469 matches
-
nesfârșite de table, taclale și bună înțelegere. A doua poveste despre conviețuirea multiculturală în spațiul balcanic este de fapt o piesă de teatru scrisă de Victor Ion Popa în perioada interbelică. Se numește "Tache, lanke și Cadîr" și descrie un târgușor în care trăiau trei negustori, un român, un evreu și un turc. Fiul și fiica primilor doi se îndrăgostesc și fug de acasă, prilej de conflict între părinți. Un român să se-nsoare cu o ovreică? O evreică să ia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Caii mai buni îi înhămă la furgon și, împreună cu oamenii rămași merse spre podul de peste Prut. Trecând pe lângă satele de baștină, câțiva soldați, în ciuda așteptărilor și-a celor declarate mai înainte, dispărură cu cai cu tot. La intrarea în târgușorul Hâncești, un cerșetor, pungaș după înfățișare, obraznic și inoportun i se postă în față, obligându-l să oprească: - Domnu’ ofițer, n-aveți ceva de vânzare? La schimb, vă pot oferi țigări. El era ostenit nu doar fizic, fusese nevoit să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamț, Tîrgu-Ocna, Tîrgul Secuiesc, Tîrgușor, Rîul Tîrgului, Valea Tîrgului etc. Tîrnava Este numele celui mai mare afluent de stînga al Mureșului (are o lungime de 246 de kilometri), format prin unirea (la Blaj) a Tîrna vei Mari cu Tîrnava Mică, rîuri care izvorăsc din Munții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între starea de indiferență față de viață, față de târgușorul în care s-a trezit captivă, față de profesorașul care o găzduiește binevoitor și starea de fascinație copilărească față de toate acestea, straniu aureolate la lumina zilei, Mona experimentează și teama provocată de metamorfozarea instantanee a inofensivului Miroiu într-un exaltat care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii împăraților străini. „Bine s-a mai potrivit îndemnul ca nimeni din boieri, până în cei de-al treilea rang, cu haine proaste să nu hie, că este de scârbă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mai mult de la bunăvoința cerului, de la mila elementelor lui. Două milioane și jumătate de țărani (cifră exagerată poate), populație în adevăr românească, lucrează pământul și dau singura producție reală în această țară, pe câtă vreme restul locuitorilor români, cei din orașe, târguri și târgușoare, populație amestecată din curcituri asimilate românilor, din străini neasimilați încă și din jidani neasimilați și neasimilabili, fac negustorie, speculă, camătă, ocupă miile de funcții publice, trăiesc din gheșefturi și din politică. Populația rurală în marea ei majoritate, mai ales cea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și principele de Bismarck. Întâlnirea între cei doi împărați se vestește de câteva săptămâni, fără a se putea indica localitatea măcar în care ar avea să fie. Unii indică Varșava, alții localitatea Granița, dar cu mai multă stăruință se citează târgușorul Krszezovice (Crșejovițe ), unde împărații ar fi având să se întîlnească într-un castel al familiei Potocki. Despre însemnătatea acestei întîlniri baronul Haymerle ar fi zis că atât alianța celor doi împărați cât și tendința de-a se reapropia de Rusia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai bine de ani, și cei veniți de la 1840 încoace. Acești din urmă sunt cei răi. În Moldova se găsesc adesea alături orășele cu evrei cu totul deosebiți. În județul Iași bunăoară nu e absolut nici o comparație între evreii din târgușorul Bivolarii, cari sunt vechi, vorbesc și se poartă țărănește, sunt prietenoși și de bună credință, și între rasa dușmănoasă și sălbatică din târgușorul Sculenii. Dar o lege de incolat ar putea face deosebire între cei în adevăr pământeni, cari prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu evrei cu totul deosebiți. În județul Iași bunăoară nu e absolut nici o comparație între evreii din târgușorul Bivolarii, cari sunt vechi, vorbesc și se poartă țărănește, sunt prietenoși și de bună credință, și între rasa dușmănoasă și sălbatică din târgușorul Sculenii. Dar o lege de incolat ar putea face deosebire între cei în adevăr pământeni, cari prin contact secular cu poporul nostru i s-au asimilat în mare parte, afară de religie, și între cei veniți de 30 - 40 de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
legea, [așa]dar a stoarce din această ocolire cu atât mai multă mită. Pentru a ilustra modul în care administrația înțelege a executa ordinele d-lui C. A. Rosetti publicăm mai la vale o altă scrisoare, ce ne vine din târgușorul Negreștii (județul Vaslui) și pe care un izraelit ne-o adresează. Venind din două puncte deosebite ale țării și scrise din puncte de vedere diametral opuse, cele două scrisori sunt cu toate acestea o crudă ironie a măsurilor luate de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înconjoară. Mai verosimile par însă afirmațiile legate de evenimente și personaje istorice reale contemporane înființării și trecerii ei prin vremuri. Din timpuri vechi și necunoscute, pe un teren de la poalele dealului Galata situat între vechiul târg al ieșilor și fortul târgușor de atunci, Nicolina se afla o bisericuță din lemn, între câteva căsuțe. Bisericii i se spunea Biserica Galata de Jos sau Galata din Vale. Pe timpul celei de a doua domnii a lui Petru Șchiopul, în Moldova (1582-1591), curteanul Melentie Balica
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
spitalul de copii Dr. Clunet), șoseaua Bucium nr. 37: 4,37 ha 8. Schitul Mănăstirea Bucium, cartier Bucium: 3,37 ha 9. Grădina Zoologică Bucium, șoseaua Bucium: 3 ha 10. Institutul Agronomic, Aleea Sadoveanu: 2,0 ha 11. Complexul Studențesc Târgușor Copou, Târgușor Copou: 2,0 ha 12. Observator astronomic, Aleea Mihail Sadoveanu: 1,47 ha 13. Palatul Culturii, strada Palat nr. 1: 1,0 ha 14. RAJAC Iași, str. Costăchescu nr. 6: 1,0 ha 15. Complex studențesc „Titu Maiorescu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
copii Dr. Clunet), șoseaua Bucium nr. 37: 4,37 ha 8. Schitul Mănăstirea Bucium, cartier Bucium: 3,37 ha 9. Grădina Zoologică Bucium, șoseaua Bucium: 3 ha 10. Institutul Agronomic, Aleea Sadoveanu: 2,0 ha 11. Complexul Studențesc Târgușor Copou, Târgușor Copou: 2,0 ha 12. Observator astronomic, Aleea Mihail Sadoveanu: 1,47 ha 13. Palatul Culturii, strada Palat nr. 1: 1,0 ha 14. RAJAC Iași, str. Costăchescu nr. 6: 1,0 ha 15. Complex studențesc „Titu Maiorescu” (vechea grădină
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de nostalgie moldovenească. Iată cum descrie în piesă însuși Victor Ion Popa strada Cuza Vodă cu dughenele ei : “E seară lăsată și cu ea odată liniștea aceea cuminte, caldă și primitoare a târgurilor noastre. Sînt acolo trei prăvălii modeste, de târgușor provincial“. Iar unii dintre eroii săi exclamă: “Ce, nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al acestei piese arată actorii care au jucat-o prima dată: Ianke - G. Timică
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
mistere -/Meteoriții roșii în panere.../ În slavă crește steaua de mătase:/ Rotundul măr al serilor frumoase”. În Hanul cuvintelor (1999), un „eseu versificat despre balcanismul literaturii române”, V. închipuie, în manieră când antonpannescă, când de inspirație barbiană, spectacolul vieții unui târgușor cu iz oriental, plin de mișcare, cu întâmplări stranii, personaje pitorești, textul fiind punctat de un limbaj presărat cu arhaisme și regionalisme. Distihuri (2000) impune o manieră diferită a expresiei poetice, forma fixă, extrem de concentrată, lăsând aparent o libertate minimă
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
multiplicat productivitatea umană atât în timp de pace, cât și în timp de război. Profesorul James Fairgrieve, vorbind în primul rând despre Marea Britanie, descrie viu contribuția cărbunelui la această evoluție: Atunci, în această lume agricolă, a pășunilor și a micilor târgușoare cu câteva porturi și capitale, a survenit, cu ceva mai puțin de un secol și jumătate în urmă, începutul Revoluției Industriale. Cărbunele, care până atunci fusese folosit ici și colo pentru scopuri domestice, a ajuns să fie utilizat pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
export - Alimentație publică 115. "Agrostar" - Producerea, industrializarea 2,9 Constantă Interioară 3 Constantă Complex Constantă - și comercializarea produselor ----- comercial Ș.A. agrozootehnice 2,6 pentru - Prestări servicii 0,3 desfacerea - Import, export produselor agricole Constantă 116. "Agrovicer" - Producerea, industrializarea 103,7 Tîrgușor - - Constantă Tîrgușor Tîrgușor - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 81,5 - Prestări servicii 12,2 - Import, export 117. "Toplacer" - Producerea, industrializarea 154,9 Topraisar - - Constantă Topraisar Topraisar - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 127,8 - Prestări servicii 27,1 - Import, export - Alimentație
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
publică 115. "Agrostar" - Producerea, industrializarea 2,9 Constantă Interioară 3 Constantă Complex Constantă - și comercializarea produselor ----- comercial Ș.A. agrozootehnice 2,6 pentru - Prestări servicii 0,3 desfacerea - Import, export produselor agricole Constantă 116. "Agrovicer" - Producerea, industrializarea 103,7 Tîrgușor - - Constantă Tîrgușor Tîrgușor - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 81,5 - Prestări servicii 12,2 - Import, export 117. "Toplacer" - Producerea, industrializarea 154,9 Topraisar - - Constantă Topraisar Topraisar - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 127,8 - Prestări servicii 27,1 - Import, export - Alimentație publică 118
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
115. "Agrostar" - Producerea, industrializarea 2,9 Constantă Interioară 3 Constantă Complex Constantă - și comercializarea produselor ----- comercial Ș.A. agrozootehnice 2,6 pentru - Prestări servicii 0,3 desfacerea - Import, export produselor agricole Constantă 116. "Agrovicer" - Producerea, industrializarea 103,7 Tîrgușor - - Constantă Tîrgușor Tîrgușor - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 81,5 - Prestări servicii 12,2 - Import, export 117. "Toplacer" - Producerea, industrializarea 154,9 Topraisar - - Constantă Topraisar Topraisar - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 127,8 - Prestări servicii 27,1 - Import, export - Alimentație publică 118. "Cezotor
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
Emil și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm, Ohmalatyrejov 353, cu ultimul domiciliu din România, Constantă, str. I.L. Caragiale nr. 45, bl. 12, sc. E, ap. 71, județul Constantă. 32. Marcu Maria, născută la 26 noiembrie 1943 în localitatea Târgușor, județul Constantă, România, fiica lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm Bollmoravagen 52, Tyreso, cu ultimul domiciliu România, Constantă, str. I.L. Caragiale, nr. 45, bl. sc. E, ap. 71, județul Constantă. 33. Stanciulescu Elenă, născută la 2
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
noi bani suficienți pentru a intra la facultate. S.B.: Și v-au luat banii? D.T.: Nu ne-au luat banii, că nici nu aveam cine știe ce, dar ne-au speriat destul de tare. Când am ajuns, ne-am cazat la căminele din Târgușor Copou. Acolo m-am împrietenit cu niște tipi care dăduseră la Drept, am stat până mai târziu, așa că nu m-am dus dimineața, când s-au afișat listele cu admișii. Colegii mei de la Târgu Mureș au speculat acest moment și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ca un model de colaborare și de îndrumare de către PCR a ASC într-un centru universitar. S. B.: La Plenara de pe 19 iunie 198128, Puha acuză ASC de faptul că nu informează organele cu problema lipsei apei din căminele din Târgușor Copou. Jica acuză ASC pentru lipsa de informare și pentru că nu funcționează stația de radioficare și arată că portarii introduc contra cost persoane străine. D. T.: Ei ne acuzau la partid că noi n-am știut că studenții erau revoltați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în cameră e mai frig decât afară și nu e nici curent. Nu e o noutate, se întâmplă frecvent. Și, ca petrecerea să fie completă, tot poporul de studente adunat în jurul "Balenei" decide că trebuie să mergem la colegii din Târgușor Copou. Tot cu cântări, prin zăpadă. După "fuziunea" cu băieții, lucrurile se schimbă... Se strigă "vrem lumină să-nvățăm, apă caldă să ne spălăm și mâncare să mâncăm". Coloana numără câteva mii de studenți acum, iar în Piața Unirii, tabloul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acasă la cămine și au găsit peste tot înghețat. D.T.: Înghețat, întuneric și fără apă caldă. S.B.: Atunci au ieșit la "Balenă", că era mai cald afară decât în cămine,și s-au apucat să cânte și au plecat spre Târgușor spre căminele colegilor cântând. Ceea ce nu apare în carte, dar știm din povestirile lui Costi Biolan, este faptul că o parte s-au dus la Agronomie, alta în Târgușor. Cei din Agronomie s-au întors în Tudor, dar mai întâi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cămine,și s-au apucat să cânte și au plecat spre Târgușor spre căminele colegilor cântând. Ceea ce nu apare în carte, dar știm din povestirile lui Costi Biolan, este faptul că o parte s-au dus la Agronomie, alta în Târgușor. Cei din Agronomie s-au întors în Tudor, dar mai întâi s-au oprit la Casa Pătrată și au demonstrat. D.T.: Acesta a fost traseul. La balena din complexul "Pușkin" s-au adunat fetele de la Universitate, au venit și băieții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]