209 matches
-
2,5 Roșiile 0,6 Păsărei 2,6 Pleșești 2,3 Cherăști 4,7 Hotăroia 2,4 Lupuiești 1,7 Pertești 5,4 Runcu Runcu 14,7 Valea Babei 10,5 Gropeni 4,4 Căligi 4,9 �� Vărateci 5,9 Surpați 8,8 Snamăna 5,7 Sălătrucel Pălești 17,2 Șerbănești 12,6 Sălătrucel 7,1 Seaca 9,2 Scundu Scundu 17,3 Avrămești 22,0 Crângu 18,2 Blejani 16,3 Sinești Sinești 8,8 Dealu Bisericii 4,8 Urzica
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
carierei la data închiderii acesteia. ... (3) Pentru estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activității miniere, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele: a) lucrări necesare a se realiza pentru protecția zăcământului și a suprafeței, și anume: rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc.; ... b) lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină și a celorlalte căi de acces în cazul exploatărilor în subteran; ... c) lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere; ... d) lucrări necesare dezafectării infrastructurii; ... e) estimarea costurilor
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172531_a_173860]
-
carierei la data închiderii acesteia. ... (3) Pentru estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activității miniere, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele: a) lucrări necesare a se realiza pentru protecția zăcământului și a suprafeței, și anume: rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc.; ... b) lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină și a celorlalte căi de acces în cazul exploatărilor în subteran; ... c) lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere; ... d) lucrări necesare dezafectării infrastructurii; ... e) estimarea costurilor
ORDIN nr. 175 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172530_a_173859]
-
cele proiectate, cu roșu; - lucrările miniere cu pante peste 7 la mie se vor marca cu semnul folosit pentru pante înclinate; - lucrările miniere părăsite se vor marca distinct, cu semnele convenționale stabilite; - lucrările inaccesibile, dar necesare activității de producție (inundate, surpate, cu gabarite necorespunzătoare), vor fi marcate cu linie plină - în tuș negru - plasată în interiorul lucrării, pe lungimea respectivă; - ușile de aeraj și digurile. Pentru fiecare dig se va înscrie numărul său; - traseul curenților de aer curat și viciat, până la suprafață
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 14 martie 2008 privind elaborarea şi avizarea programelor anuale de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196672_a_198001]
-
Pleșoiu/Livezi Poenari Popești/Golești Popești/ Măciuca Popești/Sinești Predești Priporu �� Prundeni Racoviță Robești Roești Roești/Pesceana Românești Roșiile Rotărăști Rudă �� Rugetu Runcu Rusănești Sălătrucel Săliștea Sâmbotin Sărulești Scundu Sinești Slătioara Slăvitești Stanomiru Stoenești/ Berislăvești Stoenești/ Stoenești Stoicănești Streminoasa Stroești Surpatele Șerbăneasa Șerbănești/ Ștefănești Șerbănești- Păușești Otăsău Șirineasa Ștefănești Știrbești �� Telechești Tepșenari Tetoiu �� Țină Tomșani Totești Turcești Țepești Țuțuru �� Udrești Ulmetu Urși/Popești Urzica Vaideeni Valea Cheii Valea Văleni Vărleni/Stănești Vețelu Viișoara Vlădești Voicești Voineasa Zătreni Zăvideni JUDEȚUL VRANCEA Chiricari
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
și anexele; Adresa: satul Valea Babei, Str. Principală", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "1.267,80 lei"; - la poziția nr. 22, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.300 mp, pe care se află Școala Surpați și anexele; Adresa: satul Surpați", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "894,04 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.582 mp, pe care se află magazia, magazinul și alte anexe
HOTĂRÂRE nr. 125 din 17 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220335_a_221664]
-
Babei, Str. Principală", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "1.267,80 lei"; - la poziția nr. 22, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.300 mp, pe care se află Școala Surpați și anexele; Adresa: satul Surpați", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "894,04 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.582 mp, pe care se află magazia, magazinul și alte anexe; Adresa: satul Valea Babei, Str.
HOTĂRÂRE nr. 125 din 17 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220335_a_221664]
-
Măzăraru, Pleșoiu, Popești, Predești, Schitu, Șerbăneasa, Tufanii, Valea Bâlcească, Valea Viei Comuna Perișani Sate: Perișani, Bâiașu, Mlăceni, Podeni, Poiana, Pripoare, Spinu, Surdoiu Comuna Racovița Sate: Racovița, Balota, Blănoiu, Bradu-Clocotici, Copăceni, Gruiu Lupului, Tuțulești Comuna Runcu Sate: Runcu, Căligi, Gropeni, Snamăna, Surpați, Valea Babei, Vărateci Comuna Sălătrucel Sate: Sălătrucel, Pățești, Seaca, Șerbănești Comuna Stoilești Sate: Stoilești, Balomireasa, Bulagei, Bârsoiu, Delureni, Geamăna, Ghiobești, Giuroiu, Izvoru Rece, Malu, Nețești, Obogeni, Stănești, Urși, Vlădulești Comuna Șirineasa Sate: Șirineasa, Aricioaia, Ciorăști, Slăvițești, Valea Alunișului Comuna Titești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bărbătești, Negrulești Comuna Bune��ti Sate: Bunești, Coasta Mare, Firești, Râpănești, Teiușu, Titireci Comuna Cernișoara Sate: Armășești, Cernișoara, Groși, Modoia, Mădulari, Obârșia, Sărsănești Comuna Costești Sate: Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici Comuna Frâncești Sate: Frâncești, Băluțoaia, Coșani, Dezrobiți, Genuneni, Moșteni, Mănăilești, Surpatele, Viișoara Comuna Mateești Sate: Mateești, Greci, Turcești Comuna Măldărești Sate: Măldărești, Măldăreștii de Jos, Roșcoveni, Telechești Comuna Oteșani Sate: Oteșani, Bogdănești, Cucești, Cârstănești, Sub Deal Comuna Păușești Sate: Păușești, Baroanele, Buzdugan, Cernelele, Păușești-Otăsău, Șerbănești, Șolicești, Văleni Comuna Pietrari Sate: Pietrari
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
a codiței, poziționate 4: 3: 2. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Suveica reprezintă meșteșugul țesătoriei, una din ocupațiile de bază ale locuitorilor. Crucea evocă mănăstirile "Dintr-un lemn" și "Surpatele" din localitate. Merele și prunele amintesc de numeroasele livezi din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2
HOTĂRÂRE nr. 519 din 24 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Frânceşti, Lădeşti şi Prundeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253860_a_255189]
-
pe alții se-așteaptă apoi se despart se împart atît de uman cum rațiile de mîncare. Periferie O minuțiozitate-a simplității această priveliște la capătul străzilor cum al unei întrebări dar totuși e prea multă zidărie părăsită prea multe acoperișuri surpate prea mulți scaieți în locul siestei pentru nevolnicul tău trup pe care de la o vreme iată că trebuie să-ncepi a-l căuta în cărți. Frizerie Foarfeci care taie respirația lăsînd intactă șuvița de păr foarfeci care conversează între ele umbra
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
umblu noaptea pe străzi ridicând pleoapa strălucitoare-a țărânii (documentul atestării orașului meu din 14 decembrie 1458) să dau de piatra ocultă pe care și-a zgâriat umbra Andrieș Slujascul, stăpânul de demult al Oneștiului, lângă apa Cașinului, sub maluri surpate.” Actul original nu se păstrează, fiind foarte uzat. El a fost transcris din slavonă la începutul secolului XX. Se păstrează numai copiile. După istoricul Ion Bogdan (1864-1919), din cele patru sate menționate în document, Slujești a dispărut, Lăbășeștii s-a
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
47 m adâncime, cota absolută fiind +360,9 m. Într-o perioadă de 16 ani, nivelul lacului din mina Apaffi, care este alimentat de apele de precipitații, s-a ridicat cu 1,9 m. Partea de intrare în galerie, acum surpată, a fost armată cu prilejul lucrărilor menționate din anii '80 ai secolului al XX-lea, în timp ce interiorul galeriei păstrează o armătură veche, de tip "desiș" (trunchiurile sunt așezate vertical unul lângă altul, fără spații între ele). Vechimea destul de apreciabilă a
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
mine Francisc, Pál, Károly, Maria Tereza, Antal, Jozsef și Kurucz. Există și alte suprafețe restrânse, de ușoară scufundare, umplute cu apă sau colmatate. Zona minei Ferdinand, aflată în extremitatea de est a jumătății de vest a localității, este de asemenea surpată, iar mina inundată. Între cele două zone a fost evidențiată o suprafață cu o lungime maximă de 550 m și lățimi în limite de 180-420 m, unde au fost sesizate urmele unor vechi exploatări, minele având un areal restrâns (30
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Urluești-Băbeni, cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
-lea, adoptat de români și care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
acoperă însă, foarte probabil (fără discontinuități), întreaga platformă puțin tectonizată dintre Beclean-Dej-Gherla. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
de mănăstire domnească. În 1897, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiași an, credincioșii au adus niște meșteri italieni cioplitori în piatră de la Albeștii de Mușcel pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
administrativ al ținutului moldovenesc omonim. Cetatea a fost distrusă la sfârșitul secolului al XV-lea, ultima consemnare documentară regăsindu-se în privilegiul lui Ștefan cel Mare acordat Episcopiei de Rădăuți, la 23 August 1481. Ruinele Țeținei, sub forma unor ziduri surpate și a unor grămezi de piatră, au devenit carieră și locul de aprovizionare cu piatră pentru locuitorii din zonă, dar și pentru administrația austriacă, după 1775. De pildă, la 12 decembrie 1784, cancelaria Administrației Bucovinei trimitea lui Ilie Vlaicu din
Cetatea Țețina () [Corola-website/Science/312408_a_313737]
-
dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare.
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând evului mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
de stejari seculari și cu un subsol bogat în sare. Prima stațiune balneară a fost înființată aici în anul 1845 și, de atunci, Ocna Sibiului și-a atras renumele datorită lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Pe masivul de sare se află mai multe lacuri sărate (foste ocne prăbușite). Multe dintre ele au o concentrație de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mină "Grosse Grube", "Ocna Mare"), cu o adâncime de 132,5
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau „"Hurezi"”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi. Anvergura averii lui Constantin Brâncoveanu a făcut impresie încă din timpul vieții sale. Este un fapt bine încetățenit că în capitala Imperiului Otoman era concurență între funcționari pentru a fi trimiși cu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]