6,861 matches
-
raftul de taină din altar, îl ține Duhul Sfânt în faguri de cleștar. Pâinea și sarea slovei, ca poamele pe ramuri, împart în miezul rumen sufletu-a zeci de neamuri. Și-ndestulând flămânzii și setea din cetate Deschid sub arcul pleoapei tărâmuri fermecate. O, Cartea luminată de raza mâinii Lui E adăpost și cântec și pâinea orișicui. Cărarea Cum mă uitam, domniță, în urma-ți pe cărare, Și mă-ntristam, răzleț, că umbra ta dispare. Azi mă răstesc la soare ca la un
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
praful din colecția româniei literare în schimb o parte a creierului meu e oxigenată de fragmentele de gândire liberă înmagazinate acolo prin timp m'am metamorfozat în memoria ambulantă a revistei uniunii scriitorilor din românia sunt mefient față de ordinator parcurg tărâmurile și experiențele predestinate încărcat subconștient de texte din subtextul conștiinței culturale române vreau să fiu înmormântat acolo unde m'am născut o victimă a fetișizării cuvântului tipărit veți zice un idealist în simbioză aeriană cu o publicație poate și fiindcă
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
pădurea de pumnale; Se lăfăie în clipele egale Ceasornicul cu limbile subțiri, Și solii toamnei serilor mă cer Când luna-ntinde pacea ei regală; în amăgire crește cer din cer, în adevăr, doar maluri și zăbală Privind mirat în oricare tărâm își poartă ziua Lumina grea, cu trupul ei fluid, Se deschid porți de semne vorbitoare Și porți de semne mute se deschid; Cu fiecare undă râul duce Puhoi de așteptări spre-al mării larg, Până se-ntinde noaptea cât o
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta.Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată,Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată!... VII. TĂRÂM DE VIS, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ORICÂND stă în putința ta.Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată,Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată!... VII. TĂRÂM DE VIS, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat al verii, Inundată de-o lumină purpurie crepusculară Și de-al clopotelor cântec din noaptea învierii. Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din vis Pe unde-alerg în noapte și-n
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
meu din vis Pe unde-alerg în noapte și-n ZORI m-adăp din nou Din cupele-mbujorate ale florii suave de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinarăși-am adormit la sânul înmiresmat al verii,Inundată de-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinarăși-am adormit la sânul înmiresmat al verii,Inundată de-o lumină purpurie crepuscularăși de-al clopotelor cântec din noaptea învierii.Cunosc eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din visPe unde-alerg în noapte și-n ZORI m-adăp din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
eu sfânt tîrâm-EDENUL meu din visPe unde-alerg în noapte și-n ZORI m-adăp din nouDin cupele-mbujorate ale florii suave de caisși din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou.Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
la Editura Anamarol, București, 2016), sub semnătura scriitoarei Elena Buică, este o fereastră deschisă către cititor, întru înțelegerea tipului de literatură, în contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul fiind deopotrivă
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
o credință nestrămutată, își continuă, tot împreună cu ea, „zborul” spre Nirvana. Finalitatea nobilă face ca actul justițiar prezent să se înscrie în statornicul cod al onoarei, care domină poetica avatarurilor. Se pare că acerba luptă împotriva impurității se poartă pe tărâmul literaturii, dar, de această dată, nu în alianță cu rafinatul trubadur, după regulile eufoniei medievale, nici împreună cu cavalerul, după regulile bătăliilor medievale, ci, după legile nescrise ale naturii, cu lupul, umăr la umăr, în goană. Acesta din urmă este avatarul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
un colț de lume dusă /m-am trezit că meditam // Îmi imaginam că-n crânguri stoluri de privighetori / Cântă pentru nemurire la-nceput de sărbători // Ascultând imnuri de slavă de prezent m-am detașat / Sperând că am porți deschise/spre tărâmul mult visat.” Poetul este foarte atent la detaliu, are un ochi special pentru tot ce-i fragil și efemer din lumea înconjurătoare: „Nebunia de culori dup-o vară răvășită / Mă îndeamnă la visări într-o toamnă insolită // Cu vârfuri nedeslușite
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
bun din ea, să pregustăm liniștea și bucuria de a trăi, într-o lume, destul de confuză și potrivnică, îndreptată împotriva omului simplu: „Admir o floare de salcâm / Când roua a-nceput să plângă / Cum gându-i dus pe-un alt tărâm / Nu vreau ca inima să-mi frângă // Caut stingher un luminiș / În zilele de dor umbrite / Să pot privi în ascunziș / La visele neîmplinite // În amintirile ce dor / Caut limanul fericirii / Și prin dorințele de-amor / Să aflu cheia nemuririi
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
zilele de dor umbrite / Să pot privi în ascunziș / La visele neîmplinite // În amintirile ce dor / Caut limanul fericirii / Și prin dorințele de-amor / Să aflu cheia nemuririi // Admir florile de salcâm / Înconjurate de albine / Cu gândul dus pe alt tărâm / Sedus de zânele virgine” (Floarea de salcâm). Și prin această asociație de idei, poetul se asemuiește, așa cum mărturisește, cu Zăganul care „păzește hotarul de țară / de stoluri cu privirea vorace” (Zăganul). Lăsând la o parte fronda, mânia, sentimentele negative, descoperim
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
mie și una nopți, povestea tuturor poveștilor și viața fără de moarte... Vedea derularea unei stranii, crude, inexplicabile iubiri cu unica fată, trăite în acea parte a orașului, dincolo de fumul amestecului de culori, miresme ale unei primăvari și toamne. Uitând de tărâmul de dincolo de voal atinsese Absolutul prin priviri, gânduri, vise, trăiri. Un vis răscolit persista printre timp, frânturi de imagini, flori, sălcii plângătoare, o tânără fată la mijloc de pod, o tulbure apă reflecta lacrima privirilor ei, un tânăr pătruns de
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
anul 2015, la Editura Pim, numără 140 de pagini în care se îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc. Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
anul 2015, la Editura Pim, numără 140 de pagini în care se îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc.Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de toate! Când soarele-ncălzește pământul toți macii câmpului spre el zâmbesc de soare, de lună de stele de toate mă-ndrăgostesc! În luna fierbinte a lui cuptor așa mă apucă un dor și ca un fluture zbor spre un tărâm îndepărtat spre locuri pe care doar le-am visat. Când pepenii se coc, eu mă îndrăgostesc de tot ce e viu, de tot ce-i firesc îmi iau gemantanul cu vise frumoase și las câte unul prin curți și prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
apede oameni de gâze de zoride tot și de toate! Când soarele-ncălzeștepământul toți macii câmpuluispre el zâmbescde soare, de lună de stelede toate mă-ndrăgostesc!În luna fierbinte a lui cuptorașa mă apucă un dorși ca un fluture zborspre un tărâm îndepărtatspre locuripe care doar le-am visat.Când pepenii se coc,eu mă îndrăgostescde tot ce e viu,de tot ce-i firescîmi iau gemantanulcu vise frumoaseși las câte unulprin curți și prin case...(Dorina Stoica)... XXXI. O CARTE CA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
AUZI-L,DOAMNE! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Glasul meu,auzi-l Doamne! Ascunde,Doamne,dintre oameni,răutatea, Și strânge suferință și durere la un loc, Poți pune lacăt,pe tărâmul ce ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină
GLASUL MEU AUZI-L,DOAMNE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380767_a_382096]
-
am citit până acum, oriunde am deschis aceste captivante pagini, m-a încântat. În primul rând am simțit că întreaga lucrare este o incontestabilă și o ambițioasă încercare de a muta uriașul fluviu biblic al Vechiului și Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice. A fost o ambiție auctorială uriașă care, din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
apostolat. Împlinirea acestei misiuni pretindea o jertfă supremă.[ 2] Învățătorul a mai socotit că e bine ca atunci când îi va trimite la toate neamurile pentru sublima lor misiune, de slujitori ai Cuvântului, Sfinții Apostoli să aibă o experiență temeinică pe tărâmul propovăduirii Evangheliei. Iisus a trimis pe cei doisprezece Apostoli, mai întâi într-o misiune de probă, numai către oile cele pierdute ale casei lui Israel (Matei 10, 5-6). Domnul trimite înaintea Lui pe cei șaptezeci de ucenici „doi câte doi
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]
-
UN PREZENT TRĂIT DE AMÂNDOI, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015. Cu gândul rezemat de-o așteptare, respiră-mă din floarea de salcâm- în părul meu o pată de culoare din curcubeul unui alt tărâm. Neliniștea împarte pe din două cât mă silabisești ca pe-un descântec; învață-mă ca pe o slovă nouă și cântă-mă în necântatul cântec! Culege-mă din boabele de rouă când dimineața înflorește-n noi și-așează-mă, cu mâinile-amândouă, într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de rouă când dimineața înflorește-n noi și-așează-mă, cu mâinile-amândouă, într-un prezent trăit de amândoi. Citește mai mult Cu gândul rezemat de-o așteptare,respiră-mă din floarea de salcâm-în părul meu o pată de culoaredin curcubeul unui alt tărâm.Neliniștea împarte pe din douăcât mă silabisești ca pe-un descântec;învață-mă ca pe o slovă nouăși cântă-mă în necântatul cântec!Culege-mă din boabele de rouăcând dimineața înflorește-n noiși-așează-mă, cu mâinile-amândouă,într-un prezent trăit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]