419 matches
-
putea spera că dacă a pus un răvaș într-o sticlă ce poate pluti aiurea pe mare, aceasta putea fi cumva văzută vreodată de cineva care se va indura de el și va veni să-l ia de acolo, din surghiun. Ajuns acasă, fără a spune un cuvant la intrare, deschise ușile ușor, căci nu erau zăvorâte, dovadă că cineva era deja reîntors. Ajuns și în camera lui, aruncă micul ghiozdan pe care-l avusese până atunci ‘atârnat’ de spatele lui
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
la București, la Biertan și în Bărăgan (pentru a cumpăra cereale trebuincioase în gospodăria sa). A avut câteva întâlniri cu Patriarhul Justinian și cu Episcopul-Vicar Patriarhal Teoctist Arăpașu. Cel din urmă l-a vizitat și la Mănăstirea Cheia în anii surghiunului. La București, Episcopul Nicolae a fost oaspetele Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, fost coleg de studii la Atena. Marele teolog îl considera „cel mai apropiat prieten din lumea bisericească“. Perioada exilului de la Mănăstirea Cheia s-a aflat în permanență sub semnul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
uscat Piele de aborigen Tam-tam la tobă... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă Clipește cam des Pedeapsă Ce surghiun - tocmai Pe tărâm metaforic Unde înfloresc zeii... Referință Bibliografică: Dosar / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOSAR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346771_a_348100]
-
spre a-și hrăni speranța împlinirii, fixase, cu câteva clipe înainte de a primi osânda, o oglindă pe peretele expus la drum al unei anexe gospodărești. Oglinda reflecta drumul și drumeții într-o a doua oglindă, așezată la geamul camerei de surghiun. Și astfel trecerea tânărului pe ulița casei îi aducea fetei maxima alinare posibilă în condițiile ei de ostatică. Desigur, și acest vicleșug vinovat a fost descoperit și anihilat de inflexibilul ei tată. Prejudecățile sociale și lipsa vocației de părinte au
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
la uscat Piele de aborigen Tam-tam-urile tobei ... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă Clipește cam des Pedeapsă Ce surghiun - tocmai Pe tărâm metaforic Unde înfloresc zeii... Citește mai mult AnomieCe mai strânsoareLegea este ca un nodFără cap, firul...Ofrandăîntinsă la uscatPiele de aborigenTam-tam-urile tobei ...NutrientCuloare de roșEste bună de mâncatSpune vampirul...PăcatePână la apusSuntem cercetați toțiDosarul e greu...SimptomMi
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
mult AnomieCe mai strânsoareLegea este ca un nodFără cap, firul...Ofrandăîntinsă la uscatPiele de aborigenTam-tam-urile tobei ...NutrientCuloare de roșEste bună de mâncatSpune vampirul...PăcatePână la apusSuntem cercetați toțiDosarul e greu...SimptomMi -a spus bătrânul:Are lipsă de snagăClipește cam desPedeapsăCe surghiun - tocmaiPe tărâm metaforicUnde înfloresc zeii...... XIV. BASME, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012. La geam gratii Musafirii se miră: L-a-nchis nevasta ! Degustare Vinul din pahar- Pe masă pisica își Linge ghearele
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
uscat Piele de aborigen Tam-tam la tobă... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a spus bătrânul: Are lipsă de snagă Clipește cam des Pedeapsă Ce surghiun - tocmai Pe tărâm metaforic Unde înfloresc zeii... Citește mai mult AnomieCe mai strânsoareLegea este ca un nodFără cap, firul...Ofrandăîntinsă la uscatPiele de aborigenTam-tam la tobă...NutrientCuloare de roșEste bună de mâncatSpune vampirul...PăcatePână la apusSuntem cercetați toțiDosarul e greu
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
AnomieCe mai strânsoareLegea este ca un nodFără cap, firul...Ofrandăîntinsă la uscatPiele de aborigenTam-tam la tobă...NutrientCuloare de roșEste bună de mâncatSpune vampirul...PăcatePână la apusSuntem cercetați toțiDosarul e greu...SimptomMi -a spus bătrânul:Are lipsă de snagăClipește cam desPedeapsăCe surghiun - tocmaiPe tărâm metaforicUnde înfloresc zeii...... XXXII. CRONICĂ, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012. O lulea șic - Pierzând anii se agită Trăgând mahorcă Echilibru Iz de purpură Coregrafia unei flori Călcând pe boante Cronică
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Virgil Ciucă, Aduceți Basarabia acasă, Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Ciucă, răzbate cuvântul Dor, aproape în fiecare poem. Dorul și nostalgia întoarcerii îl definesc pe deplin pe acest autor în deplina putere a creației, care a rămas demn și vertical, în pofida tuturor încercărilor vieții. CEZARINA ADAMESCU 2016 Referință Bibliografică: POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ERA... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Era în vreme de război. Într-un vagon de marfă , noi Ne-am dus cu tata în surghiun, Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun. Când ne-am întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
respective. JUSTIȚIA SOCIALĂ Primii militanți socialiști și poporaniști au venit din Rusia. Formați în clandestinitatea luptelor anarho-poporaniste ale anilor 1880, acești intelectuali fug din patria lor și vin în România. Unii au cunoscut experiența concretă a represiunii rusești și a surghiunului în Siberia. Este cazul "părintelui" socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea. Provenit dintr-o familie evreiască din Ekaterinoslav, el își urmează studiile la Harkov, unde intră în legătură cu cercurile studenților nihiliști. Amenințat și arestat de poliție, el evadează și se exilează la Ploiești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe cercul polar, este eliberat în 1891. Atunci se hotărăște să vină la Iași pentru a-și termina studiile de drept. Din experiența rusească îi rămîne o nostalgie a radicalismului, o amintire a elanului generos al mersului în popor, iar surghiunul în Siberia este, în mod straniu, revăzut ca o vreme aproape privilegiată de confruntare cu singurătatea intelectuală și cu imensitatea spațiului rusesc. În 1933, într-un amplu roman autobiografic, În preajma revoluției, Stere va vorbi despre tinerețea sa: "Spațiul infinit, mărginit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între generațiunile noi și între foștii privilegiați? Cine nu știe cu câtă ardoare [î]ș apărau acești din urmă privilegiile, scutirile de orice sarcine, calificau cu dispreț ca duelgii și bonjuriști pe tinerii ce combăteau acele privilegii, [î]i trimeteau surghiun la mănăstiri și dau asalte, sub comanda vornicului Grigore Mihai Sturza, caselor unde acești liberali [î]și țineau întrunirile? Am subtras cuvintele: generațiuni noi, duelgii, bonjuriști, tineri, liberali. Tocmai aceștia sânt conservatorii actuali: aceștia erau sub Mihai Sturza și Grigorie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Tg. Ocna o minoritate. Jalbele erau formele cele mai răspândite de protest și revendicări. Ele rămâneau însă de cele mai multe ori fără efect. Cui să se plângă, se întrebau rufetașii, „caimacamului ? De la el n-am avea rezultatul decât tirania și amenințarea surghiunului. Isprăvniciei ? Nu se amestecă. Vistieriei ? În toată vremea au dat dovezi de ruinarea noastră”. Atunci când condițiile de muncă și viață atingeau marginea rezistenței fizice, rufetașii se revoltau în mod spontan, neorganizat ca, de pildă, în 1843 sau în 1852, când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi dorit să fie înmormântat. Mai puțin iertător decât Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat îi obține caterisirea. Acuzat de vrăjitorie și de alte „meșteșuguri satanicești”, dar și de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
noștri), fie că este vorba de compuneri originale, precum versurile lui Tudor Dava (Cneazul, Voevodul, Dacii, Horia), Al. Silistreanu și Traian Silvestru sau de fragmentele de proză, studiile și articolele semnate de Zamfir Tulniceanu (Idealul românesc), D. Dumbravă (Mărturisire din surghiun), Al. Silistreanu (Gem închisorile), Dan Simionescu (Strămoșii noștri), Ștefan Mărăscu (Siberia, cimitirul popoarelor) ș.a. Dintre marii poeți contemporani figurează doar Tudor Arghezi, cu poezia Când veniră, din ciclul Letopiseți, și Aron Cotruș, cu un medalion pe care i-l consacră
DACIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
a urmărit pe mal, în susul Dunării, între Giurgiu și Orșova, ghimia în care turcii îi țineau prizonieri pe membrii guvernului revoluționar (Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Brătianu, frații Golești și ceilalți). Turcii îi duceau în surghiun undeva în Bosnia, iar Maria Rosetti și pictorul Constantin Daniel Rosenthal (care o însoțea) făceau planuri să-i elibereze. Legenda spune că, după ce au trecut de insula Ada Kaleh, la Sfenița, în amonte de Orșova, ea ar fi reușit să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorbească, acoperind cu vocea sa vuietul mulțimii. - Quinții mei spun că am venit pe Z ca să ne ascundem. Așa este! Localizarea acestei planete a fost un secret bine păstrat. Am fugit din Klemplant cu inima strânsă, conștient că merg în surghiun la marginea Universului cunoscut, renunțând nu atât la simbolul dinastiei mele, Tengys, planeta-capitală, ci mai ales la perspectiva unei revanșe. Știți că primii ani au fost grei. Aș putea să vă aduc aminte de cei care s-au jertfit pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
exilul. Cele două vocabule nu corespundeau Întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, Într-o disperată fugă din țară, Într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul În cauză și pentru țara sa, decît exilul. Surghiunul urmează, legal, unei judecăți sau unei decizii adoptate de o instanță sau un grup de persoane, În timp ce abandonarea țării, prin fugă, survine după o lungă disperare. Dezrădăcinarea, care e mai cumplită, Într-un anume sens, decît desțărarea, ajunsese singura speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
desprinsese de rădăcinile ancestrale, și el trăia într-un exil, înconjurat de o lume care nu-l înțelegea. Pentru toți eroii, exilul înseamnă evadarea salvatoare în spiritual; din acest punct de vedere e semnificativă ipoteza privitoare la cauzele reale ale surghiunului lui Ovidiu, ipoteză la care aderă autorul lui Dumnezeu s-a născut în exil: poetul făcuse parte dintr-o sectă ezoterică interzisă la Roma. Rămas singur cu sine, personajul romanului își sondează propria conștiință și, odată cu ea, proiecția unei lumi
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
cere în căsătorie pe Antusa, gest care îl determină pe regele Periandros să îl exileze, iar pe Antusa să o trimită într-o „capiște elinească” dintr-o pustietate, pentru că refuzase căsătoria cu regele Atenei. Într-una dintre numeroasele peripeții din surghiun, Filerot se transformă în arap și revine la curtea lui Periandros, dându-se drept medic, pentru a o vindeca pe Antusa. Va părăsi din nou Elada pentru a călători în Persia, unde va găsi secretul schimbării culorii pielii. Ajunge până în
FILEROT SI ANTUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
ca preot la biserica românească. O revistă literară de la Paris, „Luceafărul”, îi republică, în primul ei număr, din noiembrie 1948, Rugăciune pentru aviatorii căzuți, iar în numărul următor apar câteva „poeme din exil”: Presimțirea morții, Dorul de țară, Primăvara în surghiun. În 1949 apare La Vingt-cinquième heure, cartea care, cu cele 600 000 de exemplare vândute în câteva săptămâni, i-a adus celebritatea și a făcut din G. unul dintre cei mai cunoscuți scriitori români în Occident. Redactată în limba română
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
un voyage dans la haute Moldavie en 1839 (Piatra Teiului), Le Rocher du Corbeau (Stânca Corbului). Și în Amintiri contemplativul descoperă peisajul cu o sensibilitate proaspătă, simțindu-se atras de tot ce i se pare ascuns, misterios. În jurnalul de surghiun, Sovéja, journal d’un exilé politique en 1846, se manifestă, într-o variată gamă de tonuri afective, dispoziția cogitativă, pigmentată de un umor ce glisează de la gluma aparent nevinovată la sarcasm. R. e întotdeauna mare amator să asculte și câte
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Cum s-ar putea angaja un scriitor, ca scriitor?” Revista publică versuri de Elena Văcărescu (însoțite de o scurtă prezentare a poetei), Vintilă Horia (Sonet la statuie, A murit un sfânt, Exil), Constantin Virgil Gheorghiu (Dorul de țară, Primăvară în surghiun), N. I. Herescu, Florin Zaharia, Alexandru Ciorănescu, sub pseudonimul Mihai Tăcutu (Dor, Dunăre, Dunăre), Horia Stamatu, N. S. Govora (Exilații), Titus Barbu, I. G. Dimitriu, Georges Rosetti, Vasile Posteucă ș.a. Sub iscălitura Valeriu Anghel se tipărește poemul Adio libertății, transmis clandestin
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]