230 matches
-
15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3. JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA cu sediul în municipiul Sighișoara MUNICIPIU 1. Sighișoara ORAȘE 1. Sângeorgiu de Pădure 2. Sovata COMUNE 1. Albești 7. Fântânele 2. Apold 8. Ghindari 3. Bălăușeri 9. Neaua 4. Chibed 10. Saschiz 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 587, județul Harghita; 6. CZIRIAK KAROLY, alegător: Da, domiciliul în municipiul Toplița, bd. Nicolae Bălcescu, bl. B, sc. 1, ap. 8, județul Harghita; 7. ELEKES-JOZSA MARTIN, alegător: Da, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, județul Harghita; 8. TAKACS JOZSEF, alegător: Da, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 1.277, județul Harghita; 9. KOLCSAR GHEZA, alegător: Da, domiciliul în comuna Lăzarea, satul Lăzarea nr. 724, județul Harghita; 10. MARTON CSABA, alegător: Da
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
cele cuprinse în act reprezintă voința lui, a consimțit la autentificarea prezentului înscris și a semnat unicul exemplar; 7. ELEKES-JOZSA MARTIN, CNP 1511002190703, născut la data de 02.10.1951 în comuna Suseni, județul Harghita, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, județul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 225302, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 26.04.2006, valabilă până la data de 02.10.2066, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
Biserica reformată, Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara fostă ortodoxă satul Sântămăria-Orlea k)83. Biserica Adormirea Orașul Călan, satul Strei Hunedoara Maicii Domnului k)84. Biserica Sfântul Gheorghe Orașul Călan, Hunedoara localitatea Streisângeorgiu k)85. Biserica cnezilor Cânde Comuna Râu de Mori, satul Suseni Hunedoara k)86. Biserica domnească Municipiul Iași Iași Sfântul Nicolae k)87. Biserica Mănăstirii Golia Municipiul Iași Iași k)88. Biserica Trei Ierarhi Municipiul Iași Iași k)89. Biserica Sfântul Sava Municipiul Iași Iași k)90. Biserica Barnovschi Municipiul Iași
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Peștișani, Polovragi, Prigoria, Roșia de Amaradia, Runcu, Samarinești, Săcelu, Schela, Scoarța, Slivilești, Stănești, Telești, Tismana, Turcinești. HARGHITA Municipii Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc Orașe Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița Comune Bilbor, Brădești, Ciucsângeorgiu, Cârța, Dârjiu, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaș, Lăzarea, Mugeni, Sărmaș, Sândominic, Suseni, Ulieș, Zetea. HUNEDOARA Municipii Deva, Hunedoara, Orăștie, Brad Orașe Călan, Hațeg, Șimeria Comune Baia de Criș, Baru, Bănița, Boșorod, Cârjiți, Crișcior, Densuș, Geoagiu, Ghelari, Gurasada, Hărău, Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Pui, Răchitova, Rapoltu Mare, Râu de Mori, Ribița, Sarmizegetusa
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Tâmna. MUREȘ Municipii Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni Orașe Iernut, Luduș Comune Acățari, Adămuș, Apold, Ațintiș, Bahnea, Batoș, Băgaciu, Bălăușeri, Bichiș, Bogata, Brâncovenești, Ceuașu de Câmpie, Cucerdea, Cuci, Daneș, Gălești, Gornești, Lunca, Nadeș, Pănet, Păsăreni, Saschiz, Sărmașu, Sâncraiu de Mureș, Suseni, Vânători. NEAMȚ Municipii Piatra-Neamț, Roman Orașe Târgu-Neamț Comune Agapia, Bălțătești, Bârgăuani, Bodești, Borlești, Crăcăoani, Dobreni, Dragomirești, Farcașa, Girov, Grumăzești, Pângărați, Piatra Șoimului, Războieni, Roznov, Sagna, Săvinești, Ștefan cel Mare, Tazlău, Vânători-Neamț, Viișoara, Zănești. OLT Municipii Slatina, Caracal Orașe Corabia Comune
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
21. Telești 9. Drăguțești 22. Tismana 10. Fărcășești 23. Turceni 11. Godinești 24. Turcinești 12. Ionești 25. Urdări 13. Lelești JUDEȚUL HARGHITA 1. JUDECĂTORIA GHEORGHENI cu sediul în Gheorgheni ORAȘE 1. Gheorgheni COMUNE 1. Ciumani 5. Remetea 2. Ditrău 6. Suseni 3. Joseni 7. Voșlăbeni 4. Lăzarea 2. JUDECĂTORIA MIERCUREA-CIUC cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc MUNICIPIU 1. Miercurea-Ciuc ORAȘE 1. Băile Tușnad 2. Bălan COMUNE 1. Cîr��a 9. Plăieșii de Jos 2. Ciucsîngeorgiu 10. Siculeni 3. Dănești 11. Sîncrăieni 4
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3. JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA cu sediul în municipiul Sighișoara MUNICIPIU 1. Sighișoara ORAȘE 1. Sângeorgiu de Pădure 2. Sovata COMUNE 1. Albești 7. Fântânele 2. Apold 8. Ghindari 3. Bălăușeri 9. Neaua 4. Chibed 10. Saschiz 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
DE INVESTIȚII "Reabilitare și extinderea rețelei de canalizare în orașul Zlatna" Titular: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Unitatea Administrativ-Teritorială Oraș Zlatna, județul Alba Amplasamentul: Investiția propusă în cadrul proiectului se va realiza în localitățile Zlatna, Galați, Feneș, Valea Mică, Pătrângeni, Suseni, Podu lui Paul, Vâltori, județul Alba. Indicatorii tehnico-economici Valoarea totală a investiției: mii lei 62.497 Din care C + M: mii lei 49.812 inclusiv TVA 24%, prețuri la data de 30 aprilie 2014, cursul lei/euro = 4,4503 lei
HOTĂRÂRE nr. 333 din 4 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. II/4 şi II/8 la Hotărârea Guvernului nr. 571/2006 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul nr. 2 - Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna şi Copşa Mică" din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până la 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271641_a_272970]
-
locale în pericol de abandon", a fost stabilită de ANZ în conformitate cu art. 7(3) al Regulamentului (UE) nr. 807/2014 , după cum urmează: ● Ovine: - Țigaie cu cap negru de Teleorman - Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) - Karakul de Botoșani - Merinos de Suseni - Merinos Transilvănean - Merinos de Cluj - Merinos de Palas - Țigaie - varietatea ruginie ● Caprine: - Carpatina - Alba de Banat ● Taurine: - Sura de Stepă ● Bubaline: - Bivolul românesc ● Ecvidee: - Furioso North Star - Huțul - Gidran - Semigreul românesc - Shagya Arabă - Nonius - Lipițan ● Porcine: - Bazna - Mangalița Pachetul 8
MANUAL DE PROCEDURĂ din 7 aprilie 2016 (*actualizat*) privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plată aferente măsurii 10, pachetul 8 "Creşterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274129_a_275458]
-
joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț prin intermediul a 3 posturi de transformare, numărul de abonați din sat este de 286. Alimentarea cu apă potabilă a localității se realizează atât din fântâni cât și din cele
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
posturi de transformare, numărul de abonați din sat este de 286. Alimentarea cu apă potabilă a localității se realizează atât din fântâni cât și din cele 4 rețele independent executate în cursul anilor 1980. Trupul din vatra satului situat în Suseni se alimentează numai din fântâni din gospodăria proprie, în sat există și multe instalații individuale de apă curentă. Din anul 2012 satul dispune de o retea de apa curenta si de un sistem de canalizare al apelor uzate. Între obiectivele
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
lui Chiriac ce iasă la Danil, Ulița Bercului lângă Căminul Cultural - ce continuă in hotar cu Calea Gălzii, Ulița la Vaivoda care duce la Nuțu Cristea si la cripta familiei Zeyc, Intrarea la Biserica din Joseni, Intrarea la Biserica din Suseni, Ulița din capul satului în Suseni ce continuă în hotar cu Calea Cetii. În partea dreaptă a vetrei satului se racordează la Ulița Principală: Drumul Târgului, Calea Cricașului, Calea Geomalului DC 75 - pleacă de la Crucea de la Sarmaghita, După Moară - ce
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Ulița Bercului lângă Căminul Cultural - ce continuă in hotar cu Calea Gălzii, Ulița la Vaivoda care duce la Nuțu Cristea si la cripta familiei Zeyc, Intrarea la Biserica din Joseni, Intrarea la Biserica din Suseni, Ulița din capul satului în Suseni ce continuă în hotar cu Calea Cetii. În partea dreaptă a vetrei satului se racordează la Ulița Principală: Drumul Târgului, Calea Cricașului, Calea Geomalului DC 75 - pleacă de la Crucea de la Sarmaghita, După Moară - ce duce la casa Dreger actuala casa
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se amestecă permanent cu apa din pământ. Acest lucru se întâmplă mai ales pe porțiunea Voșlobeni - Suseni - Ciumani - Remetea, unde pe anumite arii sunt și mofete pe zona bălții Mureșului. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime și de 300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Suseni, mai demult "Fălfalău, Fălfălău" (în dialectul săsesc "Pränsdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Suseni este atestat documentar în anul 1319. Până în secolul al XVI-lea populația majoritară o constituiau sașii, ulterior românii și maghiarii (mulți din ei la origine secui din zona Aita Mare), devenind populația dominantă. Pentru un timp a existat și o
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
care mai tarziu s-au contopit cu populația locală. Ocupația principala a locuitorilor a constituit-o tradițional agricultură, în special cultură cepei care dă recolte substanțiale pe parcelele cu sol roditor din lunca râului Mureș, numit local și "berc". În Suseni există până nu demult și o fabrică de cărămidă. Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatră Neamț, la nord de Reghin.
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecție denivelată cu șoseaua județeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Pitești, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce spre sud la Suseni, Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare, mai departe în județul Dâmbovița la Șelaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bradu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni. Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
statul român. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni. Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
Principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, migrează trei sferturi din populația localităților Rucăr și Dragoslavele din județul Muscel pentru a întemeia localitățile Rucăr și Dragoslavele din județul Putna, dar un număr mic de rucăreni și dragosloveni împreună cu secăreni și suseni din județul Ciuc, ajung la valea Cașinului tăind padurile dese și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste patru mici au evitat însă a se uni între ele păstrîndu-și originea etnică precum și unele tradiții. Ei erau amplasați astfel: Rucărenii în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna Cașin a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin. În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din punct de vedere al satelor componente
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Băcani este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Băcani (reședința), Băltățeni, Drujești, Suseni și Vulpășeni. Se află la aprox. 10 km de municipiul Bârlad, fiind situată în regiunea de dezvoltare economică nord-estică. Suprafață comunei este de 52,20 km² și principala activitate economică specifică localității este agricultură. Pe 29 iunie, se sărbătorește ziua
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]