858 matches
-
amintește de o vorbă ce mi s-a spus demult despre o echipă de constructori de drumuri din India care săpau un spor un tunel prin laterala unui deal. Părea o operațiune foarte primitivă; erau mii de muncitori înarmați cu târnăcoape și lopeți și era uimitor cum de măcar să gândeau să se angajeze în așa o muncă doar cu muncitori. Un turist s-a dus la supraveghetor și l-a întrebat cum de poate face așa ceva. „E foarte ușor, serios.” a
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț.: Între 15 și 20 de km. Ajungeam la Periprava sleiți de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat se săpa mai ușor, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat se săpa mai ușor, atât de ușor cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea erau material de inventar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
forme de expresie. Problema esențială este, pentru avangardiști - și pentru Voronca de asemenea - de a se situa Într-o atare tradiție, a rupturii și Înnoirii deopotrivă, asigurînd dinamica permanentă a sincronizării cu „ritmul vremii”. „Creatorul adevărat și nou sfărîmă cu tîrnăcopul temperamentului său legile cunoscute. Orice artist trebuie să fie aducătorul unor alte principii, scoborînd În concertul de fulgere de pe muntele Sinai cu tablele logicei noi În mîini”, se poate citi În articolul intitulat Gramatică. Iar peste cîțiva ani, Într-una
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mică măsură, reconstrucție de sine și Înnoire a lumii, - Însă sub semnul unei permanente tensiuni. Valoarea imaginației e apreciată, Înainte de orice altceva, În funcție de refuzul, Într-un prim moment, al realului opresiv, al „legilor cunoscute” („creatorul adevărat și nou sfărîmă cu tîrnăcopul temperamentului său legile cunoscute” - scria deja poetul „constructivist”) și al limbajului perpetuat prin tradiție („gramatical”, „logic” etc.). „SÎngerarea imaginației fecunde” - despre care se vorbea În articolul Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, - apărea drept rezultatul unei asemenea Înfruntări a lumii Încremenite
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iasă, Nouă sama să ne ieie Drumu-n casă să ne deie! Oratorul arată scopul vizitei sale. El prezintă mireasa ca pe o floare pe care ar vrea s-o ducă în casa mirelui: Că noi iată, am venit, Cu trei târnăcoape de argint Să scoatem floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
București, lunar, din octombrie 1925 până în mai 1926. Barbu Nemțeanu precizează din primul număr direcția modernistă a publicației și, atacând „Revista celorlalți”, afirmă: „Nu vom zice deci: «Aprindeți torțele să luminăm prezentul literar». Nu vom zice că «am pornit cu târnăcoapele ca să zdrobim arta veche, pentru a închipui una nouă!» Vom spune: «Aprindeți torțele și dați foc revistei care își propune o astfel de cruciadă»”. În consecință, se afirmă că P.l. „se prezintă cu o atitudine cu totul modernă”, căci „orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
soare. Lucra de unul singur. Oamenii se uitau curioși, dar nimeni nu îndrăznea să-l întrebe ce are de gând să facă cu acele cărămizi uriașe. Când avu suficiente, cercetă o baracă cu pereți zidiți din cărămidă. Sparse cu un târnăcop zidul pe verticală, creând două deschideri, pentru sânii bisericii, care vor fi completați cu cărămida demolată și chirpici; apoi făcu un șliț la baza zidului pentru a-l prăbuși. A doua zi, 14 octombrie, era Cuvioasa Paraschiva. Se ruga: „Doamne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
autorităților locale și județene, putea străluci, doar păstrând obiectivele culturale. și-apoi, șeful biroului de sistematizare, cu care am discutat, nici nu cunoștea valoarea memorială a caselor pe care le-am identificat. Așa se face că unele au căzut sub târnăcop. 645 2 București, 24 octomvrie 1973 Stimate Domnule Dimitriu, Cred că tov. ghidă a Muzeului v-a comunicat, că la sfârșitul lunii septembrie a.c., un grup de excursioniști cu autocarul O.N.T., printre care ne aflam și noi, fiicele artistei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tot felul de minuni din ăstea, care fac viața frumoasă acolo, dar grea. S. B.: Tot în urma celebrei vizite a șefului de la Divizie din vara lui '89, am mutat fierul vechi de pe o platformă de beton, am spart platforma cu târnăcopul și am plantat acolo varză. Și am udat varza aia tot restul verii. Cum am sădit-o în iunie, așa era și în septembrie: nici n-a murit, nici n-a mai crescut. Dădeam cu hidrantul cu apă și după
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și eu m-am înscris într-o astfel de brigadă ca să nu pierd bursa. În brigada asta de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat 5 săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram în relații bune cu notarul și fiind pe la el, pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-am întâlnit la Gherla, și ne-am așezat undeva în cimitir lângă o cruce și i-am explicat ce s-a întâmplat. Așa era la Canal. Acolo lucram la cota 2.80 la Mamaia, era tare pământul, numai cu târnăcopul și cu hârlețul mergea... Încărcam vagoneții și săpam acolo și ne uitam la amiază că vine „cămila”... „Cămila” era o căruță cu două butoaie în care aveam de mâncare, și arăta ca două cocoașe. Era cumplită treaba... Dar acolo nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ne-o dus la Bicaz... Acolo, față de închisoare, era mai bine. Dar bine, în ce sens? Că era aer și apă... și nu mai era bătaie. Acolo săpam. Tot șantierul ăla mare, tot s-o făcut cu lopată și cu târnăcop... Ați început să vă reveniți când ați ajuns la Bicaz? Da, după ce-am ajuns am început să-mi revin. După ce s-o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în Belgia, o exploatare subterană de silex, ciuruită de puțuri de mină și de galerii a căror adîncime depășește cincisprezece metri, se întindea pe aproximativ cincizeci de hectare. Acolo existau ateliere specializate, unele pentru a da o primă formă aproximativă tîrnăcoapelor și securilor, iar celelalte pentru a da acestor unelte o formă definitivă. La Grimes Cave, în Anglia, sute de puțuri au permis să se extragă miile de metri cubi de cretă din care se scoteau nodulii de silex. În epoca
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Tot felul de minuni din ăstea, care fac viața frumoasă acolo, dar grea. S. B.: Tot în urma celebrei vizite a șefului de la Divizie din vara lui '89, am mutat fierul vechi de pe o platformă de beton, am spart platforma cu târnăcopul și am plantat acolo varză. Și am udat varza aia tot restul verii. Cum am sădit-o în iunie, așa era și în septembrie: nici n-a murit, nici n-a mai crescut. Dădeam cu hidrantul cu apă și după
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în masele muncitoare". Răspunsul: cartela e cartelă, pe cea de lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări, 1 făraș de gunoi, 4 lacăte, 1 foarfece, 1 clește cuie (...) 4 tocuri, 4 creioane chimice, 2 creioane bicolore, 3 cutii ace, 10 creioane negre, 1 borcan Pelicanol, 10 penițe, 2 radiere, 500 gr. cârpe, 1 caiet cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la modul (cine mai știe?!) dizident, "un tablou cu geam Marx, un tablou cu geam Engels, un tablou cu geam Lenin, 2 tablouri cu geam Stalin. Obiectele au fost distruse în fața noastră". Parcă-l văd pe Ion Istrati dând cu târnăcopul (din inventar) în mustața lui Stalin! Dar astea-s mărunțișuri administrative, esențială rămânând, nu-i așa, munca de îndrumare în vederea înfiripării noii literaturi. O primă sarcină: recrutarea de noi scriitori. Uniunea precizează, în legătură cu alcătuirea fișelor de cadre, că acestea trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un simbol: clădirea în care Mihail Kogălniceanu a ținut întâiul curs de istorie a românilor, fostă reședință domnească, apoi sediu al Academiei Mihăilene. Pe alte meleaguri, astfel de zidiri sunt proteguite cu clopote de sticlă; la noi, a doborât-o târnăcopul inculturii suverane. Apoi, fiindcă prin demolare nu s-a obținut mare lucru, strada rămânând la fel de îngustă (câtă vreme arcul de zidărie ce lega clădirea de aceea a Liceului Național și îngusta trecerea, dispăruse de mult), iar în respectivul perimetru nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
demolare" în marginea Pieței Unirii. Pe vremea aceea, armata culegea porumbul, construia terasamente de cale ferată și, la nevoie, ataca la baionetă și simboluri capabile să evoce România de altă dată. Așa că era oarecum în firea lucrurilor să șarjăm (cu târnăcopul) cioturile rămase în vechea incintă a Academiei. Erau teribil de zdravene acele vechi zidiri, unele groase de peste un metru! Numărându-mă printre demolatorii propriu ziși, am rămas și cu o anume nedefinită jenă, și cu mult interes față de destinul zidirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
că evreii din Orléans („și sarazinii din Spania”, adaugă celălalt cronicar) l-ar fi convins pe „Prințul Babilonului” (probabil Califul din Bagdad) să distrugă templul. „Bazilica mormântului Domnului fu rasă până la pământ” de către sarazini, „dar când Încercară să dărâme cu târnăcoapele de fier mormântul, nu reușiră” <endnote id="(93, pp. 130- 133)"/>. Legenda a fost construită În jurul unui fapt istoric. Într- adevăr, În 1009, califul anticreștin și cam dezechilibrat al-Hakim a distrus biserica Sfântului Mormânt (numită În arabă Kanisat al-Kiyama, „Biserica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a făcut apariția o idee impunătoare și, odată cu ea, s-a făcut saltul spre o alta, care Își atingea contextul, sensurile posibile, peste ani, În Cuba: „Vom vedea dacă, Într-o bună zi, vreun miner Își va lua de bunăvoie tîrnăcopul și se va duce să-și otrăvească plămînii cu o bucurie lucidă. Se spune că așa e acolo unde flacăra roșie luminează zorii zilei ce va veni. Așa se spune. Eu nu știu.“ De fapt, În Cuba, În 1964, Che
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mina cea mare, legate, În ciuda urii dintre ele, de nevoia comună de a trăi, pe de o parte, și de a specula, pe de altă parte... Vom vedea dacă, Într-o bună zi, vreun miner Își va lua de bunăvoie tîrnăcopul și se va duce să-și otrăvească plămînii cu o bucurie lucidă. Se spune că așa e acolo unde flacăra roșie luminează zorii zilei ce va veni. Așa se spune. Eu nu știu. CHUQUICAMATA Chuquicamata Chuquicamata e ca un decor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În șir romanele vieții, și fără Îndoială că și directorul Restoiu o știe. Pe de altă parte, datorită vorbelor lui rezistă el aici În cazemata asta, așa cum eu am rezistat de-a lungul timpului cu barosul de zece kile, cu târnăcopul și lopata și ciocanul de bătut tuburi, măcar că noi nu suntem de felul nostru neam de tubari și salahori. Până la urmă e bine că-s viu, deși rezistența prin vorbe o fi altceva. Aia e, că mănânci și bei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dau seama că pe mine nu m-a chemat nimeni să mă alătur. Poate că asta așteptam, În vreme ce ei hăituiau prin Întunericul demisolurilor și hangarelor poporul dintr-un singur ins pe care-l formez, spre uneltele mele specifice: barosul, lopata, târnăcopul, ciocanul de bătut tuburi, coșul cu floricele de porumb, găleata cu nămol de la Techirghiol... Cam asta-i tot ce mi se poate oferi, și nu-i puțin lucru că primesc totul cu brațele deschise, pe deplin conștient de ceea ce sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]