566 matches
-
mică, voiești să afli viața? Ține în tine credința și smerenia, căci prin ele afli mila, ajutorul și cuvintele grăite în inimă de Dumnezeu, dar și pe Cel ce te păzește întru ascuns și rămâne cu tine la arătare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Prin credință și smerenie simțim cuvintele lui Dumnezeu grăite în fiecare moment în inimă, deci nu ca niște cuvinte spuse odinioară de Dumnezeu și acum desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu însuși ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e capabilă de lucrarea înșeptită a Preasfântului Duh, pe care numărul nu o face compusă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 24, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 242) „Lasă fiilor, înainte de toate, moștenirea credinței nepătimașă (nepătată)<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nepătimașă. Căci numai credința ortodoxă nu e produsul unei patimi și nu exprimă un Dumnezeu pătimaș și dă putere pentru dobândirea nepătimirii. Căci ea e credința în Treimea ca structură supremă a iubirii în Fiul lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de pasiunea dictatorială a unei singure persoane, ambele rodul mândriei. (n.s. 1009, p. 455) footnote>, și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare netrecătoare. (n.s. 1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 457) „... ce folos vom avea dacă în credință suntem evlavioși, iar în viață ne găsim în păcat?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VII-a, p. 77) „Căci, precum și o pasăre, deși nu este prinsă din toate părțile, ci numai dintruna - vreau să zic de picior - totuși se găsește sub stăpânirea celui ce i-a întins
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea lupta cu dânșii, iar mai înainte de vorbe să-i uimim cu viața. Aceasta este lupta cea mare, acesta este silogismul cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin fapte eu l-am depărtat? Deci numai prin purtarea și viața noastră vom putea să-i vânăm și să clădim Biserica lui Hristos prin sufletele lor; această bogăție dar să o strângem”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 30) ,,... voi să nu lăsați vreodată să fie pângărite învățăturile credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 38) Despre cele două feluri de manifestare a credinței „Iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe cea plină de simțire, cu care cunoaștem că sunt adevărate făgăduințele lui Hristos pe care le-a făgăduit și gătit celor ce-L iubesc pe El, ca și amenințările și muncile iadului, cele gătite diavolului și slugilor lui<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui Dumnezeu și întruparea Fiului Său, a opta pentru credință ca pentru o altă filosofie, ci a simți că scăparea ta pe veci depinde de ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
inimă. Căci din această credință izvorăște toată porunca și ea produce luminarea sufletelor. Iar roadele acestor suflete din credința adevărată și lucrătoare sunt înfrânarea și dragostea, iar sfârșitul este smerenia dăruită lui Dumnezeu, care este începutul și întărirea dragostei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sfântul Grigorie apropie până la identificare poruncile și credința. Porunca, mai bine zis puterea pentru înțelegerea și împlinirea ei, izvorăște din credință, care lucrează nemijlocit în inimă. Credința lucrează ca o lege, având în ea ca o putere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a doua. Ea răsare și se câștigă ca un fel de rod din cea dintâi. Căci credința este ca o rădăcină și ca un început al liniștii îndumnezeitoare. Dacă nu crezi, zice Sfântul Ioan Scărarul, cum te vei liniști?<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința tare dă o statornicie și o liniștire de grijile care chinuiesc pe om. Cu atât mai mult credința din experiența unirii cu Dumnezeu, izvor a toată puterea și a vieții fără știrbiri. (n.s. 48, p. 45
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai subtilă, căci implică o putere de abstragere de la lucrurile sensibile și de la multitudinea lor. Dar credința e mai subtilă și decât această
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo în ipostasul (temelia) adevărului, în Împărăția cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința a doua, mai înaltă, e o vedere în Duhul a bogăției bunătății lui Dumnezeu, venită în sufletul celor ce au împlinit poruncile Lui și punându-se prin aceasta în legătură de iubire cu El, și-au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la vederi ce întrec simțurile. (n.s. 90, p. 97) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 97) „Nu credința cea din învățătură eliberează
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
minunată a Cuvântului în omenitatea luată din firea noastră, măcar că aceasta este foarte înaltă, ci credința care răsare în suflet din lumina harului și sprijinește prin mărturia înțelegerii inima, ca să fie neîndoielnică în încredințarea nădejdii, străină de orice închipuire<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sfântul Isaac nu vorbește de credință ca învățătură, sau conținutul unor propoziții, ci de credința ca act, ca convingere, pe baza unei înțelegeri, a unei intuiții, a unui contact tainic și direct cu Dumnezeu în Treime și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acum sufletului nostru ce locuiește în trup: Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22). Deci credința noastră nu stă în a o rosti și a o vesti cu gura, ci credința desăvârșită se arată după vindecare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Toți suntem slabi sau bolnavi în privința credinței, putând-o afirma cel mult prin cuvânt. Numai cel ce s-a vindecat de boală, fără mijloace materiale, arată că a crezut cu putere. (n.s. 95, p. 83) footnote>. Dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care zice către sufletul deplin curățit și înfrumusețat: Întreagă ești frumoasă apropiata mea și pată nu este întru tine (Cânt. Cântăr. 4, 7), și când auzi pe Apostolul care zice: Neavând nici pată, nici zbârcitură, nici altceva din acestea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sufletul în grecește e feminin. De aceea i se zice fiică, sau frumoasă ești. (n.s. 95b, p. 84) footnote> (Efes. 5, 27)”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 59, în Filocalia..., vol. XI, p. 83-84) Credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
suflet de lucrurile supuse simțurilor, a învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai răi decât necredincioșii (1 Tim., 5, 8). Și iar: Fugiți de lăcomie, care este închinare la idoli (Col., 3, 5). Prin urmare, fiindcă sunt atâtea tăgăduiri, este limpede că sunt tot pe atâtea mărturisiri, ba chiar mai multe<footnote Tâlcuirea Pr. Marcel Hancheș: Capacitatea de diversificare a răului, deși uluitoare, nu este nici pe departe la fel de prolifică ca cea a binelui. Oricât de inventiv este dracul, Dumnezeu îl întrece în perspicacitate. Se vede aceasta din surprinzătoarele și inventivele modalități de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poruncilor, precum poruncile se lucrează și luminează prin credința din har. Căci credința este rădăcina poruncilor, mai bine zis izvorul care le udă spre creștere. Ea se împarte în două, în mărturisire și har, chiar dacă e prin fire neîmpărțită<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Mărturisirea e a credinciosului, iar harul al lui Dumnezeu. Amândouă formează credința. Din amândouă izvorăsc faptele. De aceea în fapte se arată lumina credinței sau a harului și a mărturisirii, a puterii lui Dumnezeu și a omului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 41, în Filocalia..., vol. IX, p. 374) „Cel ce nu are credință, dar poate face unele lucruri bune, este asemenea celui ce scoate apă și o varsă într-un vas găurit<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Faptele fără credință sunt osândite și ele, pentru că sunt rodul mândriei omenești, deci au în ele ceva întinat și nerațional. (n.s. 816, p. 375) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Și ne poruncește să facem altele multe, din care să se arate credința noastră în El. Numai atunci trebuie să zicem că suntem credincioși. Căci fără acestea credința noastră este moartă (Iac. 2, 20) și noi înșine suntem morți<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința crește pe măsura faptelor și a virtuților. Credința este în ele înseși ca o credință vie și mereu mai puternică. Iubirea mereu sporită este o manifestare a credinței mereu sporite. Credința nu se poate separa de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
către Coloseni, omilia V, p. 61-62) „Ai văzut deci, că a ispiti cele sfinte prin raționamente omenești este o blasfemie? Și cu drept cuvânt, fiindcă ce poate avea în comun raționamentul omenesc cu cele sfinte?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) „Nimic nu poate fi mai rău decât atunci când cineva, stăpânit fiind de raționamente omenești, judecă și măsoară lucrurile cele dumnezeiești; fiindcă în chipul acesta se va izbi de piatra
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și divinul cu rațiunea în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credo, ut inteligam, spunea Anselm de Canterbury, contrar lui Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide acestei adâncimi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Adevăr, cartea a noua, în PSB, vol. 38, p. 307) „Căci credinței îi urmează, în mod cuvenit, și putința de-a înțelege. Aceasta o spune și proorocul Isaia: De nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is. 7, 9)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: ... Credința omului e necesară mai ales pentru a admite că va trăi în veci. Ea e tot atât de necesară și pentru a admite existența lui Dumnezeu. Și amândouă acestea stau în legătură. Numai crezând în existența lui Dumnezeu, putem
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
neînțeles, cum zice proorocul Isaia. (n.s. 737, p. 407 footnote>. Deci trebuia să fie înrădăcinată întâi în ei credința, ca să introducă apoi în ei înțelegerea celor pe care nu le cunosc, și să nu se caute mai întâi cercetare<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: De fapt, credința are un temei în firea omului care însetează după veșnicie. În acest sens, credința e anterioară cercetării. Dar chiar în această credință e și o logică. De abia pe urmă vine întemeierea rațională mai explicită
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dumnezeiești, deoarece ele trebuie să fie primite prin credință. Ci trebuie să se experieze și să se ajungă mai întâi la o cunoștință măsurată a lor, ca într-o oglindă și ghicitură, precum spune Pavel (I Cor. 13, 12)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cele dumnezeiești nu pot fi primite fără credință. Dar aceasta nu face de prisos cercetarea lor sau informarea despre ele. Sunt necesare amândouă, mai precis e necesară întâi o anumită cunoaștere a celor ce sunt primite apoi prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]