283 matches
-
2Na + S = Na2S Reducerea sulfaților: Na2SO4 + 4C = Na2S + 4CO↑ Obținerea polisulfurilor: Na2S + S = Na2S2 Sulfurile metalelor din grupa I A sunt substanțe ionice, solide cristalizate (cristalohidrați), solubile în apă, au caracter puternic bazic. Na2S se utilizează la obținerea coloranților, în tăbăcărie, la prepararea sulfurilor greu solubile ale altor metale. Sulfurile metalelor din grupa a II-a A sunt compuși ionici, incolori, BeS, MgS sunt substanțe ionice numai în stare solidă, solubili în apă. CaS, SrS, BaS prezintă proprietăți fosforescente(după ce au
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
cristalizează sub formă de cristalohidrat: Al2(SO4)3 • 18H2O, se utilizează la: purificarea apei: Al2(SO4)3 + 3 Ca(HCO3)2 = Al(OH)3 + CO2↑ + CaSO4↓ Urmează filtrarea prin nisip, care reține Al(OH)3, CaSO4 și impuritățile greu solubile. tăbăcărie încleierea hârtiei industria textilă Alaunul (piatra acră) este o substanță cristalină, incoloră, solubilă în apă, se folosește la : vopsirea fibrelor de bumbac(colorant cu mordant) și medicină (proprietăți astringente). Combinații complexe Al 3+ posedă volum ionic mic, sarcină mare și
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
fabrică pălării, o fabrică săpun și lumânări. În anul 1920 erau în orașul Dorohoi: 2 fabrici de săpun, aparținând evreilor Lerner și Feldman, 1 fabrică de lumânări, care aparținea evreului Aron Lerner și avea 4 lucrători 32. Mai existau o tăbăcărie și 3 fabrici de sobe de teracotă în Dorohoi; o fabrică de amidon la Hănești. Însă, întreprinderi cu capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei și 20 de lucrători aveau doar moara Max și Iulius Fischer
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Folea Petru 1439 13 Tomuț Maria văduvă 1439 14 Costea Coriolan 1439 15 Boșcă Gheorghe 1439 16 Moka Pavel 870 17 Cânduleț Serghe 870 18 Manea Zafiu 870 19 Pintec Gheorghe 878 20 Folea Ct. Constantin loc de casă în Tăbăcărie 1399 21 Cânduleț Alexe 1399 22 Moldovan Maria - văduvă 1399 23 Moldovan Vasile 1399 24 Bucurenciu Demian loc de casă la Seaca 500 25 Folea Pavel 306 26 Manea Petru 219 27 Tomuț Gheorghe - văduva. fânaț în Guri Pajiștilor 8632
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
intrat În disputele vremii privind patogeneza acestui proces patologic. La Începutul anului 1953 am fost numit șef de producție, calitate În care supravegheam buna funcționare a tuturor secțiilor Întreprinderii (ecarisare; distrugerea cadavrelor și prepararea făinurilor de carne, oase și scoici; tăbăcărie; marochinărie; fabrică de nasturi; săpunărie; dezinfecție; deratizare și dezinsectizare -DDD. La jumătatea anului 1953 s-a deschis o secție temporară, care participa la confecționarea de materiale necesare pavoazării Capitalei cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului din 1954. Timpul pentru problemele
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zori și până în noapte; duceți-le cuvântul de organizare și treziți-le să lupte pentru o viață mai bună.” și ne-am dus. La fabrica de baterii Omega, la conservele Grivița, la Falk, Coroana, Olanda, Sidol, Standard Telefoane, Țesătoriile Unite, Tăbăcăria Națională, Talpa, Moravian, Jaguard, Iuta, Lupeni, Dâmbovița, Gralex, Hergo, Cecil, Amero, Albion, Anghelescu etc. Cu Lolita Kibovici și cu inimosul tovarăș Daraban, din zori și până-n noapte am colindat fabricile sectorului Albastru, ducând cuvântul de organizare și hotărârea de luptă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști“, 9 spitale, 92 moașe, 30 tăbăcării, 97 mori cu cai, 12 mori cu abur, două turnătorii de fontă etc., etc. (cf. Aurel D. Pe trescu, Semnificația recensământului din 1878 la București, București, materiale de istorie și muzeografie, IX, 1972, pp. 267-273). românia calendar pe anul 1885
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alex.), proprietar, Calea Victoriei, 97; Stoicescu, C., avocat, deputat, str. Batiștea, 6; Suțu, medic, str. Plantelor, 2; Suțu, principele Grigore, proprietar, str. Colței, 25; Suțu, Nicolae Alexandru, inginer, inspector general al Căilor Ferate Române, preșe dinte al Consiliului de aministrație al Societății de tăbăcărie române, str. Cătun, 4; Stahl, profesor, Calea Rahova, 16; Staicovici, D., negustor, str. Primăverii, 11; Stăncescu, C., profesor la școala de Arte Frumoase, str. Armenească, 12; Stăncescu, Dim., str. Rafael, 1; Stănciulescu, căpitanul sergenților de oraș, str. Polonă, 33; Stătescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Porfir, P. Petrescu, D. Trandafirescu, C. Ionescu, P. Damian, P. Marinescu, I. Daniil, membri; Societatea Furnica: doamna Elena Cornescu, președinte; Calea Victoriei, 120; Societatea revistei „Liberatorul“: V.Al. Urechia, președinte; Al. Macedonski, vicepreședinte; Th. A. Stoenescu, administrator; P. Stavrescu, secretar; Societatea Tăbăcăria Română: sediul, str. Doamnei, 7; Societatea Proprietarilor tipografi români, sediul, Calea Victoriei, 7 (pp. 363- 365). Tablouri (magazine de ~): Folzer, Calea Victoriei, 39; Gebauer, C., Calea Victoriei, 13; Grant Frères, Calea Victoriei, 87; Sandrovitz, Calea Victoriei, 8 (p. 366). Telegraf: Poștele și Telegraful, direcția generală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
două mori cu aburi (în 1898 erau trei, iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
două farmacii, teatrul, două tipografii, judecătoria, oficiul poștal, două case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
judecătoria, oficiul poștal, două case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu funcționau 58 mori, două fabrici de ulei (la Oltenești și Hurdugi), două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu), un atelier de olărie (Răducăneni). Au investit capital următoarele întreprinderi: Moara „Prutul” (8.000.000), Fabrica de tricotaje „Philipp Tomosch” (5.000.000), ambele la Huși. O parte a populației își
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
motoare cu explozie, o fabrică de vopsele pentru stofe, două fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi pentru roți de căruță, două de cărămizi, un atelier de tăbăcărie și trei tipografii. S-au mai înființat trei prese de ulei de floarea-soarelui, trei fabrici de dărăcit lâna și de bătut sumane și trei uzine electrice mici. Deși era izolat și avea un potențial economic modest, totuși, în perioada interbelică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost lăsat pe mâna unor misiți intriganți, a câtorva negustori puțin scrupuloși care, după ce au supt frumoase câștiguri, au falsificat sămânța. Acest comerț se află în pragul ruinei astăzi. Să mai amintim o manufactură de lumânări stearice, de postavuri grosolane, tăbăcării și nu mai rămâne nimic de adăugat. Țăranii își fac ei înșiși încălțămintea, hamurile, vestele îmblănite, căciulile din piei neprelucrate; soțiile lor fac câteva pânze pentru gospodărie și pâslă pentru hainele masculine: oricât de imperfecte le sunt războaiele de țesut
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Fl. Marian - Tudor Pamfile - Mihai Lupescu, Cromatica ..., pr. ed. cit., p. 162. 133. Michel Pastoureau, op. cit, p. 198. 134. „Denumire populară dată sulfatului de fier, de culoare verde când este cristalizat, solubil în apă, întrebuințat ca dezinfectant, colorant, în tăbăcărie și împotriva dăunătorilor din agricultură” (DEX, ed. cit., p. 125). 135. S. Fl. Marian - Tudor Pamfile - Mihai Lupescu, op. cit., p. 163-191. 136. Michel Pastourea, op. cit., p. 203. 137. Ibidem, p. 197, 198, 214. 138. Ibidem, p. 214. 139. Vezi, C.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Geo Bogza), C.l. nu se înscrie printre revistele care au găzduit valori de seamă ale epocii interbelice. Mândria revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și petrolului românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
pat pliant, de campanie, pe care îl purta permanent asupra sa, în vederea utilizării lui acolo unde l-ar fi prins înnoptatul). A practicat meserii și a avut ocupații dintre cele mai diverse: impiegat la CFR, sortator de piei într-o tăbăcărie, profesor de rusă și de română, electrician, zugrav, vopsitor, profesor de gimnastică și chiar antrenor de box la Medgidia. A apărut ca interpret - în roluri secundare, „de culoare” și pitorești, distribuirea fiind explicată de înfățișarea lui hirsut-pitorească - în mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. SARE, săruri 1. Substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură de sodiu. 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu o bază. 3. Sare amară - substanță chimică sub formă de praf alb, întrebuințată în medicină ca purgativ; sulfat de magneziu. 4. Sare
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
39.303 18,7 800 Vede str. I.L. Caragiale nr. 8 3. C.S.V. Peretu Peretu 39.311 142,4 4.957,6 4. C.S.V. Troianul Troianul 39.307 112 2.400 5. C.S.V. Videle Videle, Str. 144.922 50 50 Tăbăcăriei nr. 3 6. C.S.V. Draganesti- Draganesti-Vlasca 39.325 255 5.400 Vlasca 7. C.S.V. Blejesti Blejesti 39.326 80 1.400 8. C.S.V. Gălățeni Gălățeni 39.335 80 400 9. C.S.V. Grația Grația 39.331 140 11.200 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
manipulării sau depozitării alimentelor pentru consum domestic privat; c) furnizării directe, de către producător, de cantități mici de produse primare către consumatorul final sau către întreprinderi locale de vânzare cu amănuntul ce aprovizionează direct consumatorul final; d) centrelor de colectare și tăbăcăriilor ce intră sub incidența definirii activităților în domeniul alimentar, numai pentru faptul că acestea manipulează materia primă pentru producerea de gelatină sau colagen. Dna Simona S. , Timișoara. Polițiștii de frontieră vor permite ieșirea din țară a cetățenilor români minori numai
Agenda2006-23-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/285024_a_286353]
-
din Câmpia Dunării. 1911 - Începe școala primară în satul natal cu învățătorul Gheorghe Popescu-Bragadiru care îl apreciază. „...între 1911 și 1915 citisem sute de cărti și știam cât elevii buni din ultimele clase de liceu”. 1915 - Este ucenic la o tăbăcărie din Roșiorii de Vede și băiat de prăvălie. 1917 - Lucrează ca argat pe moșia boierească din Lisa. Încearcă să se stabilească în București, ca vânzător de ziare. Tot în 1917 face călătoria la sudul Dunării care, mult mai târziu, se
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
monștrii aceștia zbârliți o respingeau cu o lovitură de coadă, lumina se ferea, se posomora, îi ocolea și trecea mai departe... peste peșterile de tinichea și de cărămidă. Nu este grăitor faptul că, astăzi, cea mai colorată uzină este fosta Tăbăcărie de la Jilava, pe care un reportaj celebru o dădea ca exemplu de posibilă intrare în infern?.. Înăuntrul Tăbăcăriei, prin tubulaturi multicolore de laborator de cofetărie, circulă cei mai teribili acizi. O piele de vacă „suportă” șaizeci de astfel de soluții
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
trecea mai departe... peste peșterile de tinichea și de cărămidă. Nu este grăitor faptul că, astăzi, cea mai colorată uzină este fosta Tăbăcărie de la Jilava, pe care un reportaj celebru o dădea ca exemplu de posibilă intrare în infern?.. Înăuntrul Tăbăcăriei, prin tubulaturi multicolore de laborator de cofetărie, circulă cei mai teribili acizi. O piele de vacă „suportă” șaizeci de astfel de soluții. Aceste substanțe mortale gata să ardă, să dizolve, să nimicească totul, sunt asaltate din afară. Ferestrele largi făcute
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
din piatră, au fost înlocuiți de Homo Sapiens acum 40.000 de ani. Prin urmare, uneltele descoperite sunt cele mai vechi de acest fel din Europa și dovedesc dezvoltarea tehnologică a neanderthalienilor, cu mult înainte de apariția omului modern. Uneltele de tăbăcărie din dotarea oamenilor de Neanderthal, confecționate din oase de cerb, se mai folosesc, susțin savanții, și astăzi, pentru a netezi pieile de animale și a le face impermeabile. Suntem, iată, mai puțin inventivi și evoluați decât credem.
Uneltele oamenilor de Neanderthal () [Corola-journal/Journalistic/3339_a_4664]