255 matches
-
de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut vatră de sat, desprins din vatra principală. În comuna Vama numai satul Prisaca-Dornei este sat de colonizare, restul satelor sunt rezultatul fenomenului roirii - Molid, inițial o poiană, Strâmtura
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
văilor Moldova și Moldovița ca și pe văile înguste ale pâraielor care se varsă în aceste râuri. Inițial, nu putem vorbi de fenomenul roirii satului, ci de fixarea unor locuri unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unde erau duse vitele la vărat. Apar, în afara vetrei satului, târlele și bordeiele sezoniere, care devin permanente, dând naștere unor noi așezări: în Lunci, în Brazi, Strâmtura, Doabra, Sălătruc, Hurghiș, Belțag etc. Și astăzi se folosește expresia „la bordei”, la târlă, de către cei care au terenuri, inclusiv de arătură, departe de vatra satului, în munte, unde stau vitele și oile. Fenomenul de extindere și de roire a satului Vama poate fi urmărit pe baza mărturiilor, relativ târzii, din secolul al XVIII
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Reținem de la primele versuri, notele de duioșie, spațiul și timpul precizate vag. În prima parte a poemului este "relatată" întâmplarea și împrejurarea în care s-a produs: "Tot așa odată, iar/ La un sfânt prin Făurar, / Ori la Sfinții Mucenici,/ Târla noastră de pitici/ Odihnea pe creastă, sus...": Relatarea are în prim-plan un melc ("Era tot, o mogâldeață/ Ochi de bou, dar cu albeață"). Claustrat în cochilie, melcul s-a izolat de lumea de afară, făcând imposibilă comunicarea prin simțuri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fălci-teren arabil desecat în Lunca Prutului, în partea de nord a satului Baranca. Odaie (La Odaie) îteren arabil situat la sud de tarlaua Cuzoaia, la est de locul fostului sat Bobești. în prezent mai există câteva case. Denumirea vine de la târla cu adăposturile pentru vite în preajma locului de pășunat și colibele pentru paznici. Iazul de la Odaie-iaz de dimensiuni mai mici din apropierea acestui loc. Dealul Odăiei-deal care este o ramificație spre sud a Dealului Conceștilor către locul numit La Odaie. în vremurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doua etapă a migrației indo europene din nordul teritoriilor ponto caspice. Erau în căutare de pășuni pentru turmele și cirezile lor greu încercate de seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit în munte. În munte toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a’ adus în sat... și au văzut că acasă bătea’ părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat în munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați fost arestat? În 5 septembrie 1950 am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Peștera, localitate înființată de familii venite din județele Buzău, Brăila și Ialomița. Acestea s-au așezat în Dobrogea în anul 1880 pe moșia lui Remus Opreanu, "dar, neavând apă, s-au mutat în satul de astăzi, unde au găsit două târle de oi"2701. Totodată, redactorii publicației Voința Națională arătau că "zilele acestea se va ține licitație pentru construirea a două spitale, unul în Hârșova, altul în Medgidia"2702. La 14 septembrie 1903 redactorii săptămânalului Constanța anunțau că licitația a avut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Îmbrăcat În salopetă obișnuită și cu o Înfățișare destul de modestă. E proprietarul turmelor. Are câteva mii de oi și câteva sute de vaci, răspândite pe câmpiile din fața noastră. Vitelor nu le dă nicio Îngrijire. Se Îngrijește de fânul pentru iarnă. Târla lui nu e o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai Înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute În regiunea porumbului pentru Îngrășat. Când e lipsă de fân
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
jucau doi 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 82 copilași, dau drumul mielului, așez pe iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu o zi radioasă. Regiunea prin care trecem acum e presărată cu ferme frumoase. Grâul a răsărit iar fermierii se ocupă acum cu pregătirea terenului pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
obținute. În acest timp, restul clasei urmărește aceste rezultate ale colegului lor, așa cum și el Învață din rezultatele celorlalți. Al doilea caz; părintele se obligă și-și trimite copilul timp de o lună la munte, să facă stagiu pe lângă o târlă. Aici va Întocmi un ierbar și va determina flora locală. Va răspunde asupra tuturor chestiunilor din formular; pășunatul, hrana suplimentară, tratarea vitelor, bolile și injecțiile ce li se fac. În ziua de 20 Iulie am pornit din nou la drum
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apar primii locuitori cu mult mai înainte. Din scrierile lui E. Camilar, primii ce s-au statornicit au fost maramureșenii, prin anul 1717, fie prin transmutanța turmelor de oi sau siliți de urgii și vremuri tulburi să emigreze. Casele sau târlele vremelnice au fost înlocuite de meșterii de case veniți de undeva din sâhle, de unde și numele de Sâhleni, mai târziu Sahlean, ca apoi numele corect, cel de Sâhleanu. După ocuparea Bucovinei de către habsburgi, la 1796, se întocmesc hărți de împărțire
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
la o jumătate de minut după ce au dispărut copiii, păru să-și aducă aminte de ceva care-l făcu s-o zbughească după ei ca din pușcă. Am ieșit și eu În urma lui și mi-l arătă pe unul din târla aia de puradei strânși În fața blocului, un brotac buburos la vreo patru ani, doar În chiloți, ca tăvălit prin cenușă și spoit tot de dâre de muci uscați pe obraji și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sub limbă la un om cînd moare; a treia zi se scoate din gură. O fărmătură cît de mică, dată în rachiu sau în altceva, în scurt timp omul moare, fără să știe de ce. Rămășițele droburilor de sare de prin tîrlele* vitelor, și mai ales ale oilor, sînt socotite că aduc spor și izvor în casa [în] care intră. Este o credință în popor: să nu ieie femeile sare în mînă, că le asudă cînd cos. Nu-i bine să umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau când ciobanul bătrân și vesel, aproape omonim cu mine, fiindcă Îl cheamă Beldiman, cu care intru În vorbă din drum pe șoseaua Bonaparte, Își mână, fluierându-le pe Înțelesul lor, turma de oi, măgarul Împovărat cu tarhatul ciobănesc al târlei, câinii flocoși și Îngândurați, cu toții În plină transhumanță și astăzi, ca acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am celebrat Sfânta Liturghie în biserica parohială, după care am admirat un minunat triptic de sculpturi în lemn reprezentând botezul Domnului de către sf. Ioan în Iordan și tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. În drum spre Lourdes, am văzut și mica târlă în care se adăposteau Bernadeta cu oile sale în caz de furtună și vreme rea. La fel am văzut de la distanță o mică capelă cu icoana Bernadetei, construită chiar pe locul unde ea își ducea oile la pășunat. Ajunși în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
milițieni pe umeri, culeși din mediul rural, În special, le tăiau fustele scurte pentru a le mai lungi, chipurile (???) iar băieților le scurtau pantalonii evazați ori le tundeau favoriții și părul lung cu foarfecele vechilor lor meserii de ciobani pe la târlele ceapeurilor sau ale particularilor. În mod curios, piticul buzat ot Scornicești ordonase ca măsura să nu fie aplicată studenților și... fotbaliștilor! De studenți se cam temea că ăștia erau răi de gură și tari În spirit dar de ce oare rezerva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajuta pe cei în nevoie a fost scrisă în cartea de amintiri din ceruri. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Împreună cu fratele Sorin Goleanu am fost invitat la o altă emisiune la Speranța TV și din nou am făcut apel ca să dezgropăm și ultimele sate rămase: Târlele - comuna Cochirleanca, Satele Bobocu și Bobocu Gară și satul Găvănești - comuna Săgeata. Astfel, duminică, 26 februarie, ne-am adunat peste 250 de voluntari din București, Teleorman (Peretu), Prahova (Vâlcănești, Gherghița și Ploiești - Sion și Maranatha), Brașov și Piatra Neamț. Lauda să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu apă sărată. - Arsura. Se pun pe zona arsă cartofi tăiați în felii sau lapte acru. Dacă arsura e mai veche se pune pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire, din neolitic până în epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și neacoperit, unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului, care a luat locul stânei (stâna cu toate dependințele ei), nu a putut evolua spre așezare stabilă a satului. Târlele se găsesc în toate regiunile țării „și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și neacoperit, unde se odihnesc vitele sau oile în timpul pășunatului, care a luat locul stânei (stâna cu toate dependințele ei), nu a putut evolua spre așezare stabilă a satului. Târlele se găsesc în toate regiunile țării „și mai cu seam în toate ținuturile Moldovei” și, cu siguranță, au „funcționat” și pe moșia care cuprindea Valea Berheciului și Dunavățului. Ca formă superioară de organizare a vieții sociale, satul de pe Valea Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]