248 matches
-
cu regularitatea unui ceasornic, tot la 15 zile, dacă revizorul a făcut inspecții. Aceste raporturi sunt prețioase întrucît se poate constata că, revizorul nu spune neadevărul față cu superiorii săi; niciodată însă nu știu // ca aceste raporturi să se fi tâlcuit drept o îndătorire a revizorului de-a fi vecinic pe drumuri. 171 {EminescuOpXVI 172} {EminescuOpXVI 173} {EminescuOpXVI 174} De-aceea îmi pare foarte rău că sunt silit a respinge ca nefondat avizul onor. Consiliul permanent că nu mi-aș împlini
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Tăceți, căci ziua aceasta este sfîntă; nu vă mîhniți!" 12. Și tot poporul s-a dus să mănînce și să bea. Și au trimis cîte o parte și altora, și s-au veselit mult. Căci înțeleseseră cuvintele care li se tîlcuiseră. 13. A doua zi, capii de familie din tot poporul, preoții și Leviții, s-au strîns la cărturarul Ezra, ca să audă tîlcuirea cuvintelor Legii. 14. Și au găsit scris în Lege că Domnul poruncise prin Moise, ca fiii lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
să se întoarcă îndărăt, când primi de la Sciți o stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume că Sciții supuneau lui pământul, apa, aerul (sub forma păsării) și armele lor. Un servitor însă de a lui Darius, Gobrias, care cunoștea limba simbolică a Sciților, dădu acestei solii o cu totul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
obiecție, deocamdată de nedepășit, și de subita oprire s-a fost folosit imediat al doilea motiv de grijă, trei motive într-unul singur, păpușile de lut, Centrul, șeful departamentului de achiziții, O să vedem ce se mai întâmplă, murmură olarul, frază tâlcuită în așa fel încât, dacă vom fi atenți, poate servi și pentru a masca tacit, cu o complicitate distrată, excitantul subiect al Isaurei Estudiosa. Prea târziu, traversăm acum Centura Agricolă, sau Verde, cum este insistent numită de oamenii cărora le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
TRECUT Castelul e-același în aer și-n apă. Trecutul pe poartă copoii și-i scapă. Crini umblă pe-un drum de căutări jucăușe parcă-și duc în potire viitoarea cenușe. Scăpat dintr-o stemă tăiată în poartă, un uliu tâlcuiește rotire de soartă. Stuparul ceresc peste ciuturi se-ndoaie, în mierea fântânilor barba și-o-nmoaie. Zăbovește prin rostul grădinilor pajul. Un zbor de lăstun iscălește peisajul. [1926] * PEISAJ TRECUT Castelul e-același în aer și-n apă. Trecutul pe
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
TRECUT Castelul e-același în aer și-n apă. Trecutul pe poartă copoii și-i scapă. Crini umblă pe-un drum de căutări jucăușe parcă-și duc în potire viitoarea cenușe. Scăpat dintr-o stemă tăiată în poartă, un uliu tâlcuiește rotire de soartă. Stuparul ceresc peste ciuturi se-ndoaie, în mierea fântânilor barba și-o-nmoaie. Zăbovește prin rostul grădinilor pajul. Un zbor de lăstun iscălește peisajul. [1926] * TRISTEȚE METAFIZICĂ lui Nichifor Crainic În porturi deschise spre taina marilor ape
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Dumnezeu ar fi făcut lumea. Titlul era scris și latinește: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium " - învățătură despre a lumei orânduială dumnezeiască dupre cum toate pentru pământ a fi zidite se arată de cătră înduratul Dumnezeu - de pe grecie pe românie tâlcuită cu adăugire a înrîurinței zodiilor asupra vieței omenești. Și cu o dedicațiune: "celui întru ființa sa nemărginit, întru fapturile mînurilor sale minunat Dumnezeu spre vecinică laudă afierosită. " Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare, pe mărgini cu portretele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vie a tot ce se putea șopti toți știau că un loc la divan chiar i-ar fi fost orcînd deschis, cu cunoașterea pravilelor mirene și bisericești care o avea și după isteția sa firească. Ca om de pe atunci, el tâlcuia și vise, se-nțelege. Dar metoda sa era precalculată și de aceea nouă. Tâlcuind oamenilor în vârstă, spusele lui se compuneau totdeuna din doi dacă, unul afirma dorința, altul o nega, înainte de a tâlcui însă el se informa asupra dorințelor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
chiar i-ar fi fost orcînd deschis, cu cunoașterea pravilelor mirene și bisericești care o avea și după isteția sa firească. Ca om de pe atunci, el tâlcuia și vise, se-nțelege. Dar metoda sa era precalculată și de aceea nouă. Tâlcuind oamenilor în vârstă, spusele lui se compuneau totdeuna din doi dacă, unul afirma dorința, altul o nega, înainte de a tâlcui însă el se informa asupra dorințelor celor neîmplinite a persoanei. Astfel tâlcuirile lui, se-nțelege de sine, erau întotdeuna adevărate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
firească. Ca om de pe atunci, el tâlcuia și vise, se-nțelege. Dar metoda sa era precalculată și de aceea nouă. Tâlcuind oamenilor în vârstă, spusele lui se compuneau totdeuna din doi dacă, unul afirma dorința, altul o nega, înainte de a tâlcui însă el se informa asupra dorințelor celor neîmplinite a persoanei. Astfel tâlcuirile lui, se-nțelege de sine, erau întotdeuna adevărate - nu trebuie să uităm un moment că avea o privire clară, cu care precalcula ușor mersul lucrurilor lumești. În fond
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în aceeași măsură, marcate de istorie. Această condiționare, datorată unei temporalități secvențiale, nu șterge pecetea eonică a revelației din Scripturi. Înrădăcinată într-un „topos” angelic, revelația Scripturilor transcende temporalitatea necrofilă a lumii căzute și pregătește desfășurarea finală din eshaton 1. Tâlcuiește inspirat Scriptura nu cel capabil să-i refacă contextul cultural și politic, ci cel plasat în cutia de rezonanță metaistorică a revelației. Interpretul va pune atunci în lumină nu crizele logosului apofantic, ci infinitatea hiperbolică a doxologiei. Pentru aceasta e
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cum se raportează omul la suferință. Dacă nu se păstrează demnitatea umană, suferința nu este purificatoare. "Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia" (Matei, 5, 4) nu se referă la toți cei care plâng și suferă, ci, așa cum tâlcuiesc Sfinții Părinți, la cei care plâng pentru păcatele lor și pentru iubirea de Dumnezeu. În lumea lagărului, cei "fericiți" în acest sens sunt deținuții precum baptistul Alioșa. La rândul său, Ivan Denisovici este un creștin exemplar, prin dovada de autentică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un mare teolog și literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil, după cum rezultă dintr-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică Fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Lucrarea care i-a adus celebritatea Sfântului Niceta de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa îl situa printre cei mai de seama cateheți patristici, după cum rezultă într-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Sfântul Niceta n-a fost doar un misionar desăvârșit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Fiului. Și, așa ați auzit că Tatăl este numit Domn, hai să vă arătăm acum și cum este numit Fiul Dumnezeu. Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este Dumnezeu (Mt. 1, 23; cf. Is. 7, 14). Vezi cum, pe de-o parte, numele de Domn este folosit pentru Tatăl, iar pe de altă parte, numele de Dumnezeu este folosit pentru Fiul? Căci, așa cum acolo se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
laolaltă cu mine la înțelegerea de care dau dovadă profeții și la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, II, în PSB, vol. 23, p. 30) „Numele de Iisus și de Mântuitor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar numele Hristos înseamnă în primul rând și mai cu seamă puterea împărătească (fiindcă Hristos se tâlcuiește uns, iar din istorie aflăm că mai înainte a fi cineva împărat trebuia să fie uns) și deoarece în demnitatea împărătească se cuprinde toată puterea celorlalte demnități ...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol.30
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e modul nașterii lui Dumnezeu. Ar fi prost cineva dacă ar îndrăzni să întrebe astfel de lucruri, pentru că e un lucru negrăit și propriu firii lui Dumnezeu, cunoscut numai Lui și Fiului. La fel e prost a voi cineva să tâlcuiască aceasta în cuvinte. Aceasta e egal cu a întreba: unde e Dumnezeu și cum e Dumnezeu și cum e Tatăl? Dar precum a întreba de aceasta e un lucru lipsit de evlavie și e propriu celor ce nu cunosc pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gândești la tată, la nașterea de jos. Tatăl a născut fără curgere, iar fecioara a născut fără stricăciune. Nici Dumnezeu n-a suferit curgere născând, căci a născut prin Duhul. Din această cauză nici nașterea Lui de sus nu este tâlcuită, nici nașterea Lui în vremurile din urmă nu rabdă iscodire. Că a născut Fecioara astăzi, o știu! Că a născut Dumnezeu mai presus de timp, o cred! Dar chipul nașterii am învățat să-l cinstesc în tăcere și am primit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce locuiește în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trăi veșnic creștinii evlavioși. Aceștia nu vor cunoaște stricăciune în vecii vecilor. Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ba are ea însăși nevoie de o explicație. Plus obediențele ideologice, subiecti vismele și, de multe ori, lipsa unei culturi de un ordin mai general, care afectează și ele adevărul cercetat pe această cale. Există chiar o anumită selectivitate bine tîlcuită în alegerea momentelor istorice. De pildă, nu spunem aproape nimic despre momentul iunie 1940 și rușinoasa cedare a Basarabiei și nordului Bucovinei, fără să tragem un glonte. Vitejia noastră a venit apoi prea tîrziu și nu tocmai de partea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a căror simbolistică influențează viața de zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații sunt găina și cocoșul, găina călăuzind momentele semnificative ale vieții, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că vorbești cu vreun preut, vei avea o mare scîrbă. Păduchi în vis însemnează bani. Se crede că dacă visează cineva că mănîncă pîne proaspătă i se va întîmpla ceva nepriincios. Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tîlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea persoană se zice că ceea ce a visat e semn a bine, și apoi acel vis se va împlini în bine. Șerpele în vis arată vînt; peștele, ploaie; ouăle arată zăpadă. Vită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
haotic elan vital. Spiritualitatea românilor poate da Occidentului forța, iar Orientului claritatea. Răsărit parcă din învățăturile evanghelice, din evlavia și liturghia ortodoxă este studiul " Câteva teme creștine în folclorul românesc", în timp ce ultimul capitol al cărții, "Spiritualitatea creștină a poporului român, tâlcuită în câteva dintre expresiile și datinile lui", rezumă într-un fel întregul volum scris de Dumitrul Stăniloe în spiritul faptei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu prin întruparea lui numită de Sfântul Apostol Pavel chenoză. Cărturarul și marele teolog român s-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ar lămuri mai bine despre acest mare Sfânt și vorbitor de Dumnezeu. Iată ce spunea Sfântul Isidor Pelusiotul despre el: Noaptea târziu, când grijile scaunului arhieresc nu-l mai tulburau, Sfântul Ioan se închidea în camera sa de lucru și tâlcuia epistolele Sfântului Apostol Pavel. Camera nu avea alt mobilier decât un pat modest, o masă și un scaun, iar ca podoabă sfintele icoane, între care icoana Sfântului Pavel; la această icoană își îndrepta necontenit privirile când zăbovea asupra înțelesului dumnezeieștilor
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]