple
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
pe care le-o ofer? Priviți-o mai atent oameni buni. Mona Lisa e o mâzgălitură pe lângă această bogăție de culori, care ating perfecțiunea. Lăsați-l în pace, a strigat unul, nu vedeți că nu e în toate mințile? Am surâs și am simțit deodată că zâmbetul meu este o copie a surâsului tristeții pe care o pictasem pe tabloul în care copiii aruncau cu pietre. Astă noapte Astă noapte cineva a pus aripi copacilor, care smulgându-se din pământ s-
TABLOU ASTÃ NOAPTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384154_a_385483]
-
poezia și nici condiția poetului adevărat, Bianca Marcovici dovedește în multe din versurile sale un caracter puternic ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un fascicol ne luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi”. (Conul de umbră). Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/cimitirul elefanților e deja îngrădit/mi-e frică de hoți,/sunt mulți, Doamne!/care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Citește mai mult Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul,Care mă poartă vagabond printre-amintiri,M- agăț timidă de prezent și chem alături viitorul,Dar dorul mă acoperă și-mi intră în simțiri...Mi-e dor de
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând,De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc,De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând...... XXVI. BUNICII, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Pe strada cu zăpadă-acoperită, Pășea cu greu, ținându-se-n baston, Un bătrânel cu faț-adânc asprită, Sărac la trup și numai cu veston. Din ceruri iarna
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
meu de bun găsit.Am respirat adânc, cu nesaț aerul rece încărcat de mirosul plăcut și proaspăt al mării ce m-a salutat și ea aruncându-mi în mod neașteptat un val crescut din unde, direct peste ghete. I-am surâs încântată de gluma s-a cam sărată, după care, am făcut cale întoarsă către hotel. În treacăt am observat că și în Piața Saloto se rărise lumea. Mulți la ora aceea invadaseră restaurantele și barurile dimprejurul pieței, sau se retrăseseră
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
croindu-și drum cu temei. De-ai ști tu șerpuitorule, Fluviul meu, drag În câte nopți cu lună mă întorc la tine Te văd aievea - deși sunt departe- în prag Dar ochii-mi văd același cer, Sublime! Același cer, care surâde deasupra ta, înstelat În nopțile calde, senine, de august, când pleiadele Fermecătore ploi de stele cad pe: ape, pământ arat Privesc, iar taina lor în piept îmi crește arderile. Văzând cum strălucesc mai tare, după care ele mor M-apucă
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]