513 matches
-
Acasă > Literatura > Narațiune > TÂNTE AURORE Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului TÂNTE AURORE În a treia zi de Crăciun, oncle Serge se întorsese la București. Tânte Aurore, care acuză o indispoziție, preferase să rămână
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > TÂNTE AURORE Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului TÂNTE AURORE În a treia zi de Crăciun, oncle Serge se întorsese la București. Tânte Aurore, care acuză o indispoziție, preferase să rămână la conac împreună cu noi. Nici la tradiționala slujba de la miezul nopții din ziua de Ajun nu luase parte
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > TÂNTE AURORE Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului TÂNTE AURORE În a treia zi de Crăciun, oncle Serge se întorsese la București. Tânte Aurore, care acuză o indispoziție, preferase să rămână la conac împreună cu noi. Nici la tradiționala slujba de la miezul nopții din ziua de Ajun nu luase parte. Soțul îi promisese că se va întoarce la timp pentru a fi împreună de
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
postscriptele scrisorilor lor. Tata avea încă ezitări. Hotărăște-te cât încă se mai găsește mâna de lucru, insistase frate-său. Si inca ieftină. Știu eu ce zic. Omul deștept își face iarnă car și vară sanie. În după-amiaza acelei zile, tânte Aurore se simțise complet restabilită. Se ivise în pragul odăiței mele de lucru îmbrăcată în ținută ceva mai lejeră, adică într-un pulover de mohair verde și fustă de bucle neagră mulata pe coapse. C´était magnifique! Pentru tânărul de
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
că i se satisface un capriciu. Era înfofolita în bunda cam largă a mamei, care o sfătuise să se îmbrace cu ea, ca să n-o cuprindă cumva frigul. Și, Doamne, ferește!, în loc de mai bine, plimbarea să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i se îmbujorase curând și buzele îi deveniseră zmeurii. Ne instalaserăm într-o sanie încăpătoare, joasă, nu mult diferită de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
uită că noaptea cade repede, Alec, o mai auzisem pe mama strigând. Eu îi făcusem din mers semn cu mâna să stea liniștită că aveam în vedere asta. O luasem în direcție sudică, pe unde drumul era mai circulat, dar tânte Aurore nu s-a arătat dispusă să bată iarăși calea spre gară, știuta deja, și mă îndemnase să o luăm pe ruta secundară ce urca ușor către o margine de pădure, de unde vederea se deschidea mai larg asupra locurilor. Mă
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
pe care urcasem, în pofida temerilor mele, fără mare dificultate, grație căilor puternici, cu nările expirând șuvoaie lungi de aburi, admiraserăm imaginea văii lăsate în urmă, bătută de soarele care ne venea din spate, cum ne întorseserăm amândoi ca să privim îndărăt. Tânte Aurore își lovise încântată palmele, parcă o văd și acum, cu ochii mijiți, precum ai popoarelor mongole, cu gura ușor deschisă de plăcere... Într-un elan de recunoștință, îmi dăduse pentru moment să înțeleg, ea mă îmbrățișase îndelung, iar eu
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
bancheta, în mersul saniei pe sub copacii pădurii în care abia intrasem. Ceea ce mă uimise de-a dreptul, făcându-mă să cred că ea anticipase moment cu moment desfășurarea lucrurilor, a fost faptul că pe sub bunda largă și călduroasă a mamei tânte Aurore nu purta pe șine decât ciorapii, în rest era cu desăvârșire goală. (Fragment din românul Întoarcerea din larg) Referință Bibliografica: Tânte Aurore / Dan Florița Seracin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
ea anticipase moment cu moment desfășurarea lucrurilor, a fost faptul că pe sub bunda largă și călduroasă a mamei tânte Aurore nu purta pe șine decât ciorapii, în rest era cu desăvârșire goală. (Fragment din românul Întoarcerea din larg) Referință Bibliografica: Tânte Aurore / Dan Florița Seracin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
regarde. Je crains que fermant mes yeux, quand je leș ouvrirai tu ne seras plus comme tous ceux qui șont partis. Ils ont été beaucoup, ils șont resté peu et vieux. Je suiș terrifiée en pensant que tous peuvent partir. Tânt des rues désertes, tânt des maisons abandonnées, tânt d'ombres déchirés, tristes, qui ont perdu leurs maîtres. Je rappelle de ceux qui autrefois, criaient, pleins de vie, leș enfants. Ils se șont déplacés dans un bord, un bord d'un
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
fermant mes yeux, quand je leș ouvrirai tu ne seras plus comme tous ceux qui șont partis. Ils ont été beaucoup, ils șont resté peu et vieux. Je suiș terrifiée en pensant que tous peuvent partir. Tânt des rues désertes, tânt des maisons abandonnées, tânt d'ombres déchirés, tristes, qui ont perdu leurs maîtres. Je rappelle de ceux qui autrefois, criaient, pleins de vie, leș enfants. Ils se șont déplacés dans un bord, un bord d'un vieux village, fatigué, où
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
je leș ouvrirai tu ne seras plus comme tous ceux qui șont partis. Ils ont été beaucoup, ils șont resté peu et vieux. Je suiș terrifiée en pensant que tous peuvent partir. Tânt des rues désertes, tânt des maisons abandonnées, tânt d'ombres déchirés, tristes, qui ont perdu leurs maîtres. Je rappelle de ceux qui autrefois, criaient, pleins de vie, leș enfants. Ils se șont déplacés dans un bord, un bord d'un vieux village, fatigué, où tous șont leș mêmes
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
à bien des égards. Je marche sur le chemin une fois foulé, qui comptait, un jour, mes pas vers l'école. Maintenant envahi par l’herbe, en faisant des efforts pour me reconnaître comme la vieille du coin. Oui, la tânte Mărie, qui chuchote à quelqu'un comme pour soi-même: «Serait un professeur de la ville ou elle vient avec l'impôt ? Oh, non! Îl semble être la fille de Trajan. » Tu te eteint! Tu, mon cher village, tu te eteints en
DANS MON VIEUX VILLAGE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376265_a_377594]
-
se referă la situația politică din Italia momentului compunerii operei. În jurământul cu care se încheie prima scenă din primul act, există chiar o referire la huliții austrieci (“S'appressa un dì che all'Austro funesta sorgerà, în cui di tânte ingiurie a noi ragion darà!“), deși, oriunde în altă parte a libretului, Frederick I de Barbarossa este corect identificat că german. Se poate naște întrebarea firească: ce legătură are piesă scriitorului francez, Joseph Méry, La battaille de Toulouse cu libretul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de la Teatro Argentino erau decorate cu panglici tricolore, iar doamnele și domnii din audienta capacitată la eveniment, purtau cocarde tricolore. Aplauzele au început de la corul din deschidere (Viva Italia! Sacro un patto tutti stringe i figli suoi: esso alfin di tânți ha fatto un sol popolo d'eroi! ). Întregul act a fost bisat. Reprezentativ pentru atmosferă care a domnit în sala este incidentul de la finele actului III, cănd Arrigo strigă Viva Italia ! și sare peste balconul încăperii castelului, unde fusese sechestrat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
colei che vidi pria regnar sull' alma mia, colei, che per l' amor, regnerà sul mio cor! Io la vidi, al suo sorriso scintillar mi parve îl sole; come l' alma al paradiso schiuse a lei la speme, îl vol. Tânta gioia a me prometto 387 che s' inebria questo cor; Dio, sorridi al nostro affetto, benedici un casto amor. Aria J'ai la perdue! (Io l' ho perduta!) - din actul ÎI, scena 1 Rol : Don Carlo, moștenitorul tronului Spaniei * În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
è un istrion beffardo, e nel viso e nel cuor, che tutto è în lui bugiardo: lagrima, bacio, sguardo, sacrificio ed onor. E credo l'uom gioco d'iniqua sorte dal germe della culla al verme dell'avel. Vien dopo tânta irrision la Morte. E poi? E poi? La Morte è îl Nulla. Aria Era la notte din actul ÎI Rol : Iago, port drapelul lui Otello Voce : bariton Fach : bariton dramatic Loc de desfășurare : Un hol la parterul castelului Rezumat : Iago
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Notre thèse comprend six chapitres, dont leș quatre premiers préparent la démarche descriptive et critique du Chapitre V et VI. Dans le Chapitre I, nous offrons au lecteur une perspective générale sur le concept de traduction et șes théorisations. En tânt que typologie textuelle visée, une attention particulière est accordée à la traduction des œuvres. Comme notre démarche s'appuie largement sur la théorie interprétative de Marianne Lederer et Danica Seleskovitch, nous présentons en détail leș principes sur lesquels repose cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
théorie interprétative șont utiles à la pratique de la traduction du texte poétique. Le Chapitre III est une présentation de la personnalité de Lucian Blaga et de șa création littéraire et philosophique. Nous consacrons un sous-chapitre à l'activité de Blaga en tânt que traducteur, tout comme à să vision traductive. Dans le Chapitre IV, nous passons en revue leș traductions en français de l'œuvre poétique de Blaga. Une attention particulière est accordée aux traducteurs, à leur formation et à leur vision
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
générale sur le concept de traduction, son statut à travers l'histoire et la place qu'elle occupe de nos jours dans le cadre de la mondialisation. De l'autre côté, îl s'occupe de la théorisation du concept de traduction en tânt qu'objet d'étude d'une discipline à part : la traductologie. Nous passons en revue quelques approches théoriques de la traduction (linguistique, fonctionnaliste, sociolinguistique, interprétative), afin d'établir leș outils traductologiques nécessaires à notre analyse descriptive du Chapitre V et VI
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
part, " le résultat de cette activité, le texte-cible lui-même " qui comporte un " sens statique "8 et qui constitue, en d'autres mots, le " produit fini " de la pratique susmentionnée. Dans ce premier sous-chapitre, nous nous proposons d'analyser la traduction en tânt que pratique, mais aussi en tânt que " produit " à travers l'histoire, tout comme la position et l'engagement du traducteur par rapport à l'activité traduisante. Îl ne faut pas oublier que " la constitution d'une histoire de la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le texte-cible lui-même " qui comporte un " sens statique "8 et qui constitue, en d'autres mots, le " produit fini " de la pratique susmentionnée. Dans ce premier sous-chapitre, nous nous proposons d'analyser la traduction en tânt que pratique, mais aussi en tânt que " produit " à travers l'histoire, tout comme la position et l'engagement du traducteur par rapport à l'activité traduisante. Îl ne faut pas oublier que " la constitution d'une histoire de la traduction est la première tache d'une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en démontant l'idée reçue en Occident qui laisse souvent commencer l'histoire de la traduction avec la traduction de l'Odyssée en latin par Livius Andronicus, l'auteur se propose de construire une ample perspective diachronique sur la traduction en tânt que pratique humaine, une pratique qui remonte aux efforts pédagogiques et lexicographiques des Babyloniens, des Assyriens et de la civilisation suméro-akkadienne.10 En effet, la traduction a une histoire de pluș de 5000 ans, étant considérée le métier le plus ancien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la traduction. Cicéron traduit du grec, s'efforçant de donner au texte source une version littéraire en latin, en conformité avec leș critères leș plus exigeants de la rhétorique. En d'autres mots, îl se propose de traduire leș Grecs en tânt qu'orateur et non en tânt qu'interprète ; par conséquent, îl adapte le contenu source aux rigueurs formelles de la langue cible. Comme îl a énoncé aussi șes principes traductifs, Cicéron devient l'un des premiers théoriciens de la traduction.15 L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
s'efforçant de donner au texte source une version littéraire en latin, en conformité avec leș critères leș plus exigeants de la rhétorique. En d'autres mots, îl se propose de traduire leș Grecs en tânt qu'orateur et non en tânt qu'interprète ; par conséquent, îl adapte le contenu source aux rigueurs formelles de la langue cible. Comme îl a énoncé aussi șes principes traductifs, Cicéron devient l'un des premiers théoriciens de la traduction.15 L'avènement du christianisme constitue un tournant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]