702 matches
-
deconcertante. Într-o bună zi în casa ei am cunoscut-o pe soția lui Charles Strickland. Dra Waterford dădea un ceai și cămăruța ei era mai plină decât de obicei. Toată lumea părea să vorbească în același timp, iar eu, șezând tăcut, mă simțeam stânjenit. Dar eram prea timid să nu mă alătur vreunuia dintre grupulețele care păreau absorbite de propriile lor treburi. Dra Waterford era o gazdă bună și văzându-mi stânjeneala se apropie de mine: — Vreau să vorbești cu doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
gloată, În afară de cazul În care gloata era polarizată chiar de el. Se Întreba cu cât contribuia fiecare la escapada asta, fiindcă, evident, fiecare plătea un fel de taxă spirituală. Alec și Kerry erau viața grupului, dar nu neapărat centrul. Cumva, tăcutul Humbird și Sloane, cu trufia lui nestăpânită, constituiau centrul. Încă din primul an de facultate, Dick Humbir i se păruse lui Amory tipul perfect de aristocrat. Era un tânăr zvelt, dar bine legat, cu părul negru, cârlionțat, cu trăsături frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
recompensă. Știți că sunteți prima persoană de la care aflu vești despre el? — Nu. Vă mulțumesc, dar nu acesta e motivul pentru care v-am sunat. — Cu siguranță a citit anunțul. Unde l-ați Întâlnit? Trebuia să-i spun. Am rămas tăcut câteva clipe, și această tăcere deveni brusc insuportabilă. I-am spus. — În Bowery. Am perceput imediat un „aa?“ de surpriză. — Bowery? E cumva cartierul acela unde se afla odată CBGB, un club punk? — Exact. De altfel, clubul CBGB se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu mine. Voiam să-i povestesc despre Yama, japonezul pe care-l Întâlnisem pe stradă, și despre asistenții sociali, dar m-am abținut, temându-mă că asta l-ar face să se ridice de la masă și să plece. Am rămas tăcut ceva timp, după care l-am Întrebat dacă nu-mi dă și mie o aspirină. Yazaki Își ridică fața, luă recipientul din plastic și lăsă să-i cadă trei pastile În palma mea Întinsă. Le-am sfărâmat și eu Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Și clipa plină de suspin. Și fiecare dimineață Măicuță, eu, am să-ți sărut Și grijile-ți brazdate-n față, Și urma-ți tristului trecut. Măicuța mea, azi îți sărut, Și gura ce mă dojenea, Sărut și gându-ți ce tăcut De negre griji, te-nghenunchia. Îți sărut zbuciumul din zile, Îți sărut zbuciumul din nopți, Sărut răbdarea ce-ai avut, Și mila ta, pentru noi toți. Sărut și clipa hărăzită De a te naște mama mea, Și palmele-ți însângerate, Și
LA MULȚI ANI MĂICUȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364302_a_365631]
-
aceeași ciorovăială de uzură, tipic dâmbovițeană. Prevăd ceva tunete și fulgere prin administrația centrală și locală. Între timp, iese, tot mai mult, la suprafață fața reală a Justiției independente a Demisului. Surprize! Surprize! Bravo, domnule ministru! Așa se face. Pe tăcute și cu probe de netăgăduit!... Da, s-ar putea să fii neutralizat, dacă-i deranjezi prea tare!... Marinarul are un nou brevet de comandant de navă. Așa, pentru colecție! Cine-i nebunul să-i mai dea o navă pe mână
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
te-am cuprins de mijlocel crezând că-i mare nevoie. La masa obișnuită, chelnerul vine direct cu niste flori și ți le întinde direct. Tu mirosindu-le te uiți la mine si zâmbești în semn de mulțumire. Eu tot pe tăcute, serios mă scutur că nu știu despre ce-i vorba, ba că la un moment dat eram gelos ridicând o sprânceană.. Tu zâmbind mai mult întinzi mâna și mă mângâi pe umăr apoi mă ciufulești... Chip minunat, zâmbet sublim, Vis
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
citești contexte de viață care tind să condamne resorbirile realității („să nu parfumăm iarna-n miros de cais”). Într-o lume în care tăcerea însăși e deplasată spre tăcerea absolută „face infarct”, Carmen admite, așadar, că tăcerea este neegală cu tăcutul și o desăvârșește îmbolnăvindu-i resorturile cardiace, o temă repetabilă pe firul unei lungi povești de iubire în care poeta mărturisește „Iubesc un om înțelept” și vătămează simbolul iubirii totale, necondiționate, sortite durerii: „nu a fost niciodată poveste de mai
CARMEN SIMION. METAFORE DE REÎNCOLŢIT PENTRU CĂRŢI CE VOR URMA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363809_a_365138]
-
fir de iubire... Pământul, ce muguru’-l scoate-n gradină, Ca un leagăn de vieți... nedorit de pieire. Un miracol divin, dătător de lumină. Steaua vechilor magi spre-ale lumii destine. Nesfârșitei poveri... purtător peste vreme, Visuri lungi ai crescut în tăcutul din tine, Vii dovezi, că iubirea... de nimic nu se teme. Peste timp, doar lumina mai arde nestinsă. Au greșit, în prezicerea lumii, profeții. Ai căzut, te-ai săltat, și mereu neînvinsă, Tu, femeie... ești râu... din izvoarele vieții. Referință
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363538_a_364867]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IUBIRI SIMULTANE Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Noi suntem două iubiri simultane Ca două aripi jucând tăcut în lumină Piruete orbitând meridiane Intersectate pe o linie foarte fină. Noi suntem două inimi simultane Ce bat pereche în rime consonante Pulsând emoții prin artere mediane Ori așteptând tăcute ore lungi și ezitante Noi suntem două versuri simultane Cântând
IUBIRI SIMULTANE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361112_a_362441]
-
obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina flăcării”. Un poet foarte interesant. Un altul, Elkin Restrepo, - precizează traducătorul - “poet, prozator și desenator, s-a născut la Medellín
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
himerelor femei I-a îmbătat furtuna pe-ai noștri bărbați Legănați de valuri,de fulgere străpunși, O tulbure maree se-ntinde până marți Când în miezul apei marinari se lasă unși. Cum le plutește vina-n jurul frunții Că pe tăcute râvnesc la alte mirese Și-n porturi cu luna pe-ntunecimea punții Dorm în brațele de ceață ale femeilor alese. Abatere de la firesc Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și
ÎN BRAŢELE HIMERELOR FEMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360932_a_362261]
-
printre dinți fetei, care era toată încordată și atentă,ca o panteră gata să atace. - Acum tati! Hai repede până nu apare un altul și ne vede ! Hai s-o luăm de acolo! - Hai! Se avântară amândoi furișat și pe tăcute,ca două umbre,fata o ia înainte și acoperă repede cu prosopul corpul gol, inert și plin de sânge și vânătăi al tinerei femei, o înfășoară cât pot mai bine cu prosopul de plajă, Ștefan îi strânge o clipă pulsul
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
ci pentru că nu-i tăcea gura toată ziulica. Unii credeau că vorbește și în somn sau cleveteau că ar fi vorbit pe limba ei chiar de la naștere, fapt neconfirmat oficial. Ce mai, te săturai de vorbă cu ea. Sau de tăcut te săturai, pentru că nu mai aveai loc de vorbit, de răul ei. Vezi că asta devenise o meteahnă și, în lumea satului, cât ar fi ea de înțelegătoare, devenise un motiv de distanțare față de personajul cu pricina. Adică o ascultau
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
pustii și mai goi? De ce primăvara nu vine Așa cum venea mai de mult În suflet sădind bucurii Și flori peste-ntregul pământ? De ce Doamne plânge iubirea La uși ce rămân zăvorâte Și strigă în noapte durerea Și doruri se-agită tăcute? De ce întrebări mă frământă? Ce pot eu schimba pe pământ? Prefă-mi Tu condeiul în "armă" Cu el doar iubirea să cânt! De-atâta timp te-am așteptat! De-atâta timp te-am așteptat Să te-ntâlnesc iubire... Să-mi
POEMELE IUBIRII 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368048_a_369377]
-
Strofe > Introspectie > CASA CU AMINTIRI Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului la casa cu-amintiri păianjeni în pridvor perdelele sunt rupte în strigătul de dor icoane pe perete spun ruga pe tăcute cu chipuri prea cernite nu vor să mai asculte în patu-n care clipa părea fără sfârșit s-a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba
CASA CU AMINTIRI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367775_a_369104]
-
-se de frumusețea anilor lipsiți de griji, nea Mitică a continuat lupta cu viața, zbătându-se din răsputeri ca în exil să-și făurească un rost și iată ca a reușit, ba mai mult, și-a îndeplinit promisiunile făcute pe tăcute către bunii și părinții săi, neuitând de unde a plecat, neuitându-și neamul și locul ce l-a dăruit pe astă lume cu dragoste și bunătate, cu sete de cunoaștere și demnitate, cu virtuți cu care te poți naște dar le
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
seară târziu,de toamnă dusă-n lume, Am auzit un cântec venit din depărtări. Era un cântec singur,era un cântec trist- Era că o chemare de dor rătăcitor, Era ca o uitare de gand mângâietor. Lovindu-se de ramuri, tăcute, resemnate, Frunzele-ngălbenite se așterneau pe drumuri. Doar vântul, câteodată, se abătea-n poiene Și cuiburile goale se aninau străine. Era cândva-ntr-o seară de toamnă pe sfârșite Și-am auzit un cântec venit din depărtări; Era un cântec singur
CÂNTECUL IUBIRII de NINA DRAGU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368737_a_370066]
-
ar interesa asigurarea mea. Asistentul tace și nu mă mai întreabă nimic, parcă aprobându-mi logica curată ca lacrima. Ajung și la raze, mai aștept treizeci de minute, deci până acum patru ore. Pe hol, același asistent îmi spune pe tăcute, că ar pleca în afară, pe bani mai mulți, că aici nu mai are lumea să dea, iar ministerul nu le mărește leafa. Păi , zic eu, dacă toți ați pleca, pe pacienți cine i-ar îngriji ? Nimeni sau moartea. Și
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
fără cer senin.Corupția e-n floare , eroii sunt uitați ,Vă-ndemn la o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie ,Cănd moartea mă așteaptă-n așternut ,O întrebare evadează vie :De ce mormântul nostru este mereu tăcut ?... XI. PACE ȘI RĂZBOI, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2044 din 05 august 2016. PACE ȘI RĂZBOI de andrei toader Ninge hidos în țară și în suflet, Că într-o crâșma jilava, murdară, În camera iubitei e sânge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
pilda prieteniei de la Castor și Pollux, nu știe nimeni. Au pășit inițial dezgolite pe ogoarele selenare, cot la cot cu îngerii care nu le-au găsit leacul și-au obosit să le mai poarte de grijă. Înveșmântate, s-au perindat tăcute, pe străzile căptușite de noroi, în clădiri ce n-au cunoscut vreodată culoarea. Uneori au trăit intens, nedozat; abandonându-se orelor, alteori și-au ronțăit clipele, au fremătat cu ochii pironiți spre abisul din jur. De-ar fi înțeles, din
PRIVIRE CADUCĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349264_a_350593]
-
alt duș din poziție șezândă. După aceasta se retrag, acoperite parțial, în altă cameră, unde, fără să lase dâre de apă, se duc să se îmbrace. Nu fac nimic cu grabă, nimic pe fugă, nimic ostentativ. Totul se face pe tăcute. Le vezi apoi în fața oglinzii, cu tenul strălucind de curățenie. Se piaptănă elaborat, își pun puțin machiaj, totdeauna discret și foarte îngrijit. Femeile japoneze dau mare atenție la detaliu. Le place să aibă fața albă, își protejează fața de soare
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
fâlfâie cu aripile întunecate prin tufișuri. Din când în când se aude câte o bufniță căreia îi răspunde din depărtări cântecul huhurezului. Dintr-un copac alăturat spintecă semiobscuritatea țipătul cucuvelei. Un fior trece prin inimile tinerelor fete care se ghemuiesc tăcute, dar înspăimântate, lângă trupurile bărbaților. Ei le simt răsuflarea sacadată de spaimă și le încurajează că totul se va termina cu bine. Din moși strămoși se transmisese legenda blestemului ca nici un picior de om să nu pătrundă în această pădure
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
iubește bogăția, sărac va fi de Dumnezeu. Arsenie Boca - Iată, Cerul este în tine dacă tu ești curat, și în tine vei vedea pe îngeri cu lumina lor și pe Stăpânul lor împreună cu ei și în ei. Arsenie Boca - Cel tăcut va câștiga în orice lucru rânduiala smereniei și fără nevoință va stăpâni patimile. Arsenie Boca - Numai în puterea de sacrificiu constă adevărata forță! Jose Marti - Soții trebuie să fie unul altuia sprijin și liman și adăpost și îmbărbătare împotriva atâtor
CITATE MEMORABILE (68) de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347607_a_348936]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului clipesc pe boltă stele de departe străluminând tăcute noaptea rece și doar arar un fulger le desparte sau cer brăzdând cometa care trece o astfel de minune înfioară bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i vreme pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350063_a_351392]