249 matches
-
înclinate spre miazăzi, unde atmosfera este mai caldă, pentru că razele Soarelui stăruie mai îndelung, unde pământul este mai cald și, de aceea, prielnic nu numai pentru fâneață, dar chiar pentru semănături. Oamenii din vechimecare purtau în ei obișnuița agriculturiiau ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar atât oștile puse pe distrugeri și jaf, cât și oamenii vitregilor stăpâniri străine, puși pe asuprire și pe dajdii grele. Povârnișurile nordice, dominate de pădurea întunecată de făgete în
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse, pe tăpșan, focurile sacre încă de cu seară. Odată cu văpăile care se înălțau, străpungând întunericul, oamenii se puneau a certa duhurile necurate. Le sfădeau cu putere și aruncau în flăcări pulberi mirositoare, pentru a le zăpăci și alunga din sat. Când totul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa trecută de Perpessicius la subsolul lui Călin: "Un izvor ce trece tainic Suspinînd prin flori molatic Lin coboară-n ropot dulce Pe tăpșanul prăvălatic."197 Încadrarea, în același ciclu "veronian", apare și mai forțată și mai neconvingătoare cînd e vorba de poezia Strigoii, publicată în "Convorbiri literare", la 1 dec. 1876. Despre ce este vorba, în această poezie? Arald, regele avarilor, de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vodă se înviora, îl chema pe sfinția sa Theodosie și pe fiii săi, Constantin și Ștefan, și începeau alt sfat. Joi, 10 mai, era Înălțarea. În zori, călugării, preoții și diaconii care-l însoțeau pe sfinția sa au început utrenia pe un tăpșan anume gătit pentru asta. Era adunată toată suflarea taberii și, în răcoarea dimineții, cântările tărăgănate ale fraților monahi erau purtate de vânt până hăt departe. Din gură în gură oamenii își șopteau că locul fusese ales de cu seară de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și, în răcoarea dimineții, cântările tărăgănate ale fraților monahi erau purtate de vânt până hăt departe. Din gură în gură oamenii își șopteau că locul fusese ales de cu seară de însuși sfinția sa vlădica și de vodă. Au spus că tăpșanul s-a ridicat pe oasele celor ce au căzut în bătălia de la Șerpătești, acum mai bine de o sută de ani. — Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare..., cântau călugării. — S-au bătut într-o noapte de iarnă, ai lui Mihai Vodă Viteazul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dar și măreția ei. Azi va trece hotarul „tărâmului nădejdii” și va intra în împărăția padișahului, dar nu așa oricum, ci cu alai mare, împărătesc. Selin aga încă de cum se luminase de ziuă află de pregătirile pentru liturghia Înălțării pe tăpșanul oaselor de la Șerpătești. Fără să-și dea seama că nu au cum să bată - pentru simplul motiv că acolo nu erau clopote -, hotărî să fugă ca să nu le mai audă. Își anunță suita că pleacă singur spre Giurgiu, să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la chestionarul lui Hasdeu. La precizarea acestei imagini contribuie știrile adunate acum un secol de harnicii noștri folcloriști. Astfel, au consemnat calitățile terapeutice și protectoare atribuite de popor plantei denumite holeră, pălămidă sau scaiete muscălesc (Xanthium spinosum), care crește pe tăpșane sau pe lângă drumeaguri și despre care se spunea că a apărut odată cu holera, ceea ce înseamnă că e destinată să-i fie de leac. De fapt, însăși înfățișarea buruienii dezvăluie menirea ei, întrucît "răutatea în oamenii cei bolnavi de holeră e
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nuia La drăguța altuia. și-a tunat și- a fulgerat Tot cu ghioage sub șopron În șălili lui Ion. Iară el pe pat zăcând Zice că s-a’nchedecat De’o cioată, de un bolovan Tocmai’n deal pe cel tăpșan. Zicea de nea Ion a lui moș Radu, care, șchiop fiind, nu s-a însurat niciodată, însă mereu era de găsit la casa unei femei al cărui bărbat pleca la lucru în altă parte. Într-o seară cările s-au
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
dimineață, odihnit, o vei lua din loc.“ El, nu și nu, că vrea să ajungă acasă mai repede. Obosit, nițel băut, cred c-a adormit în căruță. După o vreme, caii nemaisimțind hățurile întinse, se opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți au luat-o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-se spre dughenile din dosul Bisericii Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți negustori. Ca un făcut, nimeni nu dădea mai mult de cinci lei. Dinspre Munteni, îl zări pe Mihai, care se îndrepta, roșu la față, spre tăpșanul dinaintea podului de pe Bahlui. Bună negustorie, nepoate! Cum mă întorc la babă fără de nici unele? Arăcan de mine, moșule! d-apoi la asta mi-i gândul? Am mers prin tot târgul și nu m-a primit nici un negustor. Ziceau că nu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu zori Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu steag mândru -n trei culori : Roșu-i sânge vitejesc Galben, aur strămoșesc, Albastrul, cerul senin Țării mele mă închin
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
tremurătoare Păsări caută culcuș Iese vântul la plimbare Cântă plopii sub arcuș Azi bagheta primăverii Inima-mi o-nalță sus Ca o rugă-n pragul serii Mulțumire lui Isus Mai târziu doinind aleanul Stelele pe cer apar Înflorind ca și tăpșanul Alungă dorul amar Genele se zbat în șoapte Trase-n fire de balsam Petice negre de noapte Lin alunecă pe geam Mă surprind cu încântare Călătoare prin tării Iar mă plimb în Carul Mare Până înspre zori de zi
Din zori p?n?-n zori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83304_a_84629]
-
cu păsările de tot soiul, sfătuiam cu iarba la umbră și declaram iubire veșnică florilor de câmp care pictau împrejurimile într-un covor multicolor. Locul se deschidea înspre poalele dealului și parcă se înfrățea cu acesta, în fiecare primăvară, prin tăpșanul verde, întins până la locul unde se lua de mână cu zarea albastrului ca de sidef. Întinsă pe un țol luat de la Senciuca citeam ore întregi, ori adunam floare de tei toată ziulica împreună cu Gelucu, fratele meu mai mic, în compania
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Deasupra capului aveam brazi înalți, uscați, care se luptau, se frângeau între ei. Dimineața se pârlise pe buzele verii, după-amiaza sângera în poala toamnei. Mergeam pe sub malul surpat, mestecenii canadieni șuierau deasupra. Stuful se apleca peste apa verde. Pe un tăpșan - un crucifix din lemn de mesteacăn, lăsat de cercetașii care își ridicaseră cortul acolo. Copacii răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la erbicidat! tulai mă, da' mare mălai ești! fixația feminină, livezi și pomi în piese izolate, tufișuri, patria de pămînt nu limbaj secundar, limbaj liminar și subliminar, ne scapă, Mîrșid biserica, tăpșanul ei în jumătatea pantei, biserică penticostală pe stradă, stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bo bo /Plîngu ocl'i di caimò! cînd un neam își găsește pacea rupt în altul, să fie tot prohodul acesta! țara ar mai avea unde se retrage din iadul istoric, în istoria Ardealurilor ei, dar peste Carpați, peste Muntenia, tăpșanul înclinat cu bot în Dunăre, vor sta Munții Lupilor și frămîntarea lor fără rest, nu iese nici bulz, nici telemea! Băcia mînia se poartă pe nori, Băile Călan amenajări balneare în îngrăditură, căutînd cătarea pușca perechii de coșuri are două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
potolind nebunia turistică, reiau imobilele în lucru, apele cimitir în capul Costineștiului, satul sudat cu stațiunea, biserică nouă, volumetrii în rural și turistic, marea în profil de basculantă, șantiere, păpădie, pasc doi cai, unitate de radiolocație, pare că am scăpat, tăpșanul curat al mării, kilometri pe arătură ori în floarea-soarelui lăsată neculeasă, schit nou în mijloc, bate marea în cîțiva metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta Neptun boala vegetație mai înaintată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce să fi fost mai mult ca ilustrate turistice gîndurile de fete! Trotuș viaduct, drum tulbure, halta Caralița, Uzul ori alt rîu de maluri consolidate, Asău baza auto și de materiale, biserica flori, steagul sus, iarba în stare de verde tăpșan în verde, urbanitatea zidului Comănești, tiribombă tînără autobaza, Românie căreia puțin îi lipsește, uite, vezi, asta e ruta, Brașov Iași! ia dă o dată așa, în tablă! zăngănește din nepot în peretele vagonului, peronul principal din Comănești km 73+5 clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nimica de el, familie mare, într-o zi era cu un cuțît la spate! halta Viișoara liniile curate îneacă la case, în versanți orizontala razele de soare. Ora 18,31, în acceleratul Brașov Iași, după Saline florile cimitirului flori pe tăpșan, categoria estetică grațiosul în lipsa erbicidării, baloți de paie, dacă este mai pregătit Gabriel! steagul României și al Chinei lemn în Oneștiul de peste Trotuș, starea inactivă și progresia prin static insesizabile, pleacă Ploiești Miercurea Ciuc, valea bisericii Borzeștiului unica arhitectură, corpuri "Carom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
variantele Voșlăbeni, pîcla perdele pe creste, "Dolomita Voșlăbeni" pe rezervoare, nepoții, amica, te-ai impus pînă la zîmbetul și ieșirea acordate cu Domnul, controlul din versant, învîrtita Voșlăbenii în dulce de pante, biserici trupurile comunei, trupuri de brazi în devălmășie, tăpșanele populate din valul lor, te obișnuiești binelui atît că suferi primindu-l! Izvoru Mureșului/ Marosfö la munte sîlhui cu brazii masă de manevră, deplasați din om, răsucirile sub rambleu, versantul în spectacol suspendat, pospaiul zăpezii cît s-a șters lăsîndu-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu cheile! la Bacău cu microbuzul, pe 29, pentru ce? stau acasă! oricîte stele ard în înălțime Palanca ediția Maiorescu, nocturna în lună, triangulație cu electricitate prin crăpături, Simbrea eticheta nopții, montură pe gol cu biserica bijuterie, a ridicat-o tăpșanul la vedenia ei, Preluci întunericul complet să-și prindă pînda, tunel, stinghii de pod, stația de transformare cu cheagul lumina, nici noapte, nici zi, cale ferată și notația dimpotrivă culmi cufundate în lanțul fiecăreia, Asău dobă de vibrații prin trup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vrea bunul Dumnezeu. Doar fetele tinere și frumoase își găsiră culcușuri ascunse prin podul șurilor. În sfârșit, au venit și rușii. Țin minte că în seara cu pricina, întunerică, fără lumină, am ieșit în drum, pe dâmb, cum îi spuneam tăpșanului din zonă, și flecăream de zor ba de una ba de alta, cu ochii ațintiți spre Dealul Crucii de unde urma să apară bazbuzicii. S-a întâmplat pe la miezul nopții. Au venit dinspre Gârceni sau Dumbrăveni și s-au oprit pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
adune sătenii gură cască de pe traseul conac-biserică... Birjarii se închiriau cu luna. Prestația celor fără de angajament înfiripa transportul în comun al epocii. Clientul putea fi acceptat ori refuzat fără explicații. O cursă costa 1 leu (la Iași) din centru până pe tăpșanul din capătul Copoului strada încă nu exista, s-a tăiat abia în 1851, era doar un câmp verde, repede colbăit de întrecerea atelajelor vijelioase. Se vede că acele curse de calești sunt strămoașele competițiilor bolizilor de azi. Organizatoarea cavalcadelor era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
exact în aceeași direcție, ca și când nu-i plăceau decât urmele pașilor mei. Când am coborât spre Bolătău, spre cele trei podețe, ridicate și încălecate peste ramificațiile Șomuzului, mi-a venit, totuși, un gând salvator: aș putea strânge laolaltă oile pe tăpșanul de după primul podeț, să treacă încet, cât mai pe îndelete, peste celelalte două mai mici, mai înguste ca un fel de strungă; și cu cât și-ar fi încetinit ele trecerea, cu atât aș fi căpătat un avans bunicel, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai ortoman și-are singur carne cât două oi bune! N-am să-i dau prilejul să se înfrupte din cărnița fragedă de băiet...! Și, zis și făcut! Trec oile de primul podeț. Le opresc și chiar le împrăștii pe tăpșanul de-alături. Trag niște crengi uscate și le pun de-a curmezișul, făcând din ele un fel de opreliște improvizată, la intrarea pe cel de-al doilea podeț. Iar eu? Îl iau pe Ursu cu mine! Mă strecor printre oi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]