285 matches
-
bloc cu două etaje, privea strâmb, cu găvanele ferestrelor sparte. Un loc totuși numai bun să te adăpostești de pericol ori de ploaie. Și chiar de frig, dacă puneai la socoteală șandramalele dintre bălării, pe care puteai să le faci surcele și să încropești un foc bunicel. Te gândești, spuse Costică Ologu, cu aerul că face o sugestie prea puțin obișnuită pentru unul ca el, așa neîntregi cum suntem, dacă ar fi să iei de la fiecare câte ceva, ce om întreg ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
duceau amândoi în parc, la statuie, atunci povestea și poșta șul, care, altfel, era menit să asculte. Dar Coltuc nu îi spusese niciodată Melaniei ce îi mărturisea poștașul. Poate că făcuse rău, se gândea, privind-o cum se căznește cu surcelele pentru a înteți focul în sobă. Melania își întoarse fața spre el, avea obrajii înroșiți de dogoare. Cu ochii ei verzi, cu părul moale și lung, strâns la spate cu un ciorap, cu rochia de casă abia acoperindu-i genunchii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ochii, amăgindu-și ațipeala cu căldura plitei și cu mirosul zemos de mâncare. Și-o închipui pe soră- sa dibuind pe întuneric căpețelul de lumânare și așezându-l în colț. Apoi, potrivind lemnul pe butuc, măsurând din priviri grămăjoara de surcele și socotind pentru cât timp le va ajunge. În capătul străzii Busolei era un atelier de tâmplărie. În schimbul unei sticle de băutură, Melania se întorcea cu câte un căruț plin cu scândurele. Altă dată aveau mai mult noroc, pândeau vreo
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
om, de ce nu te aperi ? Dosul de palmă fu acum mai puternic și capul lui Coltuc se aplecă într-o parte : Mă, tu nu ești om, ești un trunchi, auzi ? Ești un butuc și într-o zi o să te fac surcele și o să te pun pe foc, să-ți pârâie oasele-n sobă ! Uitând de furia mâinii care se ridicase din nou, Coltuc privi îngrozit spre topor. Melania se târî și-l trase sub pat. Dar interesul lui Golea se mută
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plămânii li se înmulțeau, fiecare avea dorința de a trage din rărunchi aburii chimicalei de culoarea aurului. Visau acum, mergând săltat, ca pe o planetă mică și găunoasă. Bâjbâiau ținând de aceeași sacoșă, ca de toartele unei amfore, și căutau surcele pe povârnișurile de gunoi, știind că, dacă, atunci când Calu se va întoarce, focul se va fi stins va fi vai de ei. Altminteri s-ar fi crezut că o fac din milă pentru Lucică și Magdalena, care se țineau îmbrățișați
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
desfășoară cu voluptate lecția despre aprinderea "focului-stăpînului". Are pe el paltonul și căciula, patul pe care stă e în fața sobei la un pas distanță și, aplecîndu-se, gura sobei îi cade sub mână. Construiește o stivă cubică, cu un grătar de surcele de brad și, în timp ce o face, explică fiecare gest, ca și cum ne-am afla în fața unei demonstrații esențiale, din care nu trebuie pierdut nimic pentru a avea cheia reușitei finale. Surâdem toți, și el surâde vorbind și aprinde hârtie după hârtie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să mănânce nimic de furat, pentru ca trupul copilului să nu aibă semne. Pe timpul purtării sarcinii, gravida era tare pofticioasă. Tot ceea ce vede și poftește trebuie să mănânce sau să guste, astfel există pericolul de a pierde sarcina. Trebuie să strângă surcele de pe rindea, ca să aibă copilul părul creț. După obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată cu ardei iute, cu soluție de piatră acră sau piatră vânătă, sau cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
faptul că scriitorul a intenționat să facă din Matriona însăși, împreună cu casa ei, o imagine a Rusiei aflate în declin. Matriona este istovită de boală și are ochii tulburi; la rândul ei, casa "fusese construită demult și temeinic", dar acum "surcelele cădeau, poarta și bârnele gardului, cândva zdravene, se înnegriseră de vreme și începuseră să se rărească"197, oglinda încețoșată din cameră nu mai poate reflecta imaginile în realitatea sau adevărul lor. În căutarea unei localități în care să se stabilească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ușor, nu ca de exemplu la Gigi Becali, care odată, când a avut de făcut o plată consistentă, s-a prezentat la locul plății cu un camion plin de saci cu bani. Ea, dacă face plata pentru trei lulele, trei surcele, gata s¬au dus toți banii și iar umblă după oferte de banking. Eu sunt cel cu cifrele de prin zona aceasta, mai precis, cu cifrele care reprezintă prezența mea în cadrul acestei instituții familiale. Pentru a putea fi aprobat de către
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
zile, o hârtie scrisă cu amenințări contra bolii, hârtie care se arunca apoi pe o apă curgătoare. În județul Neamț, până nu demult, durerea de cap era tratată tot prin băi de apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
maț; mătase; merge; mic, fragil; mir; mînă; moale; model; nai; nas; nedumerire; neîncredere; nemîncat; nerezistent; nu încăpea acul; palton; pătură; penis; piciorul; portofelul; puternic; rade; ramură; rupt; schelet; scobitoare; sensibil; sexy; sfîrc; sfoară; siluetă; siluetă; slim; sticlete; suav; suferință; suplă; surcele; șireturi; știe; taină; tare; tînăr; toc; transparent; tremurător; trestie; trist; tulpină; tușul; vara; vară; vîrf; vîrstă (1); 701/182/68/114/0 succes: noroc (79); reușită (61); baftă (38); fericire (35); muncă (35); bucurie (34); carieră (26); împlinire (22); victorie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
merge cu lumină în cer și se va răzima pe dânsul ca pe un adevărat toiag, iar, pe de altă parte, "toiagul" "arde" toate păcatele, "ca să meargă curat în cealaltă lume" 310. În sicriu se mai pun și așchii, "geluituri", "surcele" rămase de la scândurile pentru confecționarea lui, pentru ca mortul să aibă "cu ce-și ațâța focul" pe cealaltă lume 311. Dacă cineva n-a murit "de moarte bună", ci "și-a făcut seama", pe locul în care a fost înmormântat, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină din grădină, / Apă lină din fântână, / Cu pană de liliac, / Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu apă adusă în praznic în ziua următoare, că te doare capul. O samă de mame bortesc* și băieților o ureche și le pun cercei, ca să nu-i doară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cînd ia puii de sub cloșcă. Pe timpul cînd este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
firul drept în două, pe prag, cu o secure. Cineva întreabă: „Da’ ce faci acolo?“ și i se răspunde: „Tai frica copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar fi și ele ca femeile nebotezate. Ca să trăiască puii de paseri lunateci, adică puși și scoși în aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l da cuiva, căci el se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Suman Cînd iei sumanul sau rocul* prindărăt, atunci pe loc îl pune sub picioare, că de nu, atunci în ziua aceea nu-ți merge bine. Supărare Cînd spui că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]