314 matches
-
surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare, oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era destinată autorităților școlare, oficiilor de asistență, surdomuților, orbilor, debililor mintali, vicioși și defectivi în vorbire dar și amicilor lor. Din sumarul primului număr, cităm temele: „Gândirea și vorbirea” de Dimitrie Rusceac, „Surdomuții” de Ion Cioronescu; Câteva cuvinte despre ocrotirea și îndrumarea profesională a orbilor, de George Halarevici; Boalele de ochi, orbirile la copii, cauzele lor, profilaxia și combaterea lor, de dr. Alfred Dechner; Din trecutul educației anormalilor mintali, de Ioan Guga; Însemnătatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
defecte în vorbire, celui lipsit de simțurile auzului sau văzului, celui cu apucături vițioase și celui atins de slăbiciuni mintale. Mai dorim ca în această revistă să se reoglindească și opera de ocrotire de care nu poate fi lipsit orbul, surdomutul, anormalul mintal, anormalul moral și deficientul în vorbire.” În 1933, în articolul „Către cititori” se spunea: „Revista Asociației Corpului Didactic, MedicoPedagogic România este singura revistă de specialitate din țară, care și-a propus să trateze problemele de educație și instrucție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca urmare a modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion Ciorănescu, dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Const. Meissner (Iași), Corneliu Simionescu (Gherla), Valeriu Mardare, Adolf Lunz (Focșani), George Halarevici (Cluj), C.M. Jemna (Iași) ș.a. În paginile revistei erau prezente articole despre învățământul pentru handicapați, informații de la Congresul de specialitate, despre Societatea culturală și de ajutorare a surdomuților din Moldova de Sus, comemorări, serbări școlare, legislația școlară, statistici referitoare la asistați, alte teme privind educația copiilor surdo-muți, educația deviaților morali, prezentarea personalităților, a unor îndrumători și cercetători în domeniu. Existau și alte rubrici de interes: informațiuni, cărți și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
simbol al unei idei) sau indicatoare (gestul de a arăta spre ceva). Odată cu parcurgerea procesului de demutizare - trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal sau abilitatea de a se exprima și labiolectura- gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii în domeniu cu viziuni diferite cât și persoane
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
decât un obiect ce putea fi cu ușurință mutat de ici-colo, o mobilă dinamică, dresată, prevăzută cu un magnetofon și care, la repezeală, în funcție de situație, se întreba cu oarecare neliniște: Ce rol ar trebui să interpreteze acum? De idiot? De surdomut? De indiferent? De înțelept? De dulap? Când zilnic, zilnic de cel puțin un deceniu, mă mint singur, violent, de ce trebuie să mai ingerez minciunile altora, ba să le mai și difuzez pe post de adevăruri? Dar știu eu dacă am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
despre aparatele auditive, școli, locuri și oameni. În acest cadru putem aminti de lucrările de specialitate scrise de absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior (Florea Barbu). Subliniem și de existența unor editoriale speciale: ,,Răsăritul nostru” (a fost primul ,,ziar” al surdomuților din România) sau „Vocea tăcerii” (ziar contemporan pe care îl citesc și astăzi surzii) Teatrul cuprinde formații și trupe ale școlilor, asociațiilor surzilor constituite din mimi, actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
fie dublul meu, un prieten constant În exerciții, o oglindă a propriilor mele impulsuri, dar și o măsură care dă rigoare Încercărilor mele confuze. În geometria elegantă creată În aer, totul devenea luminos și clar. O dată, un grup de elevi surdomuți interesați de teatru ni s-a alăturat ca să participe la improvizații Împreună cu actorii. Era util să studiem cu ei limbajul semnelor, nu doar pentru a dezvolta o expresivitate În gestică, dar și pentru a ne reaminti că gesturile corespund În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
subliniază și resubliniază la nesfârșit ideile. E nevoie de o sugestie rapidă a desenului - o mișcare fluidă -, nu de acest impact greoi. Ce contează e fragilitatea emoției, nu trebuie apăsat pe semne ca și cum În sală ar fi un public de surdomuți sau cvasihandicapați. Stanislavski spunea că „cea mai bună regie e regia invizibilă“, pentru că semnele trebuie să fie subtile. Dacă sunt prea evidente, devin banale, de unde pericolul de a găsi ce e știut deja. Și de acest păcat mă simt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dezbateri, fără cronici ale noilor apariții, fără interviuri, fără descoperiri de istorie literară, fără selectarea critică a literaturii la zi. Cum ar fi? Tot Marta Petreu ne răspunde: „Cultura română s-ar transforma într-o baltă stătută; sau într-un surdomut orb.“ Mai concis, mai limpede, mai tulburător nu se putea răspunde. De fapt, fără reviste nu se prea poate vorbi de mișcare literară, fiindcă revistele sunt acelea care, prin apariție ritmică, ne dau sentimentul avansării în timp. La o săptămână
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ca oricare din externe. Vezi? Eu nu am dosar la CNSAS. (NB: Nu cred! Mai verificați. Afirmați în volumul citat că domiciliul vă era plin de microfoane, instalate "până și în baie". Discutați cu soția prin semne, respectiv alfabetul pentru surdomuți? Nu există câteva sute sau mii de înregistrări ale telefoanelor? Eu, care am fost doar un pion oareșicare în MAE, am câteva zeci de "Note de ascultare", dar dumneavoastră, membru supleant al CEPex, secretar al CC și ministru de externe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
interlocutori în ochi, fenomen rar la autiști. Al treilea contraargument era reacția emoțională (cu gesturi de consolare) la moartea soțului Doamnei Guérin (absente la autiști). Victor a murit la vârsta de 40 de ani, sub supravegherea medicilor de la Institutul de Surdomuți Impasse des Feuillantines sub îngrijirea Doamnei Guérin. Nu este exclus ca, pe lângă faptul că fusese crescut ca un animal sălbatic, să fi existat și un deficit emoțional înnăscut. Nu s-a aflat niciodată cine i-au fost părinții. Este adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Principiile asemămătoare de abordare a demutizării și a tratamentului recuperator al dislaliilor impune aplicarea unei metodologii similare în antrenamentul recuperator al fonoarticulării. Protocoalele recuperatorii ale demutizării au fost descrise detaliat de Gh. Manolache în lucrarea „Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți' (184), C. Benescu în „Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura” (22), iar protocoalele recuperatorii în dislalii au fost prezentate de C. Păunescu în lucrarea „Tulburări de limbaj la copil' (228). II.5.1. Principii în demutizare și terapia dislaliei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
silabe), citire-povestire, cu articularea exagerată și accentuată a fonemelor, citire cu intensificare și apoi descreștere a intensității vocii pe anumite fragmente lingvistice îsilabe, cuvinte, propoziții), citire-povestire în șoaptă îcu articulare foarte clară), citire-povestire cu voce normală. Antrenamentul expresie verbale la surdomuți și dislalici nu trebuie să neglijeze adaptarea conținutului materialului logopedic la interesul cognitiv și la urmărirea dezvoltării intelectuale a logopatului. (22, 184, 228) II.5.2. Principii în terapia dislaliei rinolalice Terapia logopedică a dislaliei rinolalice se realizează atât în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ținute în fața gurii. Logopatul trebuie să controleze presiunea aerului cu propria mână sau prin artificiile vizuale, atât în fața gurii educatorului, cât și în fața propriei guri. Fonemul p este neînsoțit de vibrațiile corzilor vocale și poate fi dobândit ușor de către elevii surdomuți întrucât engrama sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
solicite logopatului să emită una din vocalele a sau pe u iar logopedul îi ridică gradat mandibula și apasă cu degetele buzele ușor una pe alta. - Lipsa nazonanței și sonorizării impun palparea aripilor nasului, respectiv a gâtului logopedului cu mâna surdomutului în timpul emisiei sonore laringiene. - Sunetul parazitar n - îmn) sau m pronunțat neclar se înlătură prin desprinderea cu o spatulă a celei de a doua ocluzii dendo-linguală, apăsând vârful limbii în jos, apoi se încurajează pronunția cu buzele închise. - Utilizarea unui
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se ajunge la articularea corectă a fonemului ș, întrucât pronunțarea greșită are repercusiuni nefaste asupra inteligibilității întregii vorbiri, mai ales că pe baza lui construim sunetele: j, ce, ci, ge, gi. Dacă nu a fost însușit corect în primul an, surdomuții nu-l vor mai putea emite în următorii ani. O tehnică specială de obținere a fonemului ș este articularea grupului consonantic st fără ocluzie articulatorie a lui t, ci doar cu o constricție cu vârful limbii ridicat. Poziția mandibulei este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este dificil să exemplificăm sonor ceva, ci doar vizual și tactil să evidențiem vibrațiile limbii și laringelui. La acești subiecți există o rigiditate a plasării limbii care poate fi corectată și transformată în vibrații prin următorul procedeu: din poziția corectă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
energic care va permite să desprindă limba într-o acțiune vibrantă. Uneori, poziția deschisă a pronunțării vocalelor poate permite obținerea vibrantei r prin asocierea acestora în silabele: ro, ru. Deprinderea sincronizării vibrație linguale cu fonația laringiană Uneori sunetul emis de surdomuți conține un aspect de vibrație linguală dar nu conține nici un element de fonație laringeană. Dacă palparea vibrațiilor submaxilare, care sunt unele din cele mai puternice vibrații percepute în articulare, nu au dat roade, se poate obține sonorizarea prin transferul interfonemic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Deprinderea r-ului lingual este esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Nu trebuie să limităm obținerea sa doar într-o lecție. Deși schema motorie este complexă este de recomandat să se exerseze pronunția lui încă din primele lecții. În general, toți elevii surdomuți ajung să rostească sunetul r lingual mai devreme sau mai târziu. Sub nici un motiv să nu rămânem la r uvular îgraseiat) sau r labial. Nerecuperabil poate fi considerat logopatul cu deficit mintal când, după un an de zile de exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
are un profil acustic asemănator lui r. Deformările de articulare nu apar în articularea sunetului r odată emis corect, doar variantele de pronunție enumerate. Acest sunet, odată emis corect, nu se deteriorează. Dacă există un r defectuos la unii elevi surdomuți acesta este consecința emiterii și consolidării defectului de pronunție în momentul demutizării. Rostirea defectuoasă a fonemului r, adăugată altor defecte de articulație, deformează grav vorbirea și-i reduce inteligibilitatea. Uneori și copiii auzitori reușesc să stăpânească corect acest sunet, numai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Odată ce a deprins poziția limbii reluăm munca de emitere a fonemului c până înlăturăm defectul de articulare. - Sonorizarea fonemului c cu emiterea sunetului g este un caz fericit de deformare, întrucât fonemul g este foarte greu de realizat de către elevii surdomuți. Logopatul va fi încurajat să amplifice vibrațile laringiene și să conștientizeze acest fapt prin palparea lor pretraheal. Se va exersa noua consoană în silabele deschise ga, gâ și se va fixa apoi în cuvinte care conțin acest sunet: gata, gafă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Hai la horă! Storc o lămâie cu zahăr în pahar. Habar nu am! Câinele face ham! Horia joacă șah! Deformarea fonemului h - Omiterea sunetului h este un defect frecvent, datorat lărgirii canalului constrictiv sau unei suflu expirator insuficient de puternic. Surdomutul va pronunța aina în loc de haina, ora în loc de hora, am în loc de ham. Corecția se face prin aplicarea metodei analitico-sintetice, îngustarea canalului constrictiv prin împingerea limbii cu spatula și antrenarea unui expir scurt și energic. - Deformarea fonemului h în sunetul c se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea buzelor. O acțiune facilitatoare a pronunției prin poziția retrasă a limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]