1,044 matches
-
copacului. Atît mai rămăsese dintr-o aripă a Curții Domnești, arsă de cîteva ori, părăsită și acoperită cu iederă aproape neagră de bătrînă ce era. Era un zid de piatră pe care ploaia și zăpada nu aveau cum să-l surpe, Tot ce fusese din cărămidă se măcinase ori fusese furat, folosit la alte construcții, nimeni nu putea ști adevărul. Rămăsese doar piatra, atît de aspră și de încăpățînată, încît nici iedera n-o putea acoperi cu totul. Așa se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așa. Nu era vorba de dintele propriu-zis, ci de primele semne ale sfîrșitului, organismul e sleit, nu mai are putere să se țină întreg și atunci cîte o bucățică, o frîntură, se rupe și se duce, ca malul care se surpă sub bătaia curentului. Unii suferă cumplit, nu fizic, ci sufletește atunci cînd iau la cunoștință că sînt muritori. Se vede treaba că Mihai Mihail era dintre aceștia, dintre oamenii care sînt atît de norocoși, încît viața lor pare un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așa că toți ar fi pierit la grozăvia trezirii, În abisul care se căsca sub ei, În negura de nepătruns a peșterii, unde nu biruia lumina torțelor, Însă adâncurile adâncoase erau aievea În cugetul lor treaz de lunatici: auzea cum se surpa piatra sub tălpile goale ale acelora care‑l purtau, cum se prăvăleau pietrele, sărind de pe o stâncă pe alta, ciocnindu‑se sfredelitor și năprasnic, apoi tot mai domol și mai depărtat, zgomotul dispărând Într‑un ecou al cărui sunet nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu apatia celuilalt. Îi curgea încontinuu nasul și zilnic tovarășa îl lovea peste față din pricina asta. Prima lovitură peste obrazul băiatului izbise urechile Luanei ca o plesnitură de bici. I se oprise inima în loc. Se așteptase ca pământul să se surpe și învățătoarea să cadă înăuntru, cu picioarele în sus. Oropsit al clasei, lipsit de apărare, Vându era bătut zilnic. Când femeia ridica mâna asupra lui, își încrucișa brațele în fața ochilor, se chircea și aștepta lovitura puternică a uriașei femei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să nu-l găsească acolo, să fie la Hunedoara, gândindu-se la ea, așteptând cu nerăbdare s-o revadă. Când îl văzu coborând scările și trecând pe lângă ea fără s-o bage în seamă, își dori ca pământul să se surpe și ea să cadă în adâncuri pentru totdeauna. Alergă în urma lui și-l prinse de mână, așa cum făcuse el cu câteva zile mai înainte. De ce nu m-ai căutat? Luana, nu am timp de asta. Mă grăbesc. Îl privi, dezorientată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dar aventura?) vieții sale (dar a vieții reale?). În fond, Carmina, ca și celelalte personaje, atrase precum fluturii de noapte la un felinar, nu sînt capabile de un efort de construcție, rămînînd captive într-un sistem fără valori, cu lăuntrul surpat în tot felul de întrebări, într-o "larmă de întrebări", cum spune un personaj, spre nicăieri, cu mintea în vid. Personajul prozei Doinei Popa este neadaptabilul, marioneta de pe o scenă pe care nu o înțelege și, uneori, în rare radicalizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sub lupa unui microscop câțiva viermi și câțiva spermatozoizi semănând stupid de bine unii cu alții, zbătându-se agili pe o lamelă de sticlă devorându-se unii pe alții. O zăpadă ce acoperă până la jumătate fereastra, un mal ce se surpă și se prăvălește în râu, un copil împietrind cu o paletă de tenis în mână... Și atunci ce rost are, ce rost mai are? Intervenea deprimarea, obsesia inutilității, vorbele tatălui: Tu n-ai dat de greu, le-ai avut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pur și simplu răsărise gâfâind alături de ele. Era enervat. Nu mai răcniți așa că o să vă iasă creierii, ce-ați înnebunit? Speriați vecinii, c-or să creadă că s-a întâmplat cine știe ce! Carmina își imagină cum dintr-odată bolta palatină se surpă și creierii roz, vineții, ies moi, tulburi, continuu, în valuri, se revarsă prin fisura creată în carcasa de os, o pastă caldă, vâscoasă ca lava unui vulcan. Monica vorbea despre cercul de Aeromodele de la Casa de Cultură unde era directoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-se cu degetele mele, vorbim la telefon... mă uimea! Nu vorbiserăm niciodată la telefon, era poate un început care se lipea de tălpile mele, prima oară că aș putea să nu mă simt ca în: ce construia ziua, noaptea se surpa, numai că la noi era invers, noaptea... aș fi stat, dar nu se putea rămâne, pereții se apropiau milimetric, cu insistență de presă în numărătoare inversă, el doarme, deși 12, ceasul mental era dat peste cap de alcool, de dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
părăsit / Și neisprăvit. Deci, acolo unde nu au izbutit alții, el, artistul Manole, va trebui să izbutească. De aceea, mitul Mănăstirea Argeșului simbolizează condițiile creației umane, încorporarea suferinței artistului în opera de artă. Deoarece tot ceea ce zideau ziua, noaptea se surpa, Manole are previziunea sacrificiului ce va trebui înfăptuit: ,,O șoaptă de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară Cea-ntâi sorioară Care s-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
creației umane, încorporarea suferinței artistului în opera de artă. Deoarece tot ceea ce zideau ziua, noaptea se surpa, Manole are previziunea sacrificiului ce va trebui înfăptuit: ,,O șoaptă de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară Cea-ntâi sorioară Care s-a ivi Mâni in zori de zi” Pentru omul străvechi, un lucru sau un act nu are semnificație decât în măsura în care presupune un sacrificiu, căci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un truc la mijloc. Dacă lucrul acesta ținea de domeniul evidenței, sensul său rămânea parțial ascuns inteligenței lui Întrutotul obișnuită. Ca și al Întrebării: Și ce limbi se mai vorbesc În oraș, domnule profesor? Se Însera. Lucrurile din preajmă se surpau lent precum lumina În ochii muribunzilor. Dacă ar fi trebuit să plece chiar atunci, n-ar avea cui să spună „cu bine, sau pe curând”. Se simțea cuprins de tristețe. Trăise mereu de unul singur micile sau marile evenimente din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
PCR-ului, prietenia ta s-a evaporat instantaneu. Altfel spus, decretez că ești curva curvelor, măi Fluturel. Tempora si fuerint nubila, solus eris, și-a scos Lucian jobenul cu același gest, de dirijor de Wagner. Păi da, necazurile îți cam surpă prieteniile, am tradus în felul meu ceea ce ar suna mai exact și mai frumos: Cînd vremurile-s înnourate, rămîi singur". Nici nu m-a auzit. A aruncat o privire suspicioasă coloratului. Hai să ne mutăm. Ăla ne-a pus gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
trimitere pe ultima pagină, în care se menționează pentru cei interesați, de către exegeți, neamuri, divinități, longitudinile și paralelele nenumăratelor ținuturi, continente, cuadraturi, galaxii și metagalaxii, pe unde și-a exercitat meseria lăsând în urmă religii, secte, paroxisme, paradigme, paradoxuri, istorii surpate în neant, dar și construcții megalitice care promulgau ideea universală a necesității plăpumii și pilotei cu puf de gâscă, de găină, cu câlți, cu păr de capră mongoleză sau de iac, din pânză țesută la război Made în România fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sigur, răutatea oamenilor i-au săpat mormântul, orașul însuși e un mormânt, disperarea cu care se construiește azi, devine mâine ruină a disperării care se materializează prin modificarea design-ului interior și exterior, străzile se asfaltează, o apă rea le surpă, noaptea este și ea plombată cu bitum, un penel gigantic adaugă asimetric o Lună goală, lumina ei murdară se revarsă pe străzi, apa Dunării o spală și o duce în mare ca pe o trenă, ceea ce a rămas din spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mii, a inundat zeci de mii de hectare de p...mânt agricol. Au murit oameni, iar distrugerile materiale sunt de sute de milioane de euro. Rectificarea bugetar... nu a avut cum s... nu țin... cont de acest pr...p...d. Surp...rile de teren, colapsul unor poduri și diguri (dintre care unele date în folosinț... în anii recenți) și amploarea viiturilor prezint... o situație care dep...șește prin semnificație inundațiile cu care eram obișnuiți în fiecare prim...văr.... Aici nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a unora. În Brazilia, se deplâng deforest...rile masive din regiunea Amazonului, care accentueaz... efectul de ser.... La alt... scar..., ț...ierea necontrolat... de p...duri conduce la noi la efecte indezirabile, inclusiv la favorizarea inundațiilor devastatoare și a marilor surp...ri și alunec...ri de teren. În universit...ți serioase ale lumii se studiaz... planificarea urban..., ținându-se cont de rolul marilor aglomer...ri (conurbații) în societ...țile moderne. Dar nu mai puțin studiat... este amenajarea teritoriului, care ține cont
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sarcasmul melodios ca și o anumită precipitare a discursului, care generează formulări eliptice, amintesc de modul de a scrie al „proprietarului de poduri“: „Trec ploi prin păsări ce nu zboară / și murmur mut târând un tren, / când din senin se surpă incertul anotimp / și capete de zei se stafidesc pe sfoară, / la umbra deasă de imn ambigen.“ (Imn ambigen) De cele mai multe ori însă, Nicolae Sârbu complică inutil comparațiile la care recurge și le face de neînțeles și hilare. Fiecare poem al
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Toma ale lui Henri Bouillard și De Lubac însuși, nu va rămâne fără ecou la Vatican 248. Pius al XII-lea, probabil la instigația lui Garrigou-Lagrange, publică în 1950 epistola enciclică Humani generis, „despre câteva false opinii care amenință să surpe temeliile învățăturii catolice”. Iată câteva pasaje revelatorii: Ceea ce expun Enciclicile Pontifilor Romani despre caracterul și constituirea Bisericii este, în mod sistematic și deliberat, neglijat de unii, cu scopul foarte precis de a impune o noțiune vagă pe care ei spun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
spre cer. Noaptea aceea ne-am cuibărit cum am putut În cabina ceea de frânar. Țăcănitul monoton al roților ne-a adormit. Cât oi fi dormit nu știu, dar m-a trezit un zgomot de fierărie de parcă s-ar fi surpat cerul! Am privit afară. Bănuiala mea se adeverea. Treceam peste un pod metalic. Și nu unul oarecare. Ci unul zdravăn și lung. ― Oare ce apă o fi asta, Costache? ― Ce bine ar fi să aflăm. Dar cum ? Când au apărut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și discreție, a lăsat mâna dreaptă de pe urechea mea stângă, a ridicat ochii către etaj, acolo unde încă mai locuia, toată numai zâmbet, Nineta, și a strigat de parcă aceasta era pe tărâmul celălalt: "Nineetaaaaaaaaaaaaaa!" Ceva, trebuie să recunosc, s-a surpat atunci în mine. Clipa aceea a fost momentul în care am început să privesc foarte critic toate teoriile savante despre limbaj pe care le însușisem în elevata, savanta societate culturală a Ninetei. Dar, iar trebuie să vă spun foarte sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sunt tânără. Nu voi îmbătrâni nicicând în inimă. Eu Sunt tânără. Eu vreau sincer să trăiesc./ Gândurile-mi zboară spre tine, Pieptu-mi arde, mintea gonește aiurea, Gol spațial stelele gonesc în astral Ideea-i nesomn, fantezie și goană, Cerul se surpă în inima mea, Pământul plesnește și stelele se izbesc de pământ. Simțirea tresaltă, vraja atinge sublimul, Fuga-i continuă, uimitoare peste Univers, Visul s-a agățat într-o simțire eternă Și deși gardurile sunt infinite, imaginea nebună, Trăirea-i aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
bucureștean, participând la o recepție în onoarea lui Adam Michnik. Se adunase toată floarea cea vestită a lumii cultural-politice a vremii. Bucătăria era superlativă, oaspeții se înfruptau dezlănțuit din felurile de mâncare așezate pe mesele cât pe-aci să se surpe. La un moment dat, s-au adus recipientele cu înghețată: mari, acoperite cu promoroacă, gata să fie devorate și ele. Începusem, lacomi și încântați, un dialog cu chelnerul, când, ușor ca o felină care simte prada, Andrei Pleșu ni s-
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
susținere pentru Chile, acolo unde echipa națională este susținută de un public special, format din minerii implicați în accidentul de la Copiapó, din 2010. Atunci, 33 de mineri au fost blocați în subteranul unei mine de cupru, după ce pământul s-a surpat. Toți 33 au supraviețuit sub pământ timp de aproape două luni, perioadă în care guvernul chilian a făcut eforturi majore ca să îi scoată la suprafață, scrie gsp.ro. Operațiunea de salvare a ținut cu sufletul la gură toată Planeta și
CUPA MONDIALĂ 2014: Cel mai emoționant clip motivațional by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74122_a_75447]
-
fabuloasă: Pînă în ziua de azi / și nu trag nădejde în viitor / urechea mea, vrănișoara cea / cu nimicuri, promisiunile, / sau tot voinicește umplut, (...) aproape, aproape de plînset,/ cred că-mi cresc aripioare, / din gard ciocîrlanii/ se țin după mine / (În vise surpat). Regula nu e o autenticitate nudă, ci coeziunea fizionomiei literare: "A nu trișa, a nu forța travestiul". Pentru ca "să iasă totul cum o cunună / de iridiu sub lună, / strună din brici și brici din strună", într-o dublă accepție a
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]