312 matches
-
fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
deficiențe de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care abordează acest subiect<footnote Aristotel afirma că cine s-a născut surd acela devine mai apoi mut. Comparând nivelul de dezvoltare psihică al orbului din naștere cu cel al surdomutului a concluzionat că orbul este mai inteligent decât acesta din urma. footnote> în „Despre simțurile celor care simt”. Găsim, deasemenea, referiri în scrierile lui Plutarh<footnote Filosof grec antic (46 pHr - 125 pHr). S-a referit la sacrificarea copiilor deficienți
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
civil roman. > regăsim referiri despre atitudinile societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceștia le aveau<footnote Dacă ei puteau vorbi, citi sau scrie aveau unele drepturi, înclusiv cel de proprietate sau de moștenire, dar ele erau negate surdomuților din naștere, care nu știau să vorbească, să scrie sau să citească. footnote>. După anul 1500 au început să apară preocupări pentru educația surzilor. Mai mulți europeni, călugări, medici sau preoți au făcut primele încercări de educare a surzilor. Astfel
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
știință englez sunt aplicate și astăzi în logopedie. Alexander Popham nu numai că a învățat să vorbească, dar a devenit membru al parlamentului britanic. (sursa: Universitatea din Oxford, apud BBC News.) footnote> sublinia rolul limbajului scris în dezvoltarea psihică a surdomutului și preciza că pentru a facilita evoluția vorbirii trebuie exclus limbajul dactil din demutizare și acordă unui rol semnificativ labiolecturii. În Olanda, Francisc Von Helmont<footnote apud Grace B. Sherrer, Francis Mercury van Helmont: A Neglected Seventeenth - Century Contribution to
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
metoda orală și este primul care elaborează un alfabet special pentru persoanele cu surdocecitate. Un alt reprezentant al școlii franceze este Charles Michel de L‘ Epee<footnote a trăit între anii 1712 - 1789 footnote> care a întemeiat o școală pentru surdomuți și a aplicat o nouă metodă: „metoda mimicii” prin intermediul căreia se fundamentează limbajul mimico-gestual. Din întâmplare, el a intrat într-o casă unde trăiau două surori gemene surde. Frapat de complexitatea limbajului gestual prin care comunicau gemenele între ele și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
2001 footnote> și în „Îndreptarea legii”, apărută în 1652 la Târgoviște, pe vremea lui Matei Basarab, legiuitorii erau îndemnați să fie îngăduitori cu cei vinovați dacă aceștia sunt surzi și muți. Încă de pe atunci se făcea o diferențiere între surdomuții care nu puteau să vorbească și cei care știau să scrie și să citească. În ,,Codul civil” român adnotat de Hamangiu<footnote 9 volume editate în perioada 1925 - 1934, la Editura Librariei Universală Alcalay & Co. (cel mai cunoscut editor din
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
cei care știau să scrie și să citească. În ,,Codul civil” român adnotat de Hamangiu<footnote 9 volume editate în perioada 1925 - 1934, la Editura Librariei Universală Alcalay & Co. (cel mai cunoscut editor din perioada interbelică). footnote> există referiri la surdomuți. Când aceștia (martori sau acuzați) nu știau să scrie, președintele tribunalului numea din oficiu drept interpret o persoană care este deprinsă cu vorbirea lor. Deci, încă de pe atunci era recunoscută necesitatea interpreților în instanțele judecătorești<footnote Din păcate nici astăzi
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
care au luat ființă în Anglia, Franța, Germania. Prima încercare de educație organizată a surzilor pe teritoriul țării noastre este atribuită lui Băncilă, un fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
a luat ființă la București, în cadrul Azilului „Elena Doamna” din Cotroceni, în anul 1863, pe lângă locuința doctorului Carol Davila, fost medic al Palatului Regal. În anul 1895, această școală a fost mutată la Focșani, unde s-a înființat Institutul pentru surdomuți. Primul profesor al școlii a fost un deficient de auz, instruit la Viena și Paris. Acesta își educa elevii folosind metodele mimică, grafică și dactilă.<footnote apud Popa, M., Orientări actuale în dezvoltarea limbajului copilului deficient de auz.. Revista de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
specialiștilor, numiți profesori „medicopedagogi” s-a făcut la Universitatea din Cluj (1921-1927) sub conducerea lui Gheorghe Creiniceanu și la Universitatea din București (1938-1940), sub conducerea lui Ion Ciorănescu, care a fost inspector la Ministerul Învățământului și director al Școlii de surdomuți din București între 1927-1940. Acesta a făcut studii la Berlin și a publicat în 1932 „Abecedarul pentru școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Universitatea din București (1938-1940), sub conducerea lui Ion Ciorănescu, care a fost inspector la Ministerul Învățământului și director al Școlii de surdomuți din București între 1927-1940. Acesta a făcut studii la Berlin și a publicat în 1932 „Abecedarul pentru școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2. Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
sunt exorcisme, altele sunt revelații cosmice (Iisus izbutind să domine inclusiv Natura), altele sunt resurecții (sau mai exact reînsuflețiri) și mai există o altă categorie, aceea a preschimbărilor, să zicem, alchimice avant la lettre. Din prima categorie aș aminti cazul surdomutului (din Decapolis) căruia Iisus îi spune: „deschide-te“ (și acesta chiar se deschide ori, mai exact, se destupă la urechi și la gură). Din a doua categorie aș aminti cazul meu preferat pentru tăria vizibilă a Mântuitorului, acela al demonizatului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
multe decenii în urmă; un argument în acest sens este Legea învățământului din 1924, care prevedea posibilitatea înființării în școlile obișnuite a unor clase diferențiate pentru copiii deficienți mental, pentru cei cu probleme de sănătate și pentru copiii orbi și surdomuți. Aceasta este, după toate probabilitățile, prima mențiune, într-un document oficial, referitoare la organizarea unor structuri școlare (clase) diferențiate în cadrul școlilor de masă, destinate copiilor cu diverse tipuri de probleme, altfel spus, a unor forme de învățământ integrat (care la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și surdomuților - cu arătarea momentelor serbării: cuvântătorii, pelerinaj la cimitirul orașului, rugăciunea, depunerea de coroane. Pentru anii următori 1935-1940, anuarul era realizat de către profesorul Dimitrie Rusceac, directorul institutului, absolvent cu diplomă de capacitate pentru această formă de învățământ de la Blinden Erziehungsinstitut și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
semnat: Emil Zegreanu, Const. Loghin ș.a. * Curierul Surdo-Muților, TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului ce ne impune să ținem seama de progresul general al surdomuților.” Redactor, editor, proprietar și redactor responsabil Teodof Cernăuțean, tipograf, își propunea „să îndrume, lămurească și să apere drepturile culturale, sociale și politice, atât pe terenul școlar cât și pe cel profesional individual” al celor cărora se adresa, ajutându-i să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndrumările lor pentru îmbunătățirea stării consorților noștri.” Era o revistă ce-și planifica să apară trimestrial. Redacția și administrația în strada Kogălniceanu 19, Cernăuți, Bucovina. Periodicul era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era rezultatul înființării la 30 ianuarie 1927 a Societății Culturale și de ajutorare a surdomuților din Cernăuți, prilej cu care președinte al Comitetului constituit era tipograful Teodof Cernăuțean. Tot datorită înființării societății, din corpul didactic al Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți s-au înscris ca membri susținători o seamă de profesori, contribuind cu diferite sume de bani, inițiativă extinsă și în rândul populației. Populația din Cernăuți păstra în memorie gestul profesorului Ioan Boșniag care a constituit prima
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cititorii, revista publica la Foița materialul „Un predecesor surdo-mut al regelui Italiei”, evidențiind că „principele Emanuel Filibert de Carignan, care descindea din familia ce a domnit din anul 1831 și până la urcarea pe tron a lui Carol Albert - a fost surdomut.” Dar această infirmitate, spunea articolul, nu l-a împiedecat „să joace un rol politic foarte însemnat și să se distingă prin o vie inteligență și o înțelepciune adâncă.” Semnau articole Teodof Cernăuțean, Eugen Karst, prof. C. Jemna, prof. I. Guga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie Rusceac. Administrația și redacția: Cernăuți, strada Aviator Gagea No.4. Imprimeria Institutului de orbi și surdo-muți din Cernăuți. O publicație care apare lunar, cu excepția lunilor iulie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marcinovschi. Unele lecții priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și apărării intereselor elevilor surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Răsăritul nostru” din Focșani, de exemplu. Erau popularizate cărțile școlare pentru elevii surdomuți aflate în librării ori direct la autorii lor. Redacția era în corespondență cu cititorii din Canada, Siret, Târgu Ocna, Ploiești, Vama (Bucovina), Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, având înscris pe frontispiciu conținutul psalm.145 „Cânta-voi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Revista Bucovinei nr 6/1943) * Revista Asociației Corpului Didactic MedicoPedagogic din România apărea la Cernăuți în septembrie 1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1931 și avea ca redactor pe Dimitrie Rusceac. Redacția și administrația și-au avut sediul în Cernăuți la Institutul de orbi și surdomuți „Regina Maria” str.Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare, oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]