1,716 matches
-
soț al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei și nașterea a avut loc înainte ca mama sa fi intrat într-o noua căsătorie. Dispozițiile art. 51. sînt aplicabile și situațiilor prevăzute în prezentul articol. Articolul 54 Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului. Acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi pornită de oricare dintre soți, precum și de către copil; ea poate fi continuată de moștenitori. Acțiunea se introduce de către soțul mamei împotriva copilului; dacă
LEGE nr. 4 din 4 aprilie 1953 (*republicată*)(*actualizată*) CODUL FAMILIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106158_a_107487]
-
nădejde, că poate d-întâmplare,/ Cu vremea s-o arunce la margine vrun vânt.” Bine ar fi ca, aruncate din drumul lor de vremuri destul de tulburi, cărora poetul le-a rezistat prea puțin, aceste poezii să-și primească importanța de netăgăduit la cotitura spre modernitate a literaturii.
Un minimalist by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5976_a_7301]
-
alcătuit epoca pașoptistă. Personaj interesant, cum spuneam, scriitor inclasabil, însă cu o operă dificil de editat, Pann era, socialmente, angajat în demersurile revoluționarilor, dar, asemeni medievalilor, nu prețuia auctorialitatea, astfel încât, după cum spune Călinescu, singura originalitate ce nu i se poate tăgădui este cea lingvistică. Operele sale sunt un amestec indiscernabil de colportaj și invenție, de folclor urban și fabulație țărănească, de Orient și Occident, astfel încât o ediție critică integrală ar fi o aventură demnă de a figura în planurile unui institut
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
culege și de acolo. Poezia lui e întotdeauna frapantă. Dar și, de prea multe ori, excesivă. Meritele globale sunt, la el, trase în jos de defecte parțiale. Că e un poet bun, foarte bun în unele pagini, nu se poate tăgădui. Că, pentru un poet bun, comite cam multe stângăcii, iarăși nu se poate pune la îndoială. Oare nu stângăcie e termenul cel mai potrivit pentru versurile goale dinaintea și dinapoia acestui nucleu pe drept cuvânt extraordinar? „Și ce mai poți
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
orice asumare a vreunei răspunderi. Exact asta îi reproșează Biddle: că, spre deosebire, de exemplu, de Albert von Speer care a exprimat remușcări tardive pentru ororile săvârșite sub ochii și deci cu asentimentul lui cel puțin tacit, el și-a tăgăduit orice vinovăție. Nici vorbă să se simtă culpabil pentru grozăviile de la Dora, deși unii supraviețuitori l-au acuzat de participare directă la acte de cruzime. A susținut tot timpul că interesul lui pentru rachete provenise exclusiv din dorința de a
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
în umbră. Sau la margine, spre a-i folosi terminologia, o ipostază la care se referă frecvent (v. și subcapitolul: „Margine, marginal, marginalitate, marginalizare”). Că aceste valori lăsate la margine sunt îndeobște produse de femeile scriitoare este un fapt de netăgăduit care își are motivațiile lui sociale, psihologice, etice sau de alt ordin. A le desluși, cu metodă și până în ultimele consecințe, este una din mizele importante ale cărții despre care vorbim. O specială atenție i se acordă în carte Hortensiei
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
crizei datoriilor în Grecia, în 2010, și extinderea ulterioară în toată zona euro, vechile resentimente au revenit la suprafață, euroscepticii sunt la modă, iar neîncrederea între țările nordice și cele sudice nu a fost niciodată mai mare. În pofida avantajelor de netăgăduit în privința circulației libere, consumatorii nu au fost niciodată prea mulțumiți de moneda euro, percepută inițial ca fiind similară cu creșterea semnificativă a prețurilor, a declarat Andre Sapir, analist la centrul Bruegel pentru cercetări în domeniul politicilor economice europene.
Moneda Euro sărbătoreşte zece ani de incertitudine financiară () [Corola-journal/Journalistic/52464_a_53789]
-
Schubert se afla deseori acolo, se spune, deși, probabil, ca o prezență tăcută. Relatarea cea mai derutantă despre contactul dintre ei se referă la ultimele zile ale lui Beethoven. Prietenul lor comun, Anselm Hüttenbrenner, a insistat: „E un fapt de netăgăduit că profesorul Schindler, Schubert și cu mine l-am vizitat pe Beethoven aflat pe patul de suferință cu aproximativ o săptămână înainte de a muri”. Dar Schindler nu și-a amintit de nici o asemenea întâlnire, cum nu a făcut-o nimeni
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
librăria a fost înghițită de magazinul universal, pe care-l mai vedem, încă, și astăzi. Așadar, dacă locul casei Socec în cultura noastră, căreia i-a străbătut și începuturile tulburi și, cu prelungire, perioada de așezare dintre războaie, e de netăgăduit, locurile ei în oraș abia dacă se mai văd. Pe la sfârșitul anilor 1850, Socec, proaspăt despărțit de Ioanid, cumpără un teren de la celebrii cămătari ai vremii, frații Meitani, unde își ridică o modestă prăvălie. Strada se numea Lipscanii Noi, mergând
Librării de altădată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5185_a_6510]
-
sus este legătura strânsă și, aș zice, inevitabilă dintre cuvinte și fapte. Violența verbală se însoțește de fiecare dată de violența fizică. Mai mult, iată o a doua observație, cea dintâi se află la originea celei din urmă. Oricât ar tăgădui tânărul haker implicarea lui Akincilar în devastarea sediului lui „Charlie Hebdo”, este neîndoielnic că ideologia este aceea care provoacă agresiunea fizică, putând fi acuzată de incitare la violență și chiar la ucidere. Rugăciunile pașnicilor fundamentaliști catolici sunt cele care au
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
simte obligată moral doamna Carmen Mușat să mă considere "vizat și dator să acuze", rămâne pentru mine un mister. Ca și legătura pe care o face, cu aceeași grație intelectuală, între stupoarea mea și faptul, care i se pare de netăgăduit, că un critic care era capabil, cu douăzeci de ani în urmă, să-și argumenteze opiniile n-ar mai fi astăzi decât un "intelocrat nemulțumit că există nuclee culturale ce scapă controlului său". Într-o logică bună, cred că doamna
Venerabilul și logica necoaptă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6728_a_8053]
-
asuma ca pe-o fatalitate. La drept vorbind, sunt niște căutători de căi de acces, într-o epocă a căutărilor, niște clandestini, într-o epocă a clandestinității. Dar ce-i deosebește pe ei de romanticii care intră în frății și tăgăduiesc ordinea dată e enorma lor versatilitate. Pe care și-o vor păstra, în forme ceva mai simpatice, la Caragiale tatăl și fiul. Felul în care se folosesc de onoare e strict instrumental, fără consecințe. Sunt niște profesioniști ai expedientului, care
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
pomenit toate astea. Nici o vorbă, bună sau rea. Uneori chiar uită din ce pricină. De fapt, preferă să uite. Însă își amintesc cu toții foarte bine, pe tăcutelea, că e spre binele lor să nu-și amintească. Și simt nevoia să tăgăduiască totul, să tăgăduiască până și tăcerea însăși și să-și bată joc de aceia care totuși își amintesc: ar face mai bine să-și țină gura. Ar face mai bine să nu vorbească. În noaptea aceea, Solina Cusătoreasa, care crescuse
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Nici o vorbă, bună sau rea. Uneori chiar uită din ce pricină. De fapt, preferă să uite. Însă își amintesc cu toții foarte bine, pe tăcutelea, că e spre binele lor să nu-și amintească. Și simt nevoia să tăgăduiască totul, să tăgăduiască până și tăcerea însăși și să-și bată joc de aceia care totuși își amintesc: ar face mai bine să-și țină gura. Ar face mai bine să nu vorbească. În noaptea aceea, Solina Cusătoreasa, care crescuse capre și orătănii
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Ceaușescu, sau de la ciudatul locului, așa-zisul Om-mistreț, până la configurarea, în fel și chip, a organului masculin, denumit, obsesiv, „proasta și chioara”, care „te scuipă cu singurul ei ochi din frunte” etc. Forța și savoarea cruntă a romanului sunt de netăgăduit, în primul rând prin atenția acordată detaliului revelator în raport cu o lume fioroasă, totuși susținută de Divinitate.
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
intră în rolul unui propovăduitor angajat, atîta doar că o face cu măsură și tact. Indiferent că rezonezi sau nu cu ideile cărții, virtutea ei principală e pedagogică: un tom de popularizare în marginea unor controverse cărora nu le poți tăgădui fascinația filosofică. Autorul e un grijuliu colecționar de bizarerii științifice: telepatia particulelor subatomice (două particule care odată s-au întîlnit se comportă ulterior de parcă ar ști una de alta), neputința de a reduce conștiința la un proces chimic al creierului
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine, ideal de netăgăduit sub unghi hristic, dar nefertil sub unghi literar. În fine, privilegiul de a fi stat în preajma lui Steinhardt tinde să devină pentru Pîntea o povară. Nu e vorba de discordia iscata de publicarea postuma a operei marelui convertit, ci de
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
În plus, Arnie, naratorul din Nemesis, care este departe de a fi o lumină, își mărturisește singur incapacitatea de a înțelege firea lui Bucky, natura lui chinuită, noblețea motivaț iei lui și-l acuză de o nemăsurată, nemotivată aroganță. Ceea ce tăgăduiește cu și mai multă încredințare o implicare directă. Ce nou ciclu, ce altfel de ciclu va începe (să sperăm) Philip Roth după cele patru nemeses impregnate de lehamite, de simțământul inutilității, al zădărniciei, al damnă rii ca pedeapsă pentru orice
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
de schițe Luncușoara în Păresemi, pe deplin integrabil - o spune și Ion Buzași în prefață - temei preferate a prozatorului laic Agârbiceanu: viața unui preot de țară în Transilvania sfârșitului de secol XIX și-a începutului de secol XX. Nimeni nu tăgăduiește, Doamne ferește!, duhul creștin al autorului. Însă intenționalitatea celor două tipuri de text este diferită. Acest al treilea volum îngrijit de Cornelia Lucia Frișan are și un alt merit, pe lângă cel de a readuce în atenție un întreg „versant” al operei
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
deodată totul fu eu. Prosopul fu eu. Nisipul fu eu. Aerul cald și tremurător fu eu, Eu. Spuma îndepărtată a mării fu eu, eu, Eu, Eu.” (p. 129) Emoțional, pronumele nu se repetă. Se multiplică. Efectul are o subtilitate de netăgăduit. Și sunt destule asemenea efecte în carte. Numai că, în general, subtilitatea nu se reține. În cazul de față, regula stă în picioare. Căci FEM pare să fie una din acele cărți ciudate care plac exact atât timp cât se află sub
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
portret al Theodorei Mi-o aduc aminte: avea un pistrui de aur În pupila unui ochi, o bobiță aurie. După ani, Uitând acel trup melodios - Brațe lungi, degete subțiri - Îmi vin în minte doar poftele trecătoare Ce ruinează carnea. Nu tăgăduiesc: Aparițiile ei erau vesele, urbane, Dar în spate lor, se auzeau voci răgușite, provinciale, Descompuse de nesomn. Întâlnirile acestea erau mai mult întâmplătoare, Nu cred că erau puse la cale de amanții Din orașul iubirii - un oraș zidit În numele dragostei
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
convingătoare” reflecțiile despre cruzimea la Creangă ale lui Valeriu Cristea, dar pornite de la o premisă care nu ar ține seama de „perspectiva carnavalescă“ adoptată de scriitor. Poate că nu a ținut seama de carnavalesc, dar cruziumea e un fapt de netăgăduit la Creangă și primul care l-a observat și l-a pus convingător în lumină, chiar captivându-ne, a fost Valeriu Cristea. Creația lui Ion Creangă este, cum spune Constantin Trandafir în „Argument“, o tipică operă deschisă și de aici
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
de ușurare care a izbucnit din pieptul fiecărui bun român, la auzul știrii că «dictatura mareșalului Antonescu a luat sfârșit».” Lectura critică a presei românești din anii celui de Al Doilea Război Mondial - ianuarie 1941-septembrie 1944 - atestă o constatare de netăgăduit: revista „Vremea” a publicat, sub pseudonimele lui George Ivașcu, cele mai complete și bine informate materiale - cronici, analize etc.- despre desfășurarea luptelor pe toate fronturile conflagrației, care a cuprins Europa, cu Oceanul Atlantic și Asia, cu Pacificul. Autorul relatează evenimentele având
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
grafice pe măsura valorii conținutului, reprezintă unul dintre evenimentele literare ale anului în curs. Ea ni-l aduce acasă, metaforic vorbind, pe profesor, cu marile sale sinteze românești și americane, într-un demers ce are și un caracter reparator de netăgăduit. Spiritul critic se dovedește, din nou, mai puternic decât dictaturile.
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
din cioc/ și-n orice fel de ambalaje/ ciocurile nu sînt chiar razele ucigătoare/ de la care așteptăm cuminți/ oaspeții noștri bravi cu solzi/ situație de fapt e situația de pat/ care despoaie coroanele fermecătoare/ și unde sexul regilor e de netăgăduit/ chiar pentru cronicile pe care le voi scrie/ eu nu mă plictisesc/ ca poeții mari pe care îi citesc la ceai/ zgîrii însă geamurile/ dincolo de geamuri e lumea cu șosele/ pe care fac afaceri cerșetori înalți cît Statuia Libertății” (Pămînturi
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]