323 matches
-
de rex să fie purtat - chiar în mo mentul supri mării monarhiei - de un simplu preot din colegiul pontifilor, însărcinat cu sacrificiile și cu proclamarea sărbătorilor. Un preot care îndeplinește ritualuri sacre lipsite de sens, dar de o mare vechime. Tămâia! cere în acest moment Rex Sacrorum. Vestala Mamă întoarce capul în direcția de unde a auzit gla sul. Îi adresează un surâs încurajator: „Tu păstrezi vie în memoria oamenilor - și a zeilor proba bil - amintirea regilor de odinioară ai Romei, în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce cresc spontan, coborând în vale până la câmpie. Se revede pe sine, copil, așezat de-a curmezișul în șaua bunicului. Apoi băr bat tânăr, călărind singur pe un drum îngust. Îl recunoaște ime diat. Este singurul pe care se exportă tămâia și e păzit cu străș nicie. Trei mii de familii își revendică din tată-n fiu acest drept și rudele lor sunt printre ele. L-au lăsat o dată să facă o incizie în arborele sacru și să recolteze tămâia, doar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
așeza fiecare scaunul de domnie la intrarea porților Ierusalimului împotriva tuturor zidurilor lui de jur împrejur, și împotriva tuturor cetăților lui Iuda. 16. Îmi voi rosti judecățile împotriva lor, din pricina întregii lor răutăți, pentru că M-au părăsit și au adus tămîie altor dumnezei și s-au închinat înaintea lucrării mîinilor lor. 17. Dar tu, încinge-ți coapsele, scoală-te, și spune-le tot ce-ți voi porunci. Nu tremura înaintea lor, ca nu cumva să te fac să tremuri înaintea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire, care va face să țiuie urechile oricui va auzi vorbindu-se de ea. 4. Pentru că M-au părăsit, au spurcat locul acesta, au adus în el tămîie altor dumnezei, pe care nu-i cunoșteau nici ei, nici părinții lor, nici împărații lui Iuda, și au umplut locul acesta cu sînge nevinovat. 5. Au zidit și înălțimi lui Baal, ca să ardă pe copiii lor în foc ca arderi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
le-am adus asupra Ierusalimului și asupra tuturor cetăților lui Iuda: iată că astăzi ele nu mai sunt decît niște dărîmături, și nimeni nu mai locuiește în ele, 3. din pricina răutății cu care au lucrat, ca să Mă mînie, ducîndu-se să tămîieze și să slujească altor dumnezei, care nu erau cunoscuți nici de ei, nici de voi, nici de părinții voștri. 4. V-am trimis întruna pe toți slujitorii Mei proorocii, ca să vă spună: Nu faceți aceste urîciuni, pe care le urăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
făcîndu-i chipul, și-i aducem jertfe de băutură?" 20. Ieremia a zis atunci întregului popor, bărbaților, femeilor și tuturor celor ce-i dăduseră răspunsul acesta: 21. "Nu Și-a adus aminte Domnul și nu I-a venit Lui în minte tămîia, pe care ați ars-o în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului, voi și părinții voștri, împărații voștri și căpeteniile voastre, și poporul din țară? 22. Domnul n-a putut să mai sufere lucrul acesta, din pricina răutății faptelor voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
aude pînă la Iahaț, de la Țoar pînă la Horonaim, pînă la Eglat-Șelișia; căci și apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu. 35. "Vreau s-o isprăvesc în Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe înălțimile de jertfă, și aduce tămîie dumnezeului său. 36. De aceea îmi jelește inima ca un fluier pentru Moab, îmi jelește inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuțiile pe care le-au strîns, sunt pierdute. 37. Căci toate capetele sunt rase, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Satana. Până și butelia de aragaz pe care Ivanko, tatăl Mașei, o adusese de la Rădăuți vânzând un cal și-o vacă zimenthal era văzută ca o forță a Iadului. Mult timp Tatiana bodogăni, rostind tot felul de descântece și rugăciuni, tămâind și stropind cu apă sfințită pe aragazul și oalele ce fierbeau pe el, și abia cu doi ani Înainte de a-și da obștescul sfârșit Îndrăzni să fiarbă o oală de lapte pe această mașină infernală, pe care o animau cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și mulgând mânecile unui alt halat, la fel de imaculat, din care țârâia laptele ca dintr-un șiștar... Și oare de ce, pe măsură ce gălețile lui se umpleau, ugerele vacilor secau sau se umpleau de puroi și sânge!? Și abia după ce erau descântate și tămâiate cu smirnă și smocuri de păr smuls din coada unei nevăstuici, vitele Încetau să se mai frământe-n grajduri! Unde era Subotin? De ce nu i-a dat Dumnezeu pedeapsa cuvenită? Nu cumva reușise, procletul, să-l deoache și pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În fața icoanei Maicii Domnului, turnând În candelă ulei nou, iar pe cel vechi, ce Întreținea flacăra În timpul rugii, Îl aduna Într-o sticluță, ținând-o timp de douăsprezece zile În casă, după care o vărsa În râu. Înainte de rugăciune, Mașa tămâia toată casa, iar după ritual ungea ușile și ferestrele cu usturoi. „Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care cunoști și le știi pe toate, dezleagă, sfărâmă și distruge acum lucrările magiei, iar pe roaba Ta ferește-o de toate uneltirile diavolești. Dezleag-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
urase din ușă gazda. „Mai este și mâine o zi...“ „Sigur că este. Somn ușor și vise plăcute“, bolborosise vizitatorul pe jumătate adormit. După ce oaspetele se culcase, Mașa strânsese masa, apoi Își făcuse rugăciunile de seară, apoi se apucase să tămâieze prin odaie. Tămâiase, rostind Tatăl nostru, masa, scaunul, cuțitele, paharele, furculițele, cana, resturile de scrumbie și de pâine pe care le strânsese de pe masă și le pusese În frigider, precum și toate celelalte lucruri, care, Într-un fel sau altul, fuseseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gazda. „Mai este și mâine o zi...“ „Sigur că este. Somn ușor și vise plăcute“, bolborosise vizitatorul pe jumătate adormit. După ce oaspetele se culcase, Mașa strânsese masa, apoi Își făcuse rugăciunile de seară, apoi se apucase să tămâieze prin odaie. Tămâiase, rostind Tatăl nostru, masa, scaunul, cuțitele, paharele, furculițele, cana, resturile de scrumbie și de pâine pe care le strânsese de pe masă și le pusese În frigider, precum și toate celelalte lucruri, care, Într-un fel sau altul, fuseseră În contact cu vizitatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pâine pe care le strânsese de pe masă și le pusese În frigider, precum și toate celelalte lucruri, care, Într-un fel sau altul, fuseseră În contact cu vizitatorul venit din alte galaxii sau fuseseră atinse de privirea lui. După ce terminase de tămâiat odaia, trecuse prin tinda ce da În cerdac, coborîse cele trei trepte de lemn și făcuse Înconjurul casei, tămâind cu grijă și stropind cu agheasmă fiecare colț. Cocoșii Începeau să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fel sau altul, fuseseră În contact cu vizitatorul venit din alte galaxii sau fuseseră atinse de privirea lui. După ce terminase de tămâiat odaia, trecuse prin tinda ce da În cerdac, coborîse cele trei trepte de lemn și făcuse Înconjurul casei, tămâind cu grijă și stropind cu agheasmă fiecare colț. Cocoșii Începeau să cânte cucurigu. Aproape se crăpa de ziuă. Ascultând pălăvrăgeala Extraterestrului, Mașa nici nu-și dăduse seama când trecuse timpul. În depărtări, deasupra cumpenei ce se profila În dreapta ei pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
candelabre. Biserica era o salcie pletoasă, icoanele - frunzele de brusture, iar lumânările - clopoțeii și narcisele culese din cimitir. Gligori era preot, iar Mașa, când dascăl, când pălimar. Înarmați cu cădelnițe confecționate din cutii de conserve goale găsite lângă graniță, umblau tămâind copacii și tufele de zmeură ce creșteau din abundență pe marginea pârâului, plecându-și cu smerenie capul spre pământ. Gligori știa toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de păsări negre, le ascultau croncănitul amenințător și clătinau cu Îngrijorare din cap. Se așteptau să se Întoarcă războiul. Sau foametea. Ciuma sau holera. Sau reforma monetară. Din cauza căreia mulți Își pierduseră agoniseala de o viață. Zadarnic trăgeau clopotele. Zadarnic tămâiau copacii și se rugau fierbinte la icoane, căutând să scape satul de năpastă. Puhoiul de ciori creștea În fiecare zi. Stoluri negre soseau de dincolo de graniță. Poposeau pe stâlpii de telegraf, pe vagoanele de marfă staționate În gară. Înnoptau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ișak Hamon. Cu sumedenie de roabe frumoase roind în jurul său, s-a înconjurat de poeți cu moravuri îndoielnice, barzi care sculptau, vers după vers, formele dansatoarelor goale și ale efebilor zvelți, care comparau hașișul cu smaraldele și mirosul lui cu tămâia, care, noapte de noapte, înălțau cântări vinului, roșu sau galben, vechi și totuși veșnic nou. O imensă cupă de aur trecea din mână în mână, de la buze la alte buze, iar cel care o golea era mândru să cheme paharnicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
el repertoriul Învierii, „cu toate troparili, coane, pă toate le știu, că nașu’ a fost popa ăl dă la noi din țigănie și m-a luat candelar la el, să-mi dea meserie, da’ nu mi-a mers, nu profesez tămâia, îmi dă baldiseli și leșinare, io le am cu muzica la client, zău, ce vă mai deranjați la metloporie, la-nghesuială și busuioace, o facem aci, are coana Măndica și un ou să ciocnim și de-o pască să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
M. M. : Noi am călătorit drum lung și nesfârșit, din răsărit abia - abia, am sosit ! M. B. : (îngenunchind lângă Prunc): Aur, pentru Cel cu inima bogată și curată. M. G. : Smirnă, ah, din inimă, pentru Împăratul lumii! (îngenunchează) M. M. : Tămâie să-I dăm și pe genunchi Lui să nenchinăm! (îngenunchează) Toți magii: “Dumnezeu este virtutea mea, scăparea mea și izbăvitorul meu” - zice un psalm al acestei țări binecuvântate. Să ne încredem Lui! Povestitorul: Care credeți că este cadoul lui Isus
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
de soare îmbăiat în sânge, o rană unică pururea deschisă. „De-aici înainte, vremea se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cană, o perie de dinți și pastă... Sunt ale lui Corneliu, recunoaște îndată d-na Codreanu, valiza soțului său. Vinul tonic pentru trupul ce ducea de atâta vreme duritatea regimului negru... Și o biblie. S-a aprins de jur împrejur tămâia... Fumul urcă spre cer, cu sufletul celor pe care-i străjuiește. Primii martiri scoși: Ion Caratănase și Fane Georgescu E ora 11.30. S-au adus cearceafuri mari pe cari vor fi scoși martirii. Cearceafuri mari, albe ca sufletele celor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
purtare, ajungea a-și forma o educație, fie ea chiar la un nivel inferior. O mahala care are valoarea, demnitatea, sculele ei de preț și chiar strămoșii ei, ca acea babă Smoală. - A doua zi după premieră, revuiștii mondeni au tămâiat pe Elena. Nu știu dacă n-a acordat și un interview. Mare succes bucureștean, Elena mea! Mai are un portret serios la Salon de Ion Măria Longhin . . . Elena iscălește acum: Hallipa-Drăgănescu. Un reporter ingenios a inovat numele. Elena mi-a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Șemer, 47. fiul lui Mahli, fiul lui Muși, fiul lui Merari, fiul lui Levi. 48. Frații lor, Leviții, erau însărcinați cu toată slujba locașului Casei lui Dumnezeu. 49. Aaron și fiii săi aduceau jertfe pe altarul arderilor de tot și tămîie pe altarul tămîiei, împlineau toate slujbele în Locul preasfînt, și făceau ispășire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, robul lui Dumnezeu. 50. Iată fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abișua, fiul său; 51. Buchi, fiul său; Uzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
iubit și L-a slujit din tinerețile sale. Sunt martor că nu este zi din an, că-i vară sau iarnă, să nu vină măcar trei oameni la mormântul lui să-i aprindă candela și să ardă lumânări. În timp ce-i tămâiază mormântul fiecare spune o rugăciune către Dumnezeu și către el, pentru că cei mai mulți cred, că este un ales al cerului. Cât ard lumânările fiecare își spune oful și după aceea în pas agale pleacă spre casă. Nu trece mult timp sau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la materiale neterminate. Ai vrea să-ți dedici talentul tovarășului președinte Mao? întreb eu. Ce-ar fi să schimbi melodia asta cu preferata tovarășului președinte? Da, fii creativ și îndrăzneț. Îmi educ prietenii trimițându-le lucrări de referință, printre ele „Tămâia de la miezul nopții”, o piesă clasică de operă chinezească, și celebrul cântec italian „Întoarcerea la Sorento”. La început, ei sunt nedumeriți - sunt obișnuiți cu gândirea liniară tradițională. Le lărgesc orizontul și, treptat, ei profită de pe urma învățăturii mele. Se dezvoltă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]