257 matches
-
scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu apă sărată. - Arsura. Se pun pe zona arsă cartofi tăiați în felii sau lapte acru. Dacă arsura e mai veche se pune pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cornu Luncii și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața satului și încercându-și norocul spre târla vreunui gospodar. Dar cum oile erau închise în câte-o șandrama, lângă grajdul vitelor, nu găseau decât târle goale și se-ntorceau cu coada între picioare. În serile lungi de iarnă, bunica stând până târziu la tors, mai chema într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața satului și încercându-și norocul spre târla vreunui gospodar. Dar cum oile erau închise în câte-o șandrama, lângă grajdul vitelor, nu găseau decât târle goale și se-ntorceau cu coada între picioare. În serile lungi de iarnă, bunica stând până târziu la tors, mai chema într-ajutor pe două vecine, singure și necăjite, două fete bătrâne din capătul uliței, Leonora și Profira, care veneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la o jumătate de minut după ce au dispărut copiii, păru să-și aducă aminte de ceva care-l făcu s-o zbughească după ei ca din pușcă. Am ieșit și eu În urma lui și mi-l arătă pe unul din târla aia de puradei strânși În fața blocului, un brotac buburos la vreo patru ani, doar În chiloți, ca tăvălit prin cenușă și spoit tot de dâre de muci uscați pe obraji și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Studii de cercetări de didactică modernă.Sub redacția lui Vasile Bunescu și Marin Vișan, București, 1967, Editura didactică și pedagogică, 356 p. [42] ȘTIRBU, P., Consolidarea deprinderilor de scriere corectă, Rev. înv. prof., 4, nr.2, 1967, 20 25. [43] TÎRLA, MARIA, Tratarea completă, sintetică a cunoștințelor de limba și literatura română, Criș, 22, nr.109, 1967, 2. [44] TOHĂNEANU Gh. I., Predarea cunoștințelor de stilistică în învățămîntul de cultură generală, în Probleme de gramatică și stilistică, 1967, p. 99-118. [45
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit în munte. În munte toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a’ adus în sat... și au văzut că acasă bătea’ părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat în munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați fost arestat? În 5 septembrie 1950 am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Seleusu Mic, județul Mureș, România, fiica lui Ziegler Ștefan și Sară, cu domiciliul actual în Germania, Weil-Rein 14, Zur Inmattstr. nr. 18. 22. Marinoiu Anica, născută la data de 30 octombrie 1954 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Tîrla Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Furth, Rudolf-Schiestlstr. nr. 14. 23. Martini Erika, născută la data de 30 septembrie 1957 în localitatea Tîrnăveni, județul Mureș, România, fiica lui Schuster Mathias și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, Lorrach
HOTĂRÂRE nr. 327 din 15 iunie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137261_a_138590]
-
mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
apar primii locuitori cu mult mai înainte. Din scrierile lui E. Camilar, primii ce s-au statornicit au fost maramureșenii, prin anul 1717, fie prin transmutanța turmelor de oi sau siliți de urgii și vremuri tulburi să emigreze. Casele sau târlele vremelnice au fost înlocuite de meșterii de case veniți de undeva din sâhle, de unde și numele de Sâhleni, mai târziu Sahlean, ca apoi numele corect, cel de Sâhleanu. După ocuparea Bucovinei de către habsburgi, la 1796, se întocmesc hărți de împărțire
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
îmbrăcat în salopetă obișnuită și cu o înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio îngrijire. Se îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute în regiunea porumbului pentru îngrășat. Când e lipsă de fân
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
într-o curte cu o grădină frumoasă, în care se jucau doi copilași, dau drumul mielului, așez pe iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu o zi radioasă. Regiunea prin care trecem acum e presărată cu ferme frumoase. Grâul a răsărit iar fermierii se ocupă acum cu pregătirea terenului pentru
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Fălci-teren arabil desecat în Lunca Prutului, în partea de nord a satului Baranca. Odaie (La Odaie) îteren arabil situat la sud de tarlaua Cuzoaia, la est de locul fostului sat Bobești. în prezent mai există câteva case. Denumirea vine de la târla cu adăposturile pentru vite în preajma locului de pășunat și colibele pentru paznici. Iazul de la Odaie-iaz de dimensiuni mai mici din apropierea acestui loc. Dealul Odăiei-deal care este o ramificație spre sud a Dealului Conceștilor către locul numit La Odaie. în vremurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Îmbrăcat În salopetă obișnuită și cu o Înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio Îngrijire. Se Îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai Înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute În regiunea porumbului pentru Îngrășat. Când e lipsă de fân
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
jucau doi 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 82 copilași, dau drumul mielului, așez pe iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu o zi radioasă. Regiunea prin care trecem acum e presărată cu ferme frumoase. Grâul a răsărit iar fermierii se ocupă acum cu pregătirea terenului pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
obținute. În acest timp, restul clasei urmărește aceste rezultate ale colegului lor, așa cum și el Învață din rezultatele celorlalți. Al doilea caz; părintele se obligă și-și trimite copilul timp de o lună la munte, să facă stagiu pe lângă o târlă. Aici va Întocmi un ierbar și va determina flora locală. Va răspunde asupra tuturor chestiunilor din formular; pășunatul, hrana suplimentară, tratarea vitelor, bolile și injecțiile ce li se fac. În ziua de 20 Iulie am pornit din nou la drum
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și-a uitat pașaportul la hotelul din Minsk, nu ne iese din cap, în timp ce contemplăm peisajul pluvios de afară. Ajunge să te pui în pielea lui, să-ți imaginezi cum e să faci cale întoarsă, din cauza unei neglijențe banale, în târla dictatorului de la Minsk, pentru a-ți recupera pașaportul pe care să ți-l fluture sub nas un nu știu ce ofițer de securitate dornic să te umilească, și cheful de glume îți piere. Interogatorii, dispariții, șicanări, ședințe de tortură psihologică - orice i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sau când ciobanul bătrân și vesel, aproape omonim cu mine, fiindcă Îl cheamă Beldiman, cu care intru În vorbă din drum pe șoseaua Bonaparte, Își mână, fluierându-le pe Înțelesul lor, turma de oi, măgarul Împovărat cu tarhatul ciobănesc al târlei, câinii flocoși și Îngândurați, cu toții În plină transhumanță și astăzi, ca acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am celebrat Sfânta Liturghie în biserica parohială, după care am admirat un minunat triptic de sculpturi în lemn reprezentând botezul Domnului de către sf. Ioan în Iordan și tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. În drum spre Lourdes, am văzut și mica târlă în care se adăposteau Bernadeta cu oile sale în caz de furtună și vreme rea. La fel am văzut de la distanță o mică capelă cu icoana Bernadetei, construită chiar pe locul unde ea își ducea oile la pășunat. Ajunși în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înmormântare a unui moșnean din Pietroșița, pe care o descrie cu lux de amănunte, punctând sec la final: "cette cérémonie avait un air barbare". Barbară li s-a părut, cred, și înmormântarea la care au asistat amicii noștri francezi la Târlele Filiului, în inimă de Băragan, imediat după Revoluție. Operațiunea acum uitată numită SOS Villages Roumains. Îmi aduc aminte însă aerul nostalgic cu care povesteau la ce au asistat, în opoziție totală cu mecanica morții din Occident, unde cadavrele nu mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
milițieni pe umeri, culeși din mediul rural, În special, le tăiau fustele scurte pentru a le mai lungi, chipurile (???) iar băieților le scurtau pantalonii evazați ori le tundeau favoriții și părul lung cu foarfecele vechilor lor meserii de ciobani pe la târlele ceapeurilor sau ale particularilor. În mod curios, piticul buzat ot Scornicești ordonase ca măsura să nu fie aplicată studenților și... fotbaliștilor! De studenți se cam temea că ăștia erau răi de gură și tari În spirit dar de ce oare rezerva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajuta pe cei în nevoie a fost scrisă în cartea de amintiri din ceruri. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Astfel, duminică, 26 februarie, ne-am adunat peste 250 de voluntari din București, Teleorman (Peretu), Prahova (Vâlcănești, Gherghița și Ploiești - Sion și Maranatha), Brașov și Piatra Neamț. Lauda să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul cheretiților! Așa a vorbit Iahwe împotriva ta Canaane, țara filistenilor: Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori. 2,6 Malurile mării vor ajunge izlazuri de pășunat, locuințe pentru păstori și tîrle de oi. 2,7 Malurile acestea vor fi pentru rămășițele casei lui Iuda; acolo vor paște, se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit În munte. În munte, toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a adus În sat... și au văzut că acasă bătea părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat În munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați fost arestat? În 5 septembrie 1950 am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]