237 matches
-
zimogramele rezultate după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
toți. Într-o seară se întorcea de la câmp, trecând pe lângă o vie. Și pentru că era aproape de Schimbarea la Față a Mântuitorului, strugurii începuseră să se coacă; chiar zări câțiva pârguiți bine și, cum vântul adia spre el, simți în nări parfum de tămâioasă, încât îi lăsă gura apă. Pe acolo nu era nimeni nici țipenie de om... Se gândi să fure... Dar se opri. Un glas și o putere nevăzută îl țintui locului. Cum? Să fure? El?! Îndemnuri ca acestea aude el oare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la înmormântări dar și despre ospitalitatea românească. În anul 1749 apare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
simțitoare a recoltei, atât cantitativ cât și calitativ. Soiurile sensibile la această boală sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Bistrița, Vânăt de Italia, Washington, Columbia,Jubileu 50(omologat în 2003). Mai rezistente s-au dovedit: D'Agen, Anna Spath, Renclode violette, Tămâios de Bistrița, Gras românesc, Stanley. Răspândirea virusului se face prin folosirea unui material săditor infectat și prin afide, cicade și polen (Al. Macovei, 1972). În condițiile de la Iași, simptome foarte puternice au fost observate și pe soiurile Washington și Columbia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu, înainte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lumea. Numai dacă au prieteni mai miloși, nu prea mâncați, cu putere, vecini, dar bine că le zice tată. Pe atunci, viile erau foarte îngrijite, se făcea cel mai bun vin, de toate nuanțele și gusturile, cum era vinul de tămâioasă, vinul negru, roz, ce vinuri erau, ce struguri alegeam și puneam la putină în vin și mâncam toată iarna, sau îi agățam la grindă, în pod, sau îi întindeam să se stafideze, încât aveam toate bunătățile. Veneau apoi cofani de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli - Roșioara Pamid Sangiovese - Sauvignon, Sauvignon blanc - Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sârbă - Tămâioasa românească Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Huși - Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată și completată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa Românească este un vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici să denumească acest soi și Busuioaca de Moldova
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa, Grasa de Cotnari. Vinul ʺemblemăʺ al podgorie i este c onfirmat de însuși Dimitrie Cantemir, care îl menționa în ʺDescrierea Moldoveiʺ despre ʺpodgoriile sfinteʺ. Atuurile Companiei Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
guvernului. Foarte talentat în arta modelării lemnului, cochetează și cu poezia pe care o găsim frecvent în site-urile diferiților întreprinzători. Redăm mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de ani Visa, uitându-se n pahar Că s-a născut la Drăgășani Și că murise la Cotnar. * Cotnarul când îl faci cu „Grasă”, „Fetească”, țârțără, să-i pui, Spre a-l ridica în rangul lui, Și cinci la sută „Tămâioasă” Cotnarul dacă nu-l iubești, Ca tot ce-i moldovean din fire, No, hai la Milcov cu grăbire Și să ciocnim un Odobești. De știi ce-i sticla, doaga și paharul Păzind ale podgoriei lozinci, Și dacă vrei să înțelegi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ca orice român, înalță și el osanale vinului de la Co tnari: Prin țara românească am umblat Și-am degustat la vinuri pe-ndelete, Cum e Cotnariul meu ca să-mbete, Niciunul, eu declar că n-am aflat. Cotnari, licoare-elixir de zei: Fetească, Tămâioasă, Frâncușă, Grasă, Plutești în al nouălea cer când o bei Pe la banchete cu ținută simandicoasă. HORIA ZILIERU (n.21 mai 1933, Racovița Argeș) Poet, traducător, eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1962), al PEN Club din România (2000) și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Luni: a) Supă limpede de pasăre cu tocmagi și cu rasol de pasăre și legume asortate; b) Mușchi de vită cu sos de cireșe congelate; c) Găluște din cartofi cu prune și pesmet - cledne. Merge de minune un pahar de tămâioasă de Cotnari. Marți: a) Ciorbă de salată, cu crutoane sau omletă; b) Ardei umpluți cu sos de smântână; c) Tort de mere. Merge un vin de Cotnari numit „Cătălina“. Miercuri: a) Supă de roșii cu orez, dres cu smântână; b
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în proporțiile de mai sus. Le dăm la cuptor 2-3 ore până fierb foarte bine. Le servim de obicei cu mămăliguță. În aceste sarmale nu punem cimbru și nici nu le servim cu smântână. Beți, în schimb, un pahar de Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 2 Varză á la Cluj Ingrediente: ½ kg carne de porc dată prin mașina de tocat, 1 ceapă mare, 1 varză de 1 ½ kg (crudă sau murată), 100 g orez, 150 ml ulei, sare, piper, 1 foaie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
le dăm prin făină și ou și le prăjim în ulei încins. Aceste șnițele se servesc cu garnitură de ciuperci făcută separat. Sunt foarte consistente și delicioase și merg la ele acel vin vechi de Cotnari binecuvântat de Dumnezeu numit “Tămâioasă de Cotnari“ încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt care-l servea în pocale aurite. Rețeta nr. 52 Pește la cuptor Ingrediente: 1 pește proaspăt de 2 kg, 5 cepe uscate, 2 ardei grași, 4 felii lămâie și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pătrată de cașcaval înăuntru la fiecare bucată , apoi se prinde cu scobitori de lemn. Se dau prin făină, ou și iarăși făină. Se prăjesc în ulei. Se servesc alături de un piure de cartofi și salată de castraveciori murați, și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 72 Pește cu legume Ingrediente: 2 kg pește crap, 4 morcovi, 4 cepe, 1 pahar vin alb, ½ l suc de roșii, sare după gust, piper, 2 foi dafin, făină, ulei și o lămâie. Cum procedăm: Curățăm
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de aragaz. Punem între aripioare a treia crenguță de rozmarin întreagă. Peste toate turnăm uleiul și dăm la cuptor 40 minute până aripioarele se rumenesc și devin crocante. Se servesc cu pâine proaspătă albă și cu salată verde și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 92 Ouă umplute pe pat de ciuperci la cuptor cu sos Bechamel Ingrediente: 8 ouă, 2 felii miez de franzelă muiată în lapte, jumătate pahar lapte, o lingură pătrunjel verde, 6 linguri cașcaval dat pe răzătoare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
la foc potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin răzătoarea mare și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine cu unt și presărată cu făină. Pentru aluat fraged: 250 g unt, 120 g zahăr, 4 gălbenușe, un vârf cuțit sare, 300 g
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]