2,412 matches
-
mână și cu ciocanul. Și-ncepea să-njure: Dumnezeii lui de ciocan cine mi l-a pus în mână, c-am s-o iau prin trenuri într-o bună zi și să le dau la cap la toți! Hoții și tâlharii! E plină țara de hoți și de criminali. Așa vorbea, și gura lui l-a nenorocit. Avea și Alexandru, din Germania, care îi semăna, sângele iute. Nărăvaș și cu sângele iute. Cum a dat de prima fustă, a-ngenunchiat ca mielușelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de coșmar Era primăvara lui 1945, noapte cu lună plină și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să se audă rafale de puști automate. O bandă de tâlhari înarmați au luat satul de la un capăt la altul la jefuit și tâlhărit. Îmbrăcați în uniforme rusești și mascați pentru a nu fi recunoscuți, au început să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-au bătut și jefuit pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
țol cu care s-a înfășurat să nu i se vadă păcatele și să se poată duce dimineață la copii și nevastă. Noaptea de coșmar a avut la bază unele răfuieli mai vechi, fiind, de fapt, o reglare de conturi. Tâlharii aveau casele și persoanele bine stabilite dinainte pentru a fi jefuite. Cum fiecare localitate avea pe timp de noapte o strajă, și satul Glodenii-Gândului avea o strajă ce se compunea din trei persoane. Straja și-a făcut și de această
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a fi jefuite. Cum fiecare localitate avea pe timp de noapte o strajă, și satul Glodenii-Gândului avea o strajă ce se compunea din trei persoane. Straja și-a făcut și de această dată datoria, dar cu prețul vieții. Și cum tâlharii își aveau dinainte planul bine stabilit, au trecut la fapte, lichidându-l pe Sturza care se afla pe ulița mare a satului când a fost întâlnit de bandiți. Acesta a fost întrebat de hoți: Cine ești? Straja, a răspuns el
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu am iertat. Acum, părinte, ce să fac? Să te spovedești, fiule, mai ai păcate? Să vezi, părinte, că într-o noapte cu lună plină, noapte de vară, când războiul era pe sfârșite, eu ... eu am fost capul bandei de tâlhari travestiți în ruși și, cu puști automate, cu măști pe obraz, am început să tragem focuri de armă și să atacăm pe gospodarii din sat, pe aceia care-i știam că au ceva bani și pe aceia pe care aveam
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă... vede tot și totul pute. A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal. Comuniștii nu trebuie tratați ca infractori politici. Ei trebuie tratați ca infractori de drept comun. Ca hoții de buzunare, ca tâlharii, ca violatorii de dame... Comunismul e imanentism absolut: el mută complet omul în lumea asta. Comunismul înseamnă negația omului total, că omul total aparține la cele două lumi: lumea trecătoare și lumea veșnică. Or, comunismul ancorează în dimensiunea lumii trecătoare
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mai retrase și mai puțin accesibile. De-a lungul timpului, cele mai mari densități s-au înregistrat în zonele mai înalte, propice culturii plantelor iar apoi cele mai căutate au fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza de Jos) - valori deosebit de mari:850loc/km2
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
oamenii au intrat în peșteră cu tot ce-au avut. Numai că tătarii le-au dat de urmă și au ajuns și ei acolo. Ai dracului hoți! scrîșni mai mult pentru el Bărzăunul. Dar oamenii noștri n-au lăsat pe tîlhari să-i prade. Cîțiva dintre ei au rămas la gura peșterii să lupte, iar ceilalți au ieșit prin altă parte afară. După ce-au ieșit cu toții, i-au lăsat pe tătari să intre înăuntru și au astupat gurile peșterii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu care facem știință este o revărsare de metafore. Dacă nu o facem cu algebra, nu vom face lucru bun. Am decis deja, trebuie să intervin, și, deși merge la școală, îl voi instrui eu..." Papá, toți vor să fie tâlhari și mă pun să fac de pază mereu, pentru că sunt mai mic.... Bine, fiul meu, mai bine; mai bine să fii paznic decât tâlhar... Nu, nu este mai bine; tâlharii se distrează mai bine! "Of, această educație socio-infantilă, ce găsește
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să intervin, și, deși merge la școală, îl voi instrui eu..." Papá, toți vor să fie tâlhari și mă pun să fac de pază mereu, pentru că sunt mai mic.... Bine, fiul meu, mai bine; mai bine să fii paznic decât tâlhar... Nu, nu este mai bine; tâlharii se distrează mai bine! "Of, această educație socio-infantilă, ce găsește în ea don Fulgencio? Este teribil! Într-adevăr teribil!" Și acum, trecând prin piață, aude cum o mamă îi spune fiului ei care vine
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
școală, îl voi instrui eu..." Papá, toți vor să fie tâlhari și mă pun să fac de pază mereu, pentru că sunt mai mic.... Bine, fiul meu, mai bine; mai bine să fii paznic decât tâlhar... Nu, nu este mai bine; tâlharii se distrează mai bine! "Of, această educație socio-infantilă, ce găsește în ea don Fulgencio? Este teribil! Într-adevăr teribil!" Și acum, trecând prin piață, aude cum o mamă îi spune fiului ei care vine plângând după o încăierare: "Mai bine
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la revistă. Am vîndut pozele unui particular. Maricicăi i-am dat 10 la sută. BUNICA: Dracu te crede! Cine-a fost obsedatul care a luat-o pe Maricica? În poză! (smulge banii din mîna Getei și-i numără) Înșeli oamenii? Tîlharule? FANE (nu pricepe): Cum înșel oamenii? BUNICA: L-ai pus să dea toți banii ăștia pe poze! Cu ei putea s-o aibă pe Maricica pe viu. FANE (povestește cu plăcere): Poate, dar aici e vorba de artă, nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de Dumnezeu acolo unde nu există dragoste față de aproapele nostru. “Și cine este aproapele meu?”, L-a întrebat pe Mântuitor un învățător de Lege. “Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, și a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat și l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea și, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea și un levit, ajungând în acel loc și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dinari i-a dat gazdei și i-a zis: Ai grijă de el și, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îți voi da. Care din acești trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: Cel care a făcut milă cu el. Și Iisus i-a zis: Mergi și fă și tu asemenea.” (Luca 10, 30-37). Cu viața fiecăruia s-au intersectat oameni care ne-au făcut, măcar o dată, un bine
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
întrupările iadului, fără o clipă liberă de la misiunea lor, atacă perfid și vehement, uneori cu sprijinul mass-mediei, aceste două instituții de înaltă spiritualitate, știut fiind că acolo unde credința este mai mare, și lupta este mai tare. Criminalul, violatorul sau tâlharul, prins și mediatizat la posturile TV, este prezentat ca “...un bărbat...”, “...un tânăr...” ori “...un suspect...”, cu alterarea vizibilității fizionomiei, prin pixelarea excesivă a imaginii din zona feței, avându-se foarte mare grijă să nu cumva i se aducă, în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
măcar puțin, ar mai prinde ceva putere. Muncise toată ziua la brutar pentru acea pâine neagră: măturase, frecase podelele cu mâinele lui mici. Cum mergea singur pe uliță, la o cotitură, de după niște tufe dese,Îi sări În cale un tâlhar, care Îi ceru pâinea.La Început copilul nu Îl luă În seamă, dar tâlharul, cu mâinile butucănoase și fără doi dinți din față, Îl apucă de umăr, Îl lovi peste față și-i mârâi că dacă nu dă pâinea, va
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pâine neagră: măturase, frecase podelele cu mâinele lui mici. Cum mergea singur pe uliță, la o cotitură, de după niște tufe dese,Îi sări În cale un tâlhar, care Îi ceru pâinea.La Început copilul nu Îl luă În seamă, dar tâlharul, cu mâinile butucănoase și fără doi dinți din față, Îl apucă de umăr, Îl lovi peste față și-i mârâi că dacă nu dă pâinea, va scoate cuțitul. -Să știi că am să te spun șeful de post! Îngâimă copilul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oile și atacând chiar și pe om. FULGERUL Pe vremea Împăratului Dioclețian, oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată. Era vremea celui mai mare desfrâu.Bețiile țineau lanț, vinul era scos din butoaie fără Încetare.Dumurile erau pline de tâlhari și hoți.Aveau loc cele mai grozave omoruri.Femeile Își omorau pruncii din pântece ori Își otrăveau bărbatul.Bărbații se omorau Între ei, Își omorau frații și chiar părinții. Femeile nu vroiau să mai crească copii, iar bărbații nu munceau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Soldații romani erau Îmbrăcați În zale de fier, erau Încălțați cu sandale, pe cap aveau coifuri. Aveau săbii scurte, groase și foarte tăioase.Așa păzeau ei mormântul Domnului. Iisus Hristos fiind Fiul lui Dumnezeu și deoarece fusese judecat ca un tâlhar, batjocorit și bătut pe cruce ca un răufacator, fără a avea nici o vină cât de mică, un Înger s-a apropiat de mormânt.Și era Îngerul mai strălucitor ca razele de soare, capul Îi era Înconjurat de o aură strălucitoare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nici o nelegiuire.Însă mulțimea de oameni parcă Înebunise, striga din răsputeri ca să-l răstignească. Iisus făcuse multe minuni pentru a ajuta oamenii:vindecase orbii, șchiopii, paraliticii, le Înviase morții, iar acum oamenii strigau să-L bată pe cruce alături de doi tâlhari. Pilat din Pont Îl privi pe Iisus: era bătut,plin de sânge, pe cap avea o coroană de spini, pe umeri avea o pelerină roșie, cei care nu-L iubeau râzând de El ca de un Împărat fără putere.Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și cei doi. Și distanța dintre ei scădea. Negustorul o luă la fugă. Începură și cei doi să fugă. Și fugeau și fugeau. Negustorul simțea că Începe să oboseasca: gâfâia, i se Înmuiau genunchii. Era convins, cei doi erau niște tâlhari Înrăiți care Își puseseră În gând să-i fure banii și să Îl omoare. Ce se va alege de nevastă și de copii? Fugea negustorul, dar simțea că nu mai poate, Își pierduse puterea, iar cei doi erau tot mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
e și mai frumos. Mai mult, amănunțind motivele de supărare, tânărul Maiorescu a ținut să adauge și o sumă de calificative pe care, mai târziu, cu siguranță că nu le-ar mai fi repetat: Un lingușitor reptil, în politică un tâlhar, în morală un c... iar în purtarea către Klopstock, Merk, Herder este un copil arțăgos! În fine, dar deloc pe ultimul plan, se cuvine să mai relev că în procesul de mlădiere, de șlefuire a limbii literare române prin care
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
același sens: "Gagica zulește?" (P. Ciureanu, Note de argot, 1935); "De zulit ai mai zulit la viața ta?" (E. Barbu, Groapa). La rândul său, verbul stă la originea substantivului zulitor - "hoț": "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (E. Barbu, op.cit.) - și a substantivului-nume de acțiune zuleală. Cuvintele netransparente tind să fie remotivate semantic, prin confundare și asimilare cu termeni mai cunoscuți. Astfel, verbul a zuli a fost apropiat de mai familiarul
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
de circ. Văzîndu-l și ascultîndu-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cîntat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cîntecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă pe rival, ceea ce tîlharul refuză din motive estetice: îi plăcea și lui să-l asculte pe cîntăreț. Găsește însă o soluție și trimite un subaltern al său care o ucide pe Zaraza. Iar Cristian Vasile îi mănîncă iubitei cenușa rezultată din incinerare și apoi
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
primele zile ale anului, să ridice așa-numitele "eurocupoane de sănătate" sunt metafora unei societăți ajunsă pe ultima treaptă a disperării. Pentru această nefericită umanitate, zvonul și dezinformarea sunt cele mai sigure metode de manipulare. Nu întâmplător, demagogii, escrocii politici, tâlharii specializați în inginerii financiare își recrutează adepții din rândurile lor. Votanții Partidului România Mare nu sunt decât în mică măsură ciomăgarii aduși de Vadim Tudor în Parlamentul României. Marea majoritate a celor ce-și dau votul patriotului de doi bani
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]